Gunoiul pute in buzunarele baietilor destepti

* Obsesia ceausista a lucrarilor de ameliorare a solului s-a transformat intr-o vaca buna de muls, cu doua ugere: de la unul sug baietii destepti ai pajistilor si pasunilor, care deconteaza lucrari fictive, iar de la celalalt, smecherii deghizati in fermieri, care fraudeaza fondurile europene * In Maramures, afacerea se cifreaza la cateva milioane de RON si s-a derulat sub ochii larg inchisi ai trei institutii importante: Directia Agricola, APIA si ANIF * Castigatorilor afacerii li s-au suplimentat recent bugetele, printr-o smecherie legislativa care permite ocolirea licitatiei. Regimul Nicolae Ceausescu ne-a lasat mostenire o suprafata de peste trei milioane de hectare de teren agricol irigat. Dupa douazeci de ani, in urma jafurilor din bani publici si a neglijentei, sistemele de irigatii disparusera de pe o suprafata de peste 2.870.000 de hectare. O valoare de peste cinci miliarde de euro a fost distrusa, la care se adauga pagubele anuale enorme datorita desertificarii, inundatiilor si reducerii drastice a recoltelor. In epoca de aur, irigatiile, lucrarile de imbunatati funciare sau amenajari de pajisti erau in topul «raportarilor de succes». Dupa Revolutie, afacerea a fost impartita intre diferite institutii si pasata ca un tort de miliarde din care au ajuns sa se infrupte potentanti ai zilei, baieti destepti sau apropiati ai puterii. Pe scurt, sectorul de miliarde vital pentru bunul mers al agriculturii (productiile cresc in medie cu 30-50%) era impartit in trei. Au fost create Administratia Nationala pentru Imbunatatiri Funciare (ANIF) si Societatea Nationala de Imbunatatiri Funciare (SNIF). ANIF se ocupa de administrarea digurilor, canalelor si a sistemelor de irigatii, iar SNIF - de intretinerea si repararea acestora. Potrivit unei ordonante de guvern, SNIF a fost desemnata singura institutie abilitata sa faca lucrari pe diguri. Singura exceptie: Societatea de Imbunatatiri Funciare sa emita un document de negare prin care sa semnaleze faptul ca nu are utilaje sa faca o anumita lucrare. Evident, utilajele fiind pe butuci, iar baza materiala in paragina, lucrarile importante au fost scoase la mezat. A pornit un scandal intreg, prin care SNIF contesta modul de incredintare a lucrarilor de Imbunatatiri funciare, date in cele mai multe cazuri fara licitatie. Numai in Maramurees, lucrarile din ultimii ani insumeaza peste 10 milioane de RON. Lucrarile contractate initial pe bani putini, au fost umflate peste noapte prin noi devize de lucrari. De exemplu, obiectivul «Reabilitare-amenajare desecare Razoare-Lapus-Libotin» a fost contractatat in 2008 de Ifmar SA. Valoarea, conform anuntului de licitatie, era de 746,830.35 RON, numai ca, din scriptele ANIF reiese ca lucrarile receptionate in 2008 au fost de 828.992 lei, iar in 2009 s-au mai adaugat 257.066 lei. In total, lucrarea a sarit de un million de RON, fara explicatii si alte licitatii. Un alt actor al amenajarilor si imbunatatirilor funciare este Directia Agricola Maramures. Pe un singur an, Directia Agricola a platit aproape 2,5 milioane de RON pentru lucrari de amenajare si ameliorare a solului. Doua dintre aceste lucrari au fost „executate” anii trecuti in comuna Botiza: perimetrul Cioate - 20 ha - 233.910,77 si Secatura Botiza - 34 ha - 128.182,11. Pe langa costurile uriase pe hectar, lucrarile au fost executat prost. Sau mai bine zis, nu au fost executate. Primarul Ioana Trifoi spune ca lucrarile erau de nota doi: „Imbunatatirea pajistilor trebuie sa o faca Directia Agricola. Ei sa faca contractele de