Gunoaiele din Europa² un business de 100 de miliarde de euro

Il Messaggero Europa spune adio gropilor de gunoi si opteaza pentru incineratoarele care produc energie. In fiecare an, in Uniunea Europeana, sunt produse un miliard 300 de milioane de tone de gunoaie, iar aceste cifre sunt in crestere constanta. Volumul general al gunoaielor este in crestere la niveluri proportionale cu cresterea economica a Europei celor 27. Printre diferitele tipologii de gunoaie produse, numai distrugerea gunoaielor periculoase si municipale costa UE 75 de miliarde de euro pe an. Aceasta inseamna ca castigurile pentru industria eliminarii gunoaielor sunt extrem de mari si ar urma sa creasca considerabil in urmatorii ani. Potrivit unui studiu elaborat de societatea de consultanta financiara britanica Frost & Sullivan, piata europeana a eliminarii gunoaielor si a reciclarii acestora inregistreaza incasari anuale totale de 100 de miliarde de euro. „Directivele privind eliminarea gunoaielor si volumul acestora in crestere constanta considerabila determina numeroase tari europene sa isi revizuiasca strategiile de gestionare a gunoaielor si sa dezvolte strategii eficiente din punct de vedere al costurilor si solutiilor durabile”, a explicat John Raspin, directorul departamentelor Energie si Mediu pentru Frost & Sullivan. Aceasta inseamna ca in intreaga Europa se merge spre depasirea etapei gropilor de gunoi ca principal mijloc de eliminare a gunoaielor punandu-se un accent mult mai mare pe reciclare si incinerare. In multe tari europene in gropile de gunoi sunt aruncate numai reziduurile rezultate in urma incinerarii gunoaielor. In interiorul bogatei piete de eliminare a gunoaielor, sectorul care pare destinat sa aiba o mai mare dezvoltare in urmatorii ani este cel al recuperarii energetice a gunoaielor. Practic este cel legat de realizarea asa-numitelor „termovalorizatoare” - instalatii capabile sa transforme gunoaiele solide urbane in energie electrica si termica. In intreaga Europa se asista la o adevarata cursa pentru realizarea acestui tip de instalatie. Se vehiculeaza, numai pentru sectorul recuperarii energiei din gunoaie (in engleza, waste-to energy), suma de 1,8 miliarde dolari, care poate creste intr-o perioada de patru ani la 2,7 miliarde. In prezent, peste 350 de termovalorizatoare din Europa proceseaza circa 40 de milioane de tone de gunoaie solide urbane pe an. Sunt cifre destinate sa creasca drept urmare a Directivei UE care reglementeaza gropile de gunoi. Se prevede ca in Europa vor fi instalate, pana in 2012, peste 100 de noi astfel de linii. Tarile cele mai active pe acest front sunt Franta, Germania, Suedia, Danemarca si Olanda. Franta, care detine 123 de termovalorizatoare, este tara europeana cu cel mai mare numar de instalatii de acest tip. Tarile care au optat pentru calea termovalorizarii cu mai mare fermitate sunt Suedia si Danemarca, care incinereaza in instalatiile lor 55 si respectiv 50 la suta din gunoaie. Italia, prin cele 48 de instalatii pe care le detine, arde putin peste 10 la suta din gunoaiele ei. Tara din Europa care arde cea mai mare cantitate de gunoaie este Germania, care detine 58 de instalatii de termovalorizare. In aceste instalatii ajung in fiecare an 12 milioane de tone de gunoaie. O cifra cu adevarat considerabila, mai ales daca se are in vedere faptul ca Germania reuseste sa recicleze circa 60 la suta din gunoaiele ei. Practic, in putinele gropi de gunoi inca active din aceasta tara ajung numai reziduurile produselor rezultate din incineratoare² cenusa si alte materiale care nu sunt reciclabile. Industria incinerarii si reciclarii este in Germania un adevarat business, care valoreaza peste 9 miliarde de euro pe an si are circa 160.000 de angajati. Piata germana este cea mai matura din Europa, avand in vedere ca prin instalatiile pe care le-a realizat este deja in masura sa elimine toate „bombele ecologice” acumulate, de exemplu, in regiunea italiana Campania, in ultimii 12 ani de urgenta neintrerupta. Acest lucru a fost clarificat intr-un interviu acordat de Michael Schneider, care raspunde de comunicatie la Remondis, compania care a propus regiunii Campania sa distruga gunoaiele ei in incineratoare germane, la un cost avantajos, ce include si cheltuielile de deplasare cu trenul pe o distanta de 1.700 de km. Declaratiile oficiale ale secretarului general al ONU, Ban Ki Moon, facute la 18 noiembrie 2007, au marcat o adevarata revolutie in gestionarea politica a problemei mediului ambiant. El a vorbit despre necesitatea de a reduce PIB-ul mondial cu cel putin 0,1 anual. Pentru prima data, o autoritate mondiala a indicat oficial reducerea PIB ca masura indispensabila pentru a evita catastrofa ecologica in viitorul imediat. Pentru prima data nu numai ecologistii au rupt tabuul cresterii economice, indicandu-se cu claritate acumularea capitalista drept cauza a crizei ecologice si aratandu-se ca eficienta nu este de mare folos atunci cand se continua sa se programeze si sa se ceara cresterea PIB. Curajoasa declaratie a lui Ban Ki Moon nu a ramas fara consecinte. La 29 noiembrie, la o conferinta desfasurata la Manchester, reputatul economist Nicholas Stern declara² „Ne aflam in fata celui mai mare faliment al pietei pe care l-a vazut vreodata lumea”. El a relansat propunerea lui Ban Ki Moon de a reduce „timp de decenii” cu 1 la suta produsul global anual, „in caz contrar costurile prejudiciilor aduse mediului se vor inmulti”, a avertizat el. Lucrul care a suscitat cel mai mare interes a fost insa convingerea lui Stern ca unele politici de mediu se vor putea traduce in afaceri bune² o incurajare a „green business-ului”. Rodul comunismului exacerbat „In Germania avem multe instalatii care functioneaza deja si care nu au atins capacitatea maxima de productie. Suntem in masura sa infruntam o eventuala crestere a gunoaielor din Campania folosind instalatiile existente”, a declarat Schneider. Prin urmare, in timp ce in Italia gunoaiele reprezinta inca o urgenta, Germania incearca chiar sa si le procure din strainatate. Ziarul italian Liberazione noteaza ca gunoaiele sunt rodul consumismului exacerbat. Materialelor „non-biodegradabile”, precum pungile din plastic si caserolele pentru diferite produse alimentare, trebuie sa li se adauge o gigantica productie de alte marfuri, de proportii mult mai mari si mult mai costisitoare² automobile, aparatura electrocasnica, mobilier de bucatarie si baie, computere, imprimante, dintre care multe sunt in mare parte din material plastic, tot cum din plastic sunt aproape in totalitate si mesele si scaunele din cofetarii, pizzerii si restaurante din lumea intreaga.