Guvernul Cîțu a picat. Criza continuă în politica românească

Cele trei ceasuri rele ale zilei de marți, din urmă cu o săptămână, au dus la căderea Guvernului Cîțu. Cele trei ceasuri rele și numărul mare de parlamentari care au votat moțiunea social-democrată. Moțiunea de cenzură inițiată de PSD şi intitulată „Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!” a fost dezbătută începând cu ora 12.00. Pentru a fi adoptată, moțiunea trebuia să întrunească 234 de voturi „pentru”.

Moțiunea de cenzură este o pârghie prin care parlamentarii pot retrage mandatul acordat Executivului, în urma unui scrutin parlamentar sau a unei învestiri anterioare. Există două situații în care parlamentarii pot recurge la acest instrument: când aceștia vor să retragă încrederea acordată Guvernului din proprie inițiativă sau în termen de trei zile de la angajarea răspunderii de către Guvern asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege. (art. 113 şi 114 din Constituţie).

Guvernul Cîțu a fost în miezul scandalului iscat în sânul alianței de guvernare. Liberalii s-au contrat cu cei de la USR Plus, contre care au dus la scandaluri în toată regula între liderii celor două partide.  Au urmat demiterile miniș­trilor useriști, plecarea USR Plus din guvern și amenințarea acestora cu o moțiune în Parlament, după ce s-au aliat în intenții cu AUR, partidul extremist condus de George Simion.

Dar, între timp, PSD a depus mo­țiunea care a fost dezbătută în ziua celor trei ceasuri rele. Această moțiune a fost susținută de parlamentarii USR și AUR.
Guvernul, condus de Florin Cîțu, a fost astfel demis, după mai puțin de 11 luni de la învestire, mai exact după 278 de zile și la o lună de la retragerea USR-PLUS de la guvernare. Scorul din Parlament pentru înlăturarea Cabinetului Cîțu este unul istoric, fiind cel mai mare număr de voturi - 281 - înregistrat la o moțiune de cenzură în România post-decembristă. După căderea guvernului, intră în scenă președintele Iohannis. Primul pas este ca președintele României să convoace la consultări partidele, pentru crearea unei majorități care să susțină un nou guvern. Din păcate pentru situația din țara noastră, Iohannis a anunțat că aceste consultări vor avea loc la mai bine de o săptămână după ședința celor trei ceasuri rele.
Potrivit Constituției, Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate. Guvernul, al cărui mandat a încetat, îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea tre­bu­rilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern (nu există un termen prevăzut cât poate asigura interimatul Guvernul demis). Președintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori dacă nu există o asemenea majoritate a partidelor reprezentate în Parlament. Candidatul pentru func­ția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

După consultarea președinților celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preșe­dintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Dar disputele vor continua. Se pare că liderii liberali îl susțin în continuare pe Florin Cîțu pentru funcția de premier. Cei din echipa de conducere a PNL au declarat în spațiul public că președintele partidului este în continuare cel pe care îl susțin pentru funcția de premier și cu această propunere vor merge la consultările de la Cotroceni.

Pe de altă parte, 41 de parlamentari aflați în jurul lui Ludovic Orban au început să ceară ca acesta să fie nominalizat ca premier.
Au fost și alte nume avansate de liberali sau simpatizanți ai liberalilor. Și celelalte au început să prezinte posibili premieri. Ilie Bolojan și Călin Georgescu au fost cu cele mai multe propuneri, neoficial. PSD are o altă abordare, ei vor, în acest moment, alegeri anticipate, ceea ce ar prelungi și mai mult criza politică.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla mai departe. Din păcate pentru români, situația politică complicată nu face decât să adâncească multele probleme cu care se confruntă. De la cele cauzate de pandemia asta nenorocită, până la facturile de gaz și energie electrică sau prețu­rile care au început să crească tot mai mult.