licitatie si apoi tot ei sa verifice. Eu tot asta am zis. Daca tot se vorbeste de descentralizare, atunci sa fie descentralizare. Dar asa, digurile le fac Apele Romane, scoala o face Inspectoratul scolar. Noi ce suntem? In felul acesta suntem un fel de Bula care nu mai putem decide nimic. In mod normal, trebuie sa-i dea primarului puterea sa faca anumite lucruri si daca nu a facut atunci poti sa-l iei de guler pentru calitatea lucrarilor. Nu ne consulta nimeni. Ca de exemplu, de la Apele Romane iau balastrul din balastiere, dar cand e mizerie si gunoaie il sanctioneaza pe primar. Nu ne lasa nimeni niciun proiect cu ce vor sa faca. La pajisti au lucrat dupa ce am facut eu galagie si abia apoi au venit si au facut imbunatatiri si scurgeri si niste drumuri. Dar lucrarile erau de nota doi si nu mi s-a parut normal. Abia dupa ce am facut scandal si-au mai trimis oamenii si au mai facut cate ceva. Au venit sa le semnez receptia, ca au crezut ca nu voi urca eu pana in varful muntilor. Dar m-am dus, nu mi-a convenit ce am vazut si le-am spus ca nu mi se pare normal sa semnez. Iar dupa acest episod si-au mobilizat trupele. Ei s-au bazat ca voi semna din birou, si vor face ei receptia, dar n-a fost asa. Le-am spus ca toata viata am urcat pe dealuri, si cand au vazut ca nu vreau sa semnez, au refacut”. Recent, aceeasi Directie a mai intins o felie consistenta de fonduri acelorasi baieti destepti, desi lucrarile lor erau discutabile. Anul trecut, Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala a semnat un act aditional la un contract din 2007 cu CIFTRUT S.A, care viza Perimetrul de Ameliorare "Rotunda" din comuna Miresu Mare. Evident, „smecheria” s-a facut fara licitatie, folosind o portita legislativa: se pot comanda lucrari suplimentare in limita a 5% din valoarea contractata initial. Cum contractul aditional este in valoare de 15,229.34 RON, dintr-un calcul simplu reiese ca contractul initial era de 300.000 RON! Acelasi scenariu a fost aplicat de Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, pentru acelasi CIFTRUT S.A, la Asuaju de Sus, de doua ori. Odata la perimetrul de Ameliorare "Calea Gardului", lucrare atribuita direct in virtutea aceluiasi 5%, cifrata la 20,748.09 si a doua oara, la obiectivul Perimetrul de Ameliorare "Faget", valoare de 18,696.67 RON. Ca si cum acest tip de lucrari nu erau suficiente, a intrat „in schema” si APIA si fermierii de Maramu’. In cadrul schemei de sprijin pe suprafata, fermierii beneficiau de fonduri europene, cu conditia sa execute niste lucrari de amenajare a pasunilor. Scandalul a debutat cu modul de promovare a dosarelor. De exemplu, Anton Petrovan, seful centrului local Ocna ªugatag, a fost acuzat de tentativa de frauda cu fonduri europene. Motivul? Ar fi facilitat depunerea unor dosare in cadrul schemei de sprijin pe sprijin pe suprafata pentru soacra sa, Ileana Pop si fiul sau, Marius Petrovan. In cazul soacrei, cererea s-a depus la „limita” termenului si apoi a fost selectata pentru control. Dar, pe motiv ca fermierul refuza, controlul se tot amana, desi putea fi realizat si fara prezenta femeii. In final, s-a dat verdictul de respingere, desi specialistii de la Bucuresti cereau sanctiuni. Ulterior, s-a iscat scandalul banilor. Cei mai multi si-au cheltuit „drepturile” si au uitat de obligatii. Unul dintre cazurile rasunatoare a avut loc la Desesti, unde Asociatia Copaceni s-a plans ca n-a putut inchiria pasunea pe care o foloseste din cauza ca aceasta a fost data unui localnic cu un singur animal, dar care a beneficiat de subventii fara sa investeasca niciun