Gospodarul din parohia „Leului"

Comuna Sisesti are doua biserici UNESCO, Muzeul „Vasile Lucaciu¬, baile de la Danesti si un potential agroturistic imens. Dar, dincolo de frumusetea locului si ospitalitatea oamenilor, fosta parohie a „Leului¬ nu e usor de „guvernat¬. Totusi, primarul Gheorghe Bud a reusit sa aplice un program unitar de dezvoltare a comunei. Comuna Sisesti este situata la circa 20 de km de Baia Mare, in apropierea lantului de munti vulcanici Ignis - Gutai - Tibles. Localitatea, cu satele apartinatoare Danesti, Bontaieni, Surdesti, Negreia, Plopis si Cetatele, a fost atestata documentar in anul 1411, cand avea o populatie de 1.505 locuitori. Acum, populatia localitatii a ajuns la aproape 7.000 de persoane, situandu-se cu siguranta pe „podium” in topul celor mai mari comune din sudul judetului. Daca mai punem la socoteala si suprafata impresionanta a teritoriului administrativ, va convingeti ca fosta „parahohie” a lui Vasile Lucaciu, supranumit „Leul de la Sisesti”, nu e o comuna usor de administrat. Primarul Gheorghe Bud a remarcat si el acest lucru dupa „fruntile descretite” ale primarilor de comune mici² „Sunt unii colegi care spun ca le intra 10 oameni in primarie intr-o luna, ori mie imi intra 100 de oameni pe zi. Dar nu pot face o comparatie clara intre administrarea comunelor mici si a celor mari, pentru ca eu am lucrat in administratie doar in Sisesti”. Bud s-a implicat in administratia locala pe la inceputul anilor 90 si a parcurs toate etapele² de la consilier pana la primar. In 1992 a castigat primul mandat de consilier local³ apoi, din 2000, a fost viceprimar, iar in ultima parte a mandatului a indeplinit si atributiile primarului, din cauza ca fostul primar decedase. In 2004, a devenit primar ales al comunei Sisesti si are toate sansele sa-si mai „adjudece” inca un mandat. Motivul e lesne de inteles² a promis doar cat a putut face si a facut ceea ce a promis. Primul punct din strategia lui Bud a fost eficientizarea activitatii primariei. Mai exact, primarul voia o institutie functionala, in care departamentele conlucreaza si comunica eficient si, mai important, o institutie deschisa problemelor cetatenesti. Apoi, primarul a elaborat o stategie complexa de modernizare a infrastructurii din comuna care viza alimentarea cu gaz, alimentarea cu apa, realizarea retelei de canalizare si repararea si modernizarea drumurilor. Alimentarea cu gaz a fost prima investitie care avea nevoie de resuscitare. Exista o investitie mai veche, prin care s-a reusit definitivarea proiectului intr-un procent de 70%, dar, din pacate, acesta s-a blocat la stadiul de licitatie pentru gasirea unei firme de distributie. Bud spune ca, in 2006, s-au organizat prin fostul Minister al Economiei si Industriilor cel putin sase astfel de licitatii, dar n-a fost gasit niciun concesionar pentru retea. Acum insa, agentii economici din domeniul distributiei de gaze au redevenit interesati de proiect si chiar i-au sugerat primariei sa organizeze o noua licitatie. Cat despre proiect, primarul spune ca ar ramane de definitivat doar racordarea „extremitatilor” comunei la retea. Alimentarea cu gaz e cu atat mai importanta, cu cat Sisestiul a intrat pe o panta ascendenta in ceea ce priveste dezvoltarea turismului, atragand recent o investitie importanta. Al doilea punct din lista de prioritati a primarului l-a constituit alimentarea cu apa. Proiectul tehnic a fost elaborat inca din primul an de mandat, iar in 2006 a fost depusa documentatia pentru obtinerea unei finantari de circa un million de euro, printr-un program guvernamental. Banii vor ajunge insa doar pentru alimentarea cu apa a localitatii Sisesti. Pentru restul satelor, se afla in lucru documentatia necesara promovarii unor proiecte. Bud spune ca 80% din populatia comunei beneficiaza deja de alimentare cu apa, dar prin aductiuni proprii, realizate prin anii 70. Cat despre canalizare, Bud spune ca² „in toata comuna inseamna cam 19 milioane de euro, o suma cu care ne vom incadra probabil pe fonduri structurale”. Drumurile s-au aflat si ele pe lista de prioritati a lui Bud, mai ales ca existau zone in care oamenii puteau ajunge acasa doar cu caruta sau cu tractorul. Acum, Bud se poate lauda ca „ mai sunt doar vreo 5 case la care nu se poate ajunge cu masina, dar si acelea vor avea acces din primavara”. Cum a reusit sa rezolve problema? Prin asfaltari si pietruiri. Iar cifrele spun totul² 35 de kilometri de drumuri pietruite in 2006-2007 si 5,5 kilometri de asfalt. Iar in acest an se va