Gripa, flagelul secolului

* Anton Wirtz, primul doctor in medicina din Maramures * Are o experienta de peste o jumatate de secol, este primul doctor in medicina din Maramures si a gestionat cu succes multe «valuri» de epidemii si chiar o pandemie de gripa in anii ’60. Doctorul Anton Wirtz vorbeste, intr-un interviu acordat GAZETEI, despre gripa porcina, riscuri, simptome, isterie si masuri de precautie. Reporter: Se tot spune ca gripa este noul flagel al secolului. E adevarat? Anton Wirtz: Da. Au aparut numeroase infectii virale in ultimii 50 – 60 de ani, care au afectat in special populatia tanara si varstnica, cu precadere, si bolnavii care sufera de boli cronice, care au sistemul imunitar mai slab. Rep: Ultimele pandemii de gripa au fost, in 1957, gripa asiatica, iar in 1968 a fost gripa de Hong-Kong. Au afectat Romania? A.W: Toate au afectat si Romania pentru ca prin circulatia moderna raspandirea se face foarte rapid in toate colturile lumii. Acesta ar fi un dezavantaj al transportului modern. Rep: Care a fost ultimul punct critic in legatura cu gripa, pe care vi-l amintiti? A.W: Cea mai mare epidemie pe care am intalnit-o a fost in 1959. Eram medic practician la Halmeu si a fost epidemia cea mai dura, in care aproape 60% din populatia comunei s-a imbolnavit. Spre norocul meu nu au fost si morti. Pentru asta am primit un premiu special din partea Sectiei Sanitare, cum era pe atunci. Aveam o trasura si, acolo, doi saci cu aspirina si vitamina C. Intram in case si le lasam cu pumnii pe masa. Am umblat din casa-n casa si intrebam daca e cineva bolnav. Culmea este ca, dupa ce s-a terminat epidemia si s-a facut bilantul si am fost premiat, m-am imbolnavit. Iar carutasul, care era analfabet, mi-a spus: domnu’ doctor, ati facut o mare gresala, n-ati baut o palinca. Virusul gripal, prin trecere de la om la om isi intareste agresivitatea. Totdeauna cazurile mai severe sunt la sfarsitul epidemiei. Rep: Cum i-ati tratat? Pentru ca pe atunci nu erau mijloacele de astazi… A.W: Repaus la pat, si pe atunci era la moda aspirina. Aspirina era medicamentul de baza. La asta s-au adaugat ceaiuri fierbinti, frectii cu spirt sanitar pentru combaterea durerilor musculare si aportul de vitamina C. Rep: In paralel cu aceasta gripa porcina mai circula o viroza grava. A.W: Este gripa obisnuita care aproape ca nu ne ocoleste an de an. E foarte interesant ca gripa asta obisnuita are o simptomatologie mai exprimata decat la gripa porcina. La gripa obisnuita, febra creste brusc si evolueaza in 7–8 zile si, uneori, chiar si cu tratament corect aplicat, se mentine febra cu tuse. Altadata merge cu tuse si senzatie de oboseala, dureri musculare si disconfort general. Si pentru amandoua, sunt doua tipuri de vaccin. Rep: S-a creat o adevarata isterie cu aceste vaccinuri. Unii spun ca sunt bune, altii ca nu-s bune. A.W: Toate vaccinurile cu gripa sunt mereu discutabile. Pentru ca nu se stie din ce sursa de virus se face. La cel bacterian, bacteria aia a fost si acum 100 de ani. Iar cele care se fac pe baza de bacterii sunt sigure. Dar si ele au o anumita limita, pentru ca nu este nimic in lume 100%. Populatia care este periclitata merita sa fie vaccinata. Sigur, cu toate riscurile. Pentru ca unii au facut gripa chiar dupa vaccinare. Deci, nu confera imunitate 100%. Dar, oricum, apara organismul de boala, iar daca faci boala, se manifesta intr-o forma mai atenuata. Rep: Se tot vorbeste daca sa importam sau nu vaccinuri, avand in vedere ca la noi nu s-au incheiat testele pentru copii. A.W: Vaccinul e testat pentru adulti, nu-i pentru copii. Iar pentru ca populatia infantila e periclitata, statul ar trebui sa importe vaccin care merge la copiii incepand de la 6 luni pana in 14 ani, pentru ca Institutul Cantacuzino nu are o baza tehnica asa de mare ca sa poata fabrica, in timp scurt, o cantitate asa mare de vaccin, si pentru adulti si pentru