leu in amenajarea terenurilor. Anton Rohian, directorul Directiei Agricole, recunoaste ca amenajarea pasunilor a fost o vaca buna de muls: „Dar pasunea este o vaca de muls cu doua perechi de ugere. Una este pentru cei care se smecheresc si inchiriaza de la primarie, ca vezi Doamne au animale, dar in realitate n-au niciun animal. Dar asta ar trebui o data si o data rezolvata, ca nu se poate sa nu stii daca omul are o vaca sau nu are. E vina consiliilor locale, pentru ca sunt consilieri locali care ar trebui sa stie cui dau pasunea, ca au fost alesi acolo. Iar o alta problema care trebuie clarificata este legata de suprafetele care se dau, pentru ca trebuie sa aiba o anumita incarcatura de animale. Dar nu stiu sa faca acest raport. Pun 100 de oi pe 200 de hectare de pasune si o fac praf. Banii astia sunt de la Comunitatea Europeana. Sunt bani «moka». Este vorba de 60 – 120 de euro pe hectar. Pana acum s-au luat bani frumosi, s-au luat miliarde. De exemplu, in zona Borsa si Viseu te ingrozesti. In Desesti e o chestie conflictuala, dar problemele adevarate sunt acolo unde treaba e tacita, si nu iese cu nimic in evidenta pentru ca nu s-a facut nimic. Pe pasunile pe care s-au facut cat de cat amenajari de saivane si ceva adapatori, dar foarte putine, s-a vazut cat de cat. O sa vedeti ce scandaluri o sa fie din nou in primavara! Se da la asociatie sau la grupul de producatori. Suna ca dracu, pentru ca cine-s aia? Acum avem si Camera agricola la nivel de judet, dar astia pana se vor dezmetici vor fi dati afara (ca acum s-a infiintat).” Dar fiind bani europeni, nimeni nu prea e interesat de monitorizare pana cand Comisia Europeana ne va trage de urechi. Rohian spune ca procentul celor care si-au respectat angajamentele este extrem de mic: „Nici macar 5% dintre cei care au luat bani nu s-au interesat ce trebuie sa faca pe pasuni”. Practic, in ciuda sumelor fabuloase alocate de stat, efectul multor lucrari sau „lucrari” este acelasi ca si ingroparea directa a miliardelor in pamant. Zero. Vom reveni. Creªte numarul de animale. Fictiv. Din primavara se asteapta sa se deschida sezonul scandalurilor, mai ales pentru ca pasunea trebuie sa fie acoperita cu unitate vita mare pe hectar (UVM). Rohian explica: „Aia inseamna sa fie ori oi, ori cai, ori vite. ªi in functie de categorii si de specie se stabileste care va fi incarcatura pe hectar. Adica, ce poate un hectar sa hraneasca pe o perioada de pasunat. In realitate, a scazut numarul de animale, dar in mod sigur in declaratii vor aparea animale inexistente. In acest an ar trebui sa se dea banii si in functie de animale. ªi o sa vedeti cum pe hartie o sa avem atatea animale, ca o sa ne creada lumea exportatori. Ne vom speria cate animale avem”. Descentralizarea pajistilor Primarii maramureseni au cerut ca amenajarile perimetrelor de ameliorare sa fie derulate prin primarii. Ioana Trifoi spune ca: „Noi am cerut ca amenajarile de pajisti sa se faca de la nivel de primarie. Raspunsurile oficiale au fost ca in unele locuri s-au trimis niste secretari de stat care nici nu stiu administratie cata stim noi. Ministerele n-ar vrea sa-si piarda oamenii si parghiile din mana, sa ne lase pe noi. Doar cand cerem insistent proiectele si n-au ce face, ni le arata. Normal ar fi sa vina sa spuna ca au o lucrare, sa arate proiectul si sa spuna ce vor sa faca. Nu-i nimeni expert in toate, dar daca vezi proiectul si daca vezi ce s-a facut, poti compara. Dar daca nici nu stii ce vor sa faca, atunci ce poti urmari?” Ioana LUCACEL Mircea CRISAN ioana@gazetademaramures.ro mircea@gazetademaramures.ro