definitiva un proiect care asigura legatura cu satul Negreia, finantat printr-o hotarare de guvern si care a ajuns la faza de turnare a asfaltului. Un alt proiect important l-a constituit rezolvarea problemei salubrizarii comunale, prin incheierea unui contract cu Drusal² „Transport 40 de tone de deseuri intr-o luna. Daca ar ramane in comuna, ce s-ar intampla? Am initiat si un proiect pe colectare selectiva, dar e in faza de proiect-pilot in scoli. Cred ca, prin copii, vom reusi sa demonstram ca e important sa facem colectare selectiva, iar ei vor duce mesajul mai departe”. Al treilea punct de pe lista lui Bud l-a constituit reabilitarea institutiilor publice si, in special, a scolilor. Primarul din Sisesti este printre putinii din Maramures care se poate lauda ca a alocat fonduri care reprezentau mai bine de jumatate din buget pentru reabilitarea unei scoli² „Avem 7 scoli si in jur de 800 de elevi. Au fost ani inainte de a veni programul de investitii de la Guvern cand am alocat 60% din buget sa fac o scoala in Danesti care nu mai putea functiona. Cadea efectiv tavanul pe copii. La scoala din Sisesti, am facut un grup sanitar cu tot ce trebuie. La Surdesti, am facut reabilitare totala. La Bontaieni, am facut reabilitarea din bugetul local. Acum, a mai ramas Scoala din Cetatele. Oricum, in 2004, toate aveau grupuri sociale in curte, acum le au in interior. Si, daca voi mai fi primar, toate vor avea si apa calda. Si la Surdesti trebuie sa facem o extindere la scoala noua, pentru ca cea veche a fost retrocedata si copiii invata si pe dimineata, si pe dupa-masa. Vrem sa-i aducem pe toti pe dimineata”. Dispensarul din Sisesti si punctul sanitar din Surdesti au fost concesionate medicilor. Tot la capitolul „modernizarea unor cladiri” pot fi amintite bibliotecile din Sisesti si Surdesti si, mai ales, extinderea cladirii primariei. Bud spune ca² „Anul acesta, vom deschide un birou de evidenta informatizata a persoanei, iar in situatia asta nu puteam functiona in vechile conditii. In plus, facem si un grup social si rezolvam si problema incalzirii centrale. In total, investitia se ridica la 2,5 miliarde de lei vechi, bani care provin din bugetul local”. Comuna Sisesti colaboreaza si cu ONG-uri din Franta, iar beneficiile acestui parteneriat sunt importante. De exemplu, Asociatia Clisson a donat o autospeciala pentru stingerea incendiilor, dar s-a implicat si in alte proiecte sociale. „Uite, acum am primit o scrisoare de la ei, prin care ma intreaba daca dorim sa continuam un proiect de anul trecut, de sprijinire a unei familii cu noua copii. De asemenea, ne-au dat o sponsorizare pentru renovarea unei sali in care se intalnesc tinerii francezi si romani. Anul trecut, au fost seniori aici, anul acesta vor veni probabil juniorii”, explica Bud gospodareste. Nici cultura nu a fost omisa dintre prioritatile lui Bud. „Udatoriul de la Surdesti” a ajuns deja traditie, complexul muzeal „Vasile Lucaciu” a fost renovat, iar cele doua biserici UNESCO au fost incluse intr-un proiect important pentru intreaga zona. Despre planurile viitoare, primarului nu-i place sa vorbeasca prea mult, pentru ca s-ar putea interpreta „ca face politica”... Or el crede ca un primar trebuie sa faca administratie in primul rand. Turism, ski si parapantism Comuna Sisesti se poate lauda cu o investitie foarte importanta in turism² complexul Secret Garden si doua pensiuni. Primarul are in plan insa realizarea unei partii de ski si a unei rampe pentru parapantisti, dar spune ca² „Inca nu suntem proprietari pe acea suprafata, care este o zona extraordinar de frumoasa pentru asemenea activitati. Pe industrie nu avem prea multe investitii, pentru ca, neavand teren, nu prea putem oferi facilitati investitorilor. Oricum insa ne concentram mai mult pe turism”. Bisericile UNESCO Din cele 8 biserici monumente UNESCO din Maramures, doua se afla in comuna Sisesti. Biserica „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril” din Surdesti a fost construita in anul 1721 de catre mesterul Toma Macarie pentru comunitatea greco-catolica si este considerata cea mai inalta constructie din lemn de stejar din lume, turnul masurand 54 de metri, iar inaltimea totala de la sol fiind de 72 de metri. Biserica din Plopis poarta tot hramul „Sfintii Arhangheli” si a fost sfintita in 1811. Primarul spune ca² „cele doua lacasuri vor intra intr-un circuit al bisericilor de lemn din Salaj, Satu Mare si Maramures, derulat prin Consiliul Judetean”. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro