Curs valutar
Euro
4.5680 RON
Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc
1.4823 RON
Recomandările Gazetei
Evenimente locale, concerte, teatru, expoziții, filme, cărțiNewsletter
Ultimele comentarii
bonta emese pe 29.02.2024 la 09:22
Domnilor ziaristi, sunteti intr-o grava eroare din nou, sunt in muzeu de pe vremea lui Ceausescu, domnul Alexa
G. Buju pe 16.01.2024 la 01:04
Felicitari lui !
Bun si de cinste Morosan !!
De mirare e ca polutucii din acelashhh aluat moroseni nu fac
Pompiliu Barbu pe 14.11.2023 la 16:08
Un om deosebit! De ar face fiecare roman pe sfert din ce a facut acest om Romania ar fi departe!
Nelu Botiș pe 29.09.2023 la 14:27
1. Stimate domnule Teremtus, cu tot respectul, vreau sa va comunic faptul ca Bonta Emese nu va respecta.
2.
Luni , 12 Aprilie , 2010
GAZETA VERDE / Zestrea naturala a Maramuresului
* Judetul Maramures are un patrimoniu natural deosebit de valoros care cuprinde 35 de arii naturale protejate, din care un parc national- Parcul National Muntii Rodnei-Rezervatie a Biosferei, precum si un parc natural–Parcul Natural Muntii Maramuresului. Declararea, prin H.G. 2151/2004, a Muntilor Maramuresului ca Parc Natural, a determinat situarea judetului Maramures pe locul 2 in plan national, ca suprafata a ariilor naturale protejate.
35 de arii protejate, cu o suprafata totala de 160.762 ha, din care 9.798 ha apartin Parcului National Muntii Rodnei, iar 148.850 ha apartin Parcului Natural Muntii Maramuresului. Pe scurt zestrea naturala si biologica a Maramuresului, a doua ca marime la nivel national. Judetul nostru cuprinde patru categorii de arii naturale si anume arii de interes national, arii de interes international, arii de interes comunitar sau situl „Natura 2000”, respectiv arii de interes judetean sau local.
Din categoria rezervatiilor stiintifice fac parte Pietrosul Mare, Rezervatia fosilifera Chiuzbaia si „Piatra Rea”, din zona Borsa. Pietrosul Mare cuprinde cel mai impresionant relief glaciar din Muntii Rodnei: circurile glaciare Buhaescu (cel mai mare din Muntii Rodnei), Zanoaga Iezerului, Zanoaga Mare, Zanoaga Mica, Rebra, Gropi, avand in portiunea bazala morene si caderi de apa pe pragurile de stanca lustruite de ghetari. Cea mai mare parte a rezervatiei este ocupata de roci cristaline metamorfice din Panza de Rodna (Precambrian superior). Formatiunea de Voslobeni este constituita din micasisturi cu nivele de paragnaise, cuartite si amfibolite, cu nivele de dolomite si calcare cristaline (Turnu Rosu, Piatra Alba). Tipul si subtipul de sol predominant este brun feriiluvial tipic, intalnindu-se si solurile brun eumezobazic si brun acid. In rezervatie sunt prezente mai multe lacuri glaciare: Iezerul Pietrosului, cu o suprafata de 3450 mp, cu adancimea maxima de 2,10 m si lungimea de 84m; Buhaescu I, avand suprafata de 700 mp, adancime maxima de 1, 80 m si lungimea de 84 m; Buhaescu II, cu suprafata de 1700 mp, adancime maxima de 5, 20 m si lungimea de 55 m; Buhaescu III, cu suprafata de 700 mp, adancime maxima de 0,35 m si lungimea de 45 m; Buhaescu IV, cu suprafata de 1100 mp, adancime maxima de 0,30 m si lungimea de 68 m. Rezervatia fosilifera este situata la poalele Vf. Ignis (1307 m), in partea de Sud (in Groapa Chiuzbaii a localitatii Chiuzbaia). Aici se afla un important depozit fosilifer, cu o suprafata de 50 ha, zona este caracterizata ca fiind una din cele mai bine conservate flore pliocene din Romania. Flora fosila cuprinde 55 de familii, 107 genuri si 240 de specii, elementele est-asiatice si nord-americane avand o frecventa asemanatoare (31,09%), fiind prezente si plante caracteristice Europei Centrale si de Sud (12,60%), plante balcanice-caucaziene (5,85%) si plante mediteraneene (5,58%).