copii. Toate tarile din lume importa, si nu vorbesc de tarile mici. Pentru ca nu toti dispun de fabrici de vaccinuri asa de mari cum sunt cele frantuzesti sau germane. Rep: Dincolo de vaccin, ce se poate face pentru copii, pentru ca ei sunt vulnerabili? A.W: In primul rand evitarea aglomeratiei, cum ar fi mijloacele de transport in comun. Sa se adauge un surplus de vitamine pentru copii, si in special natural: ma gandesc la sucuri de lamai, portocale, mere, morcovi etc. Subliniez, sa fie naturale, nu chimicale. Parintii trebuie sa aiba grija in ceea ce priveste calirea organismului. Prin masaj se fortifica organismul copilului. De asemenea, trebuie un surplus de alimente gen branza, carne sau alte produse care au suport proteic si de care are nevoie organismul in aceasta perioada. In caz de boala, sa nu lase copilul sa intre in colectivitate si sa se adreseze medicului de familie. Iar medicul decide daca se poate trata acasa sau necesita spitalizare. Rep: Dar si dintr-o gripa normala se poate muri? A.W: Se poate muri, dar nu stiu daca din cauza gripei sau din cauza unor complicatii. De exemplu, la copii se poate muri, ca gripa poate da o febra de 39 – 40 de grade, sa faca convulsii, iar daca nu se adreseaza medicului, poate sa moara. Sau poate sa faca complicatii. Pentru ca, dupa ce faci gripa, scade imunitatea organismului si atunci intervin microbii. Unii-s mai periculosi ca altii, dar, oricum, toti pot da complicatii. Complicatiile sunt: laringita, voce ragusita, otite, pneumonii si chiar meningite virale. Rep: Credeti ca ar fi nevoie si de masuri suplimentare, gen interzicerea intrunirilor mari? A.W: Obligatoriu. Orice manifestari publice (spectacole, teatru etc) sunt un prilej de contaminare masiva. Pentru ca, daca cineva stranuta, poate imprastia virusul pe o raza de 8 metri, iar virusul se localizeaza in faringe si de acolo se multiplica. Si la scoli ar trebui carantina si suspendate eventual orele pentru o perioada de 7 – 10 zile, pentru ca acele ore se pot recupera. Rep: Se dau pronosticuri sumbre, gen 4 milioane de romani s-ar putea imbolnavi. A.W: Pot fi cateva milioane de imbolnaviri. Dar la mai mult de 2000 de decese nu se poate ridica efectul pandemiei. Rep: Cum a aparut virusul, mai ales ca e si teoria ca ar fi produs in laborator? A.W: Virusurile circula in natura de mii de ani. Si fiecare isi schimba structura genetica. Pentru ca, daca ar veni virusul de acum un an sau de doi ani, ar gasi in populatie o imunitate deja facuta prin boala. Deci, omul a trecut prin boala si si-a creat o imunitate. Dar structura genetica se schimba si atunci poate sa provoace o epidemie. De aceea, fiecare epidemie are un virus caruia i se da o anumita denumire. Si in cursul verii sunt gripe sezoniere. “E o situatie epidemiologica defavorabila, iar sezonul acesta, de toamna tarzie -iarna si primavara, e cel mai prielnic pentru viroze. Toate epidemiile au izbucnit in aceasta perioada. Acum e doar inceputul. Varful se va atinge probabil prin primavara ». S-a nascut la 8 decembrie 1933, in Bucuresti. In 1940, s-a refugiat la Hateg, in judetul Hunedoara. Acolo a facut clasele elementare. S-a intors la Sighetu Marmatiei in 1945 si si-a continuat studiile la liceul „Dragos Voda”, pe care le-a absolvit in 1952. In 1958 a terminat si Facultatea de Medicina din Cluj, cu diploma de merit. Apoi, a profesat la Halmeu, ca medic de circa si director de spital rural. Din 1960 lucreaza in Sighet. In 1975 si-a sustinut doctoratul in Bucuresti, devenind primul doctor in medicina din Maramures. In perioada 1965-1968 a fost medic sef de oras in Sighetu Marmatiei, apoi, director al sectiei de pediatrie din cadrul Spitalului Municipal Sighet. A spus mereu ca „pediatria este o stiinta pentru copii, despre copii, mereu perfectibila, niciodata perfecta”. Mircea CRISAN Ioana LUCACEL mircea@gazetademaramures.ro ioana@gazetademaramures.ro