„Haideți să construim împreună un Maramureș 2.0!”

Reporter: Aveți o experiență importantă în accesarea și implementarea proiectelor europene ca  antreprenor și consultant, cum a fost trecerea de cealaltă parte a baricadei, în zona publică?
Ducu Hotima: Probabil că a vorbi despre o „baricadă” în domeniul implementării proiectelor europene este puțin impropriu. Atât autoritățile publice, cât și consultanții privați urmăresc același scop: implementarea cu succes a proiectelor cu finanțare europeană, atingerea indicatorilor asumați și îndeplinirea obiectivelor propuse în cadrul proiectelor. Din acest punct de vedere, principiile sunt aceleași, precum și marea majoritate a aspectelor tehnice specifice mecanismelor de implementare ale proiectelor. Noutatea, însă, vine din zona instituțională și mecanismul de relații cu autoritățile publice de pe cuprinsul județului Maramureș. Acestea nu doar că sunt complexe, ci necesită o abordare complet diferită față de stilul corporatist cu care am fost obișnuit până acum. Totuși, atât din experiența acumulată în timp, cât și din interesul constant pentru Maramureș, dus până la nivelul de pasiune, reușesc să gestionez fiecare provocare cu o relativă ușurință, fapt ce mi-a indus sentimentul că toată viața m-am pregătit pentru această poziție.
 

Rep.: S-a vorbit foarte mult despre portofoliul de proiecte al CJ Maramureș. Care este situația proiectelor lăsate de vechea administrație a județului (în ce măsură necesită ajustări, modificări etc)?
Ducu Hotima: Când vorbim despre portofoliul de proiecte al CJ MM, trebuie să înțelegem că majoritatea proiectelor au o viață care se poate întinde pe durata a mai multor mandate, dacă includem în această perioadă și etapa de inițiere/concepție, pregătire, accesare, implementare, recepție finală și, uneori, etapă de sustenabilitate. Pe parcursul acestei perioade de viață a proiectelor, acestea necesită uneori adaptări, modificări, ajustări, absolut firești și necesare pentru ca acestea să fie duse în bune condiții la finalizare și, mai ales, să răspundă cu adevărat necesităților pragmatice ale beneficiarilor (maramureșenilor).
Este adevărat însă că, pe lângă ajustări de ordin obiectiv, care țin de regulă de contextul general și de condițiile dinamice impuse de finanțator sau de situații apărute pe parcurs în teren, există și ajustări de ordin subiectiv, care țin mai de grabă de o slabă planificare la momentul scrierii/concepției proiectelor sau de o viziune personală a unuia sau a mai multor decidenți implicați sau responsabili vremelnic de respectivele proiecte.
Personal, nu sunt interesat în a identifica erori și responsabili din trecut, ci în a evalua rapid blocajele, a identifica soluțiile disponibile și a mișca înainte cât mai bine procesele pentru a le readuce în grafic și a le da consistență. Cetățenii vor să beneficieze cât mai repede de o infrastructură sau de un serviciu care le-a lipsit atâta timp și mai puțin să știe de ce nu s-a făcut până acum. În concert, principala provocare pentru noi este să aducem fiecare proiect într-o zonă realistă atât din perspectiva justificării, cât mai ales a finanțării. Acest proces este în plină desfășurare și, în decurs de două-trei luni, vom avea un „road-map” clar pentru fiecare proiect în parte, astfel încât să avem o predictibilitate mult mai ridicată.
 

Rep.: Care au fost cele mai mari provocări din aceste două luni de când ocupați funcția de administrator public al județului Maramureș?
Ducu Hotima: Cea mai mare provocare a fost de departe nevoia de a înțelege pe repede înainte func­ționarea aparatului administrativ, de a cunoaște colegii din aparatul CJ, stilul lor de muncă, nevoile lor, așteptările și aspirațiile lor. Implicarea și motivarea echipelor în proiecte rămâne încă o provocare la care mai este mult de muncă, precum și identificarea competențelor și alocarea acestora într-un mod optim.
 

