Greva foamei, in numele adevarului

* Teodor Maries este unul dintre maramuresenii care duc stindardul luptei pentru aflarea adevarului despre revolutie si mineriade. Desi intimidat de fortele de ordine si ignorat de autoritati, presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989 protesteaza, din 4 august, prin greva foamei, in fata intrarii principale a Palatului Cotroceni. Reporter: In primul rand, in a cata zi de greva foamei sunteti si cum va simtiti? Teodor Maries: De pe data de 4 august am intrat in greva foamei. Rep.: Ati postat pe site-ul asociatiei si analizele medicale. T.M.: Din cauza faptului ca a fost banalizat acest protest vreme de 20 de ani, seriozitatea este primul lucru care trebuie indeplinit si expus, pentru ca opinia publica sa nu creada ca este o gluma. Rep.: Dar la 20 de ani de la Revolutie e nevoie de astfel de gesturi extreme pentru o chestiune absolut normala in orice stat democrat si European, cum se pretinde a fi Romania? T.M.: Nu este cel mai adecvat sau nu este idealul ca sa spun asa, dar este necesar in acest moment, tocmai pentru a fi scapate din mana celor care tin aceste documete si nu sunt putini cei din aceasta tara care sunt interesati sa nu se afle, sa nu iasa la lumina tiparului acestea, pentru ca noi nu vrem sa tinem absolut nimic pentru noi. Vrem sa dam public totul, asa cum si Curtea Europeana, atunci cand primeste un document, este postat pe site si poate fi accesat de publicul larg. Principiile sunt acceptate, sunt semnate de statul roman, spunem ca le facem dar, din pacate, nu le respectam aici, la noi in tara, si numai din cauza minciunii, marii minciuni si diversiuni care a fost dupa data de 22 Decembrie. Gestul extrem imi apartine, este o decizie personala, n-am implicat nici macar asociatia si n-am cerut acceptul nimanui, n-are nicio conotatie politica, nu vreau decat ca, la 20 de ani de la Revolutie, macar ce s-a adunat in dosarul 97/P/1990 (dosar numit generic al Revolutiei, dosar care este al Asociatiei 21 Decembrie, dosar care de 20 de ani aproape treneaza in a fi finalizat ca cercetare, pentru ca nu se doreste ajungerea lui pe masa judecatorilor), sa fie publice. E vorba in special de documentele care s-au adunat spre finele anului 2004, 2005, 2006 si 2007, pana cand Curtea Constitutionala a intervenit printr-o decizie aberanta in opinia mea, prin care procurorii au fost nevoiti sa disjunga acest caz, un caz care nu avea nicio legatura cu decizia respectiva. Stim ca deciziile Curtii sunt pentru viitor, dar in momentul in care e vorba de Ion Iliescu, marea majoritate a judecatorilor de acolo fiind numiti de el, deciziile merg si inainte si inapoi, cum vrea tovarasul Iliescu. Aceasta decizie a oprit practic lucrul in aceste dosare, dar ceea ce s-a adunat in perioada respectiva vrem sa ajunga in lumina tiparului. Nu exista vointa politica pentru a fi finalizate, este in regula. Il intelegem si pe domnul Basescu, ii intelegem si pe cei care in decembrie 1989 au fost complici, criminali sau instigatori la ceea ce s-a intamplat atunci, aflam ca nu avem 1200 de morti, ci 1600 de morti la Revolutie si cu toate acestea, avem rabdare. Bun, finalizarea o mai asteptam, dar documentele le vrem la lumina, asa cum a dispus Curtea Europeana. Rep.: Ati avut reactii de solidarizare? T.M.: Nu am cerut sprijin la nicio persoana, nici macar la prieteni, nu numai la colegi. La nimeni. Nu vreau sa apelez la acest gest sub nicio forma, niciun prieten si nici un coleg, pentru ca stiu ce inseamna. Eu am mai facut asemenea proteste, unul dintre ele chiar in 1990, atunci cand am fost inchis si cand am fost prezentat maramuresenilor ca unul dintre cei mai mari banditi de pe la Bucuresti. Acum, dupa 20 de ani, lumea s-a mai lamurit, atunci am facut 43 de zile de greva foamei si poate ca acest gest m-a salvat si astazi mai vorbesc cu dumneavoastra. Cunosc ce inseamna si nu vreau sub niciun fel sa implic pe nimeni, multumesc tuturor celor care transmit mesaje de solidaritate. Rep.: Pe langa supravegherea stricta, ce reactii ati avut din partea autoritatilor? T.M.: Supraveghere este putin spus, sunt sicanat aproape zilnic. Asta ne deranjeaza mai putin, suntem obisnuiti cu hartuielile de 20 de ani, in prima zi a grevei, presedintele Basescu s-a oprit si am avut o scurta discutie. Cunoaste revendicarile. Maine (joi, n.red) este o conferinta de presa si ii vom transmite o parte din cele 40.000 de file ale dosarului care au sosit de la Curtea Europeana. Precedentul a fost creat, nu le ramane procurorilor decat sa copieze dosarul si sa ni-l trimita pentru ca victimele il asteapta cu mare interes. Legat de celelalte institutii, daca au avut sau nu vreo reactie, va spun ca nu au avut niciuna. In afara de discutia scurta cu presedintele, care nu are niciun rezultat pana in acest moment, dintre alte autoritati nimeni nu e interesat. Ei sunt interesati in aceste sicane. “Un eveniment fara precedent: pentru prima data de la instaurarea procuraturii sovietice in Romania, documente dintr-un dosar penal aflat in faza de cercetare au devenit publice prin dispozitia CEDO in cauza Asociatia 21 Decembrie - Maries vs. Romania. Procurorii din Romania tainuiesc adevarul, ascunzand piese importante din aceste dosare, prevalandu-se in continuare de dispozitiile Legii 544/2001, lege ce contravine conventiilor europene”. Ioana LUCACEL ioana@gazetademaramures.ro