Guvernul miliardelor evaporate

Traseul celor 22.000 de miliarde de lei “disparute” in timpul guvernarii PSD din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate se va incheia in instanta, insa e greu de crezut ca fabuloasa suma va fi recuperata vreodata. Curtea de Conturi a Romaniei nominalizeaza cateva dintre firmele care s-au indestulat din banii Sanatatii, in urma unor decizii “neoportune”: Compaq Computer BDG GmbH, Hewleet Pakard, SC Info World SRL Bucuresti, SC Euromedic Romania SRL, SC Wolfsoft Company SRL Pitesti etc. Romanul din statistici traieste 70 de ani si se situeaza printre cei mai nefericiti europeni, insa romanul de pe strada traieste drama de a face parte dintr-o natiune mereu situata la coada clasamentului privitor la procentul de mortalitate. Despre romanul din guvern se presupune ca se zbate sa gaseasca solutii de iesire din criza sanatatii natiunii, insa esecul pepetuu al acestei presupuse actiuni a generat o poveste de cosmar pentru fostul guvern Nastase: un raport oficial al Curtii de Conturi a Romaniei (CC) confirma ca starea dezastruoasa a fost cauzata de decizii clientelare si “disparitia”, in doar doi ani, a banilor din fondul de rezerva a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS). Suma “neantizata” in timpul guvernarii PSD este de 22.000 de miliarde de lei, bani care mai figureaza doar “pe hartie”, in fapt, fiind dirijati spre destinatii necunoscute. In tentativa disperata de a recupera fabuloasa suma care ar putea scoate Sanatatea din marasmul in care se afla, deputatul maramuresean Istvan Bonis, membru in Comisia pentru Sanatate si Familie din Camera Deputatilor, a declarat ca Ministerul Finantelor Publice va fi dat in judecata. Insa raportul CC mai contine date privitoare la cheltuielile neperformante facute cu girul unora dintre cei trei ministri ai Sanatatii din guvernul anterior: Daniela Bartos (august 1996-iunie 2003), Mircea Beuran (iunie 2003-octombrie 2004), Ovidiu Branzan (noiembrie-decembrie 2004) - in perioada octombrie-noiembrie 2004 ministerul a fost condus de interimarul Ionel Blanculescu. Ingineria unui “deficit” Studiind legalitatea si eficienta cheltuielilor din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate in anii 2003-2004, sectia de Control Financiar Ulterior a Curtii de Conturi a Romaniei a stabilit ca unele decizii ale Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Sanatatii si CNAS au fost ilegale, neoportune si au secat pusculita care ar fi trebuit sa alimenteze buna functionare a serviciilor medicale. In 2003, CNAS a propus un buget de venituri-cheltuieli al Fondului National Unic in urma caruia ar fi incheiat anul cu un excedent de 789,5 miliarde de lei, insa ministerul Finantelor a aprobat un buget care prezenta… un deficit de 6.811,7 miliarde de lei! “Realizarea” a fost posibila prin neinscrierea banilor ramasi din anii precedenti (peste 15.000 miliarde de lei!) Situatia s-a repetat si in 2004. Asa s-a ajuns ca Fondul National Unic sa fie vaduvit de peste 20.000 de miliarde de lei. De asemenea, in 2003, pentru fondul de finantare a sistemului informatic unic integrat, CNAS nu a intocmit cont de executie distinct, ca urmare deficitul raportat e fals. Foarte important! In 31 decembrie 2003, arieratele neachitate ale spitalelor (peste 6.000 de miliarde lei) puteau fi lichidate din disponibilitatile CNAS (care depaseau 7.000 de miliarde lei). S-a constatat si ca s-au facut abateri grave la liniile de garda (numarul medicilor fiind mai mare decat cel prevazut de lege, ceea ce a dus la cheltuieli suplimentare de peste 65.000 de miliarde lei), deficiente si ilegalitati in asigurarea asistentei medicale ambulatorii. Auditorii CAS teritoriale au dezvaluit echipelor de control ale Curtii de Conturi ca au primit indicatia de la compartimentul de audit al CNAS de a nu se implica in control! Afacerea informatica In privinta proiectului informatic Hospital Manager, Ministerul Sanatatii a recomandat (!) unor spitale achizitia programului si firmele producatoare de asemenea programe. In contractele incheiate intre spitale si SC Info World SRL Bucuresti s-au constatat abateri financiar-contabile si fapte generatoare de prejudicii: abateri cu privire la durata contractului si modalitatea de achizitie (in comisiile de selectie de oferte nu au fost reprezentanti ai CAS, DSP si nici personal calificat cu experienta in IT!). Mai mult, clauzele contractuale sunt nefavorabile spitalelor: pretul unui calculator plus caracteristici hardware similare celor puse la dispozitie de Info World este echivalentul platii pe 2 luni a chiriei platite firmei bucurestene! Alte buline negre in dreptul intereselor Info World sunt: pretul diferit (in functie de spital!) pentru aceeasi licenta si nerespectarea contractului in privinta facturarii (ceea ce a dus la incasari ilegale de 11 milioane de lei/spital). De retinut ca “aventura informatica” a fost realizata in conditiile in care multe spitale utilizau programe informatice realizate prin eforturi proprii sau puse la dispozitie cu titlu gratuit de catre Ministerul Sanatatii sau CNAS! Sistemul unic Compaq In 1999, guvernul Nastase a aprobat realizarea unui sistem informational unic integrat al CNAS, cheltuielile urmand a fi suportate dintr-un fond constituit din 1,5 % din veniturile colectate anual la Fondul de asigurari sociale de sanatate. In 9 februarie 2000, in urma unei licitatii, castigatoare a proiectarii si construirii sistemului a fost desemata firma Compaq Computer BDG GmbH. Sistemul era destinat colectarii si administrarii informatiilor financiare, medicale si referitoare la populatia asigurata, necesare functionarii corespunzatoare a sistemului de asigurari. Practic, Compaq trebuia sa faca infrastructura, partea informatica (echipamente de tehnica de calcul si produse software de sistem), infrastructura de comunicatii de date si aplicatii specifice. Pretul contractului: 119.540.000 euro plus TVA (peste 3.900 de miliarde de lei). Echipa de control a constatat ca in conditiile in care contractul cu Compaq este in derulare (15 ani de la data semnarii), in perioada 2003-martie 2004, CNAS a platit, dintr-un alt fond decat cel prevazut de lege!, peste 730.000 de miliarde de lei pentru amenajarea sediului si achizitii de echipamente informatice si soft, desi CNAS era obligata sa efectueze primele plati doar din iulie 2004, conform perioadei de gratie de 2 ani din momentul semnarii contractului. Cel mai probabil, va urma reanalizarea contractului cu firma Compaq, insa in urma acestor cheltuieli exorbitante si neoportune, romanul de pe strada plateste lunar cota de 7% din venit intrebandu-se: de ce? Pentru crearea unui fond pentru “scamatorii guvernului”? Ce intra si ce iese in bugetul CNAS? Bugetul CNAS se formeaza din celebra contributie “7%” platita de fiecare dintre Angajatori, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Administratia Financiara, Ministerul de Finante. Acest buget este redistribuit pentru servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale, medicina preventiva, programe nationale de sanatate, cheltuieli administrative (5%), fond de redistributie (25%) si fondul de rezerva (5%). Catalin VISCHI