Gestiunea deșeurilor, între dezastru și model de bune practici

Recent, Curtea de Conturi a publicat un raport cu titlu „Analiză și diagnoză în gestionarea deșeurilor menajere”. Documentul scoate încă o dată la iveală problemele majore cu care se confruntă România în acest domeniu: de la ținte imposibil de atins, la dezinteres și proceduri
de infrigement.

Eșec după eșec. Așa poate fi catalogată pe scurt gestiunea deșeurilor în România. O confirmă și un raport recent al Curții de Conturi, aferent misiunii de audit al performanței „Analiză și diagnoză în gestionarea deșeurilor menajere”, desfășurată în perioada 16 septembrie 2019 – 28 februarie 2020, la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Mi­­nis­­terul Lucrărilor Publice, Dez­voltării și Administrației (MLPDA), Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) și Garda Națională de Mediu. Pe scurt, implementarea măsurilor asumate prin tratatul de preaderare, esențiale pentru atingerea obiectivelor de reciclare impuse de UE, întârzie să apară. În Raportul misiunii, auditorii Curții de Conturi apreciază că rata actuală a progresului nu este suficientă pentru a atinge țintele stabilite privind gestionarea deșeu­rilor. Cea fixată pentru 2020 a fost ratată, existând perspective similare și pentru țintele aferente anului 2025.

Din prelucrarea datelor puse la dispoziție de ANPM, date raportate de operatorii economici care realizează servicii de salubrizare, reiese că peste 90% din deșeurile municipale generate de populație și de agenți economici sunt colectate în amestec, sub 10% din această cantitate fiind colectată separat. Totodată, se constată o rată de depozitare a deșeurilor de peste 60%, determinată mai ales de gradul scăzut de colectare separată a deșeurilor. În acest context, obiectivul de reducere trep­tată  a cantităților de deșeuri mu­ni­cipale eliminate prin depozi­tare nu se va realiza.

Implementarea scăzută a colectării separate a deșeurilor reciclabile și biodegradabile duce, implicit, la depozitarea preponderentă a de­șeu­rilor. Acest aspect, coroborat cu depozitarea în spații neconforme, generează un impact negativ semnificativ asupra aerului, apelor și solului, biodiversității și, în final, asupra sănătății populației. Nerealizarea colectării separate constituie principala cauză pentru neîndeplinirea țintelor propuse la nivel național.

Potrivit Raportului, multe auto­rități ale administrației publice locale evită să adopte măsuri or­gani­za­torice pentru implemen­tarea colec­tării separate, în aștep­tarea func­ționării Sistemelor de Management Integrat al Deșeu­rilor. Dacă le adoptă, autoritățile respective nu se asigură de realizarea acestei activități în conformitate cu prevederile contractuale.
În prezent, România nu are un sistem complet de trasabilitate a deșeurilor, iar datele necesare deciziilor strategice se obțin cu o întârziere foarte mare, precedate de prelucrări și validări ample. Acest lucru încetinește implementarea politicilor de mediu și creează riscuri majore în ceea ce privește întărirea controlului la granițe și înlăturarea riscurilor asociate practicilor clandestine cu deșeuri. La nivel național, din cele 32 de Sisteme de Management Integrat al Deșeurilor, doar 8 sunt funcționale și dintre acestea doar două județe îndeplinesc criteriile de operare Malagrotta. Evident, Maramureșul nu se numără printre acestea.
Însă, județul nostru are un exemplu de bune practici în domeniu:
singura primărie din țară, care, printr-un serviciu de salubrizare propriu, aflat în subordinea Consi­liului Local, a reușit să ducă rata de colectare selectivă la sursă la 80% și procentul de valorificare la 55%. Evident, este vorba despre Pri­măria orașului Târgu Lăpuș. Din 2009, primarul Mitru Leșe a reușit să pună la punct, cu fonduri europene, un sistem apreciat și invidiat de toată lumea. Iar acum, când multe primării nu știu ce vor face cu deșeurile și unde le vor depozita, Leșe vrea să definitiveze acest sistem, care înseamnă redu­cerea ratei de depozitare cât mai mult. Altfel spus, principiul „zero waste”.  

Mitru Leșe, primarul orașului Târgu Lăpuș, a solicitat acum finan­țare pentru o platformă de stocare temporară a deșeurilor me­najere și a deșeurilor de cons­truc­ție, cât și pentru o instalație de compostare: „Am primit răspuns, de exemplu de la Ministerul Fondurilor Europene, domnul ministru Cristian Ghinea, «vă mulțumim pentru interesul arătat». Am cerut finanțare să finalizez 100% gestiu­nea integrată a deșeurilor. Suntem model de bune practici, ne-a apreciat Senatul României în Raportul verde, Camera de Comerț Ro­mâno-Germană. Au fost să vadă sistemul nostru reprezentanți ai autorităților publice locale din Moldova, din sudul țării etc. Noi lucrăm cu serviciul propriu, aflat în subordinea primăriei. Taxa de salubrizare a fost, în 2009, de 4.5 lei, după care serviciul a dobândit personalitate juridică și s-a adunat TVA la această sumă, în rest noi nu am avut majorări”.

Târgu Lăpuș este amintit în raportul Curții de Conturi ca fiind unul dintre cele cinci orașe din România înscrise în rețeaua „zero waste”. Inițiativa „Zero Waste” reprezintă un sistem de certificare cu un set de măsuri și soluții, care și-a de­monstrat impactul pozitiv în peste 400 de orașe europene. Aplicate integrat, acestea pot ajuta comuni­tățile din România să devină modele de bune practici, tratând cauza - generarea de de­șeuri, dar și efectele - poluarea gro­pilor de gu­noi, depozitarea în natură etc.

„Am cerut finanțare să finalizez 100% gestiu­nea integrată a deșeurilor. Suntem model de bune practici, ne-a apreciat Senatul României în Raportul verde, Camera de Comerț Ro­mâno-Germană. Au fost să vadă sistemul nostru reprezentanți ai autorităților publice locale din Moldova, din sudul țării etc.”
Mitru Leșe, primarul orașului Târgu Lăpuș