Rep.: Care sunt proiectele prioritare ale CJ Maramureș pentru perioada următoare?
Ducu Hotima: Consider că prioritatea zero pe care o avem pentru acest an este finalizarea și opera­țio­nalizarea Centrului de Management Integrat al Deșeurilor de la Sîrbi și, odată cu el, închiderea unui foileton de aproape 20 de ani. Trebuie să intrăm urgent în normalitate și predictibilitate cu gestiunea deșeurilor în Maramureș.
Desigur, în continuare, o prioritate majoră rămâne infrastructura rutieră a județului și, în mod special, ceea ce ține de conectivitatea acesteia la rețeaua europeană și naționala de transport de mare viteză. Drumul Expres Baia Mare – Satu Mare și Varianta Ocolitoare Baia Mare sunt în capul listei, dar și proiectele-cheie de de­blocare și fluidizare a traficului din zona metropolitană (cele două pasaje).
De asemenea, modernizarea tuturor Drumurilor Județene necuprinse încă în programele de moder­nizare anterioară, astfel încât să nu mai avem niciun drum județean care să nu fie adus în parametrii actuali.
Dincolo de infrastructura rutieră, un alt focus îl avem pe proiectele de modernizare și dotare a infrastructurii spitalicești sau din domeniul educației, astfel încât să putem vorbi în doi-trei ani de servicii de calitate cel puțin similare cu cele din alte centre urbane limitrofe sau, de ce nu, peste acel nivel.
Infrastructura pentru afaceri este un alt domeniu important, pentru că ea creează premisele unui mediu economic mai dinamic, mai atractiv și cu oportunități de muncă și carieră mai numeroase. Cele 5-7 Parcuri de Specializare Inteligentă vor constitui poli de creștere economică pentru județul Maramureș.
Nu în ultimul rând, trebuie să ne gândim în mod serios la un plan/viziune de dezvoltare a Maramureșului pentru 10 -15 ani. Acest plan trebuie să aibă în mod cert o strategie pentru turism și complementar o stra­tegie de branding/rebranding, pentru a propune tu­rismului de incoming, un Maramureș 2.0, o destinație proaspătă cu un nivel superior de calitate în privința serviciilor, a integrării produsului local și a valorificării tradițiilor și arhitecturii locale.
 

Rep.: Cea mai mare miză a bugetului național pe acest an este exploatarea la maximum a fondurilor europene, având o alocare istorică de 4.6%. Ca expert, ce sfaturi aveți pentru administrațiile locale maramureșene pentru a profita de această perioadă de vârf a dezvoltării?
Ducu Hotima: Primul sfat ar fi prioritizarea pro­iectelor care sunt finanțate din fonduri europene atât pentru cele aflate în implementare, cât și pentru cele care ar putea fi accesate prin deschiderea unor linii de finanțare noi. Al doilea sfat ar fi legat de alocarea corectă a resursei umane care trebuie să gestioneze aceste proiecte, în special în ceea ce privește managerii de proiect. Aceștia trebuie să fie rezultatul unei selecții riguroase și, ulterior, responsabilizați în mod maximal, chiar pecuniar. Totodată, trebuie asigurate și alocate toate resursele pentru ca un management de proiect să se desfășoare fără sincope. Instruirea periodică a personalului și schimburile de experiență pentru personalul implicat sunt esențiale.
 

Rep.: Un gând pentru maramureșeni?
Ducu Hotima: Maramureșenii trebuie să fie mai optimiști ca niciodată. Niciodată, în istoria recentă, această parte de țară nu a fost într-o situație mai favorabilă și cu atâtea oportunități la orizont. Personal, consider că s-au aliniat planetele pentru ca Maramureșul să devină un loc de excepție nu doar pentru România, ci chiar pentru întreaga lume.
Vom fi conectați terestru și aerian la întreaga lume civilizată, vom  putea traversa județul cu ușurință dintr-o parte în alta, vom avea condiții de viață la standardele cele mai ridicate din Europa, astfel încât ne vom putea bucura la noi acasă, împreună cu cei întorși de pe alte meleaguri sau alături de turiști, de tot ce avem noi maramureșenii mai de preț: tradiții, familie, locuri desprinse dintr-un Eden primordial, muzică și bucate alese.
Haideți să construim împreună un Maramureș 2.0!