Rezervatia Piatra Rea se afla in localitatea Borsa si are suprafata de 50,00 ha, iar altitudinea medie la care se gaseste este de 1500 m. Aceasta este delimitata de paralele Fantana (in E) si Cimpoiasa (in V) aici se afla una dintre cele mai spectaculoase cascade din Carpati, cascada Izvorul Cailor, o cadere de apa de circa 80 m.. Relieful acestei zone de eroziune este creat in calcare cristaline, cu platou structural cu fenomene endo si exocarstice (ravene, pesteri, doline, lapiezuri). Aici se poate intalni o vegetatie diversa incepand cu cea nemorala si pana la cea subalpina si alpina, cu numeroase specii rare cum sunt: Gusa porumbelului (Silene nivalis), Paiusul (Festuca porcii), Clopotelul de munte (Campanula carpatica), Soparlita (Veronica baumgartenii), Ghintura (Gentiana lutea), Mierea ursului (Pulmonaria filerszkiana), Floarea de colt (Leontopodium alpinum) – ocrotita, Smardarul (Rhododendron sp.) – ocrotit. (Va urma).
Parcul National Muntii Rodnei - Rezervatie a Biosferei
Parcul National Muntii Rodnei (PNMR), infiintat in anul 1932 prin Jurnalul Consiliului de Ministri nr. 1949, reconfirmat prin Legea nr.137/1995 si prin Legea 5/2000, este arie naturala protejata de interes national si international, fiind incadrat conform Legii 462/2001 in categoria parcuri nationale. Scopul principal al Parcului National Muntii Rodnei - Rezervatie a Biosferei este cel de conservare a habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, diversitatii biologice. De asemenea se urmareste dezvoltarea durabila a zonei astfel incat utilizarea resurselor naturale sa nu contravina obiectivului de conservare, precum si asigurarea de conditii pentru activitatile educationale, recreative si de cercetare stiintifica. Acesta a fost desemnat Rezervatie a Biosferei de catre Comitetul MAB UNESCO la cea de a VI-a sesiune a Consiliului International de Coordonare a Programului Om-Biosfera, de la Paris din 1979.
Suprafata totala a parcului este de 46,399 ha si cuprinde urmatoarele zone functionale:
a) Rezervatia Stiintifica - Pietrosul Mare, care corespunde categoriei I - a I.U.C.N. in suprafata de 3.300 ha;
a. - Piatra Rea in suprafata de 150 ha
b. - Bila - Lala in suprafata de 2893 ha
b) Monumente ale naturii - categoria a III - I.U.C.N.:
- Ponorul Batrana - 0,5 ha;
- Pestera si Izbucul Albastru al Izei - 100 ha;
- Poiana cu Narcise Valea Secii - 5.0 ha;
- Pestera din Valea Cobasel - 1.0 ha;
c) Rezervatii naturale, categoria IV - I.U.C.N.
- Piatra Rea - 50 ha;
- Izvoarele Mihaiesei - 50 ha;
- Bila - Lala - 2,893 ha
PARCUL NATURAL MUNTII MARAMURESULUI
Parcul Natural Muntii Maramuresului s-a infiintat prin Hotararea de Guvern 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone si este situat in orasele: Viseu de Sus, Borsa si comunele, Bistra, Petrova, Ruscova, Repedea, Poienile de Sub Munte, Moisei, Viseu de Jos, Leordina, iar suprafata acestuia este de 148850 ha.
Rezultatele cercetarilor asupra faunei indica prezenta a 136 specii de Diptere (dintre care 11 descrise pentru prima data in Romania), peste 200 specii de Coleptere si 136 specii de Lepidoptere (fluturi) din 29 familii. Ihtiofauna este saraca din cauza mineritului, accidentelor ecologice de tip "Novat"si braconajului. Lostrita (Hucho hucho), care nu cu multi ani in urma era intalnita pe multe rauri ale masivului, este prezenta acum doar pe Tisa. Pastravul indigen (Salmo trutta fario) si lipanul (Thymallus thymallus) sunt inca raspanditi pe unii afluenti ai Viseului, pe Bistrita Aurie si pe Tibau. Este prezent si cleanul dungat (Leuciscus souffia agassizi), specie endemica pentru Maramures.
In muntii Maramuresului se atesta existenta a 8 specii de amfibieni, 6 specii de reptile, 95 specii de pasari (intre care cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix) este o raritate, iar cocosul de munte (Tetrao urogallus) o prezenta agreabila ce se ofera uneori privirii turistilor, spre incantarea acestora) si a 31 specii de mamifere. Dintre mamifere, doua specii sunt periclitate cu disparitia: nurca (Mustela lutreola) si rasul (Lynx lynx). Speciile de interes cinegetic se mentin inca la efective importante, desi cu exceptia mistretului si ursului ele sunt sub 50% fata de cele din anul 1976.
Conform OUG nr. 552/26.08.2003 Parcul Natural Muntii Maramuresului cuprinde zece zone de conservare speciala: Naclovadati - 237 ha; Zalau - Runc - Hliubochi - 745 ha, Serban - Pop Ivan - Hututeanca - Tomnatic - Sehleanu - 1050 ha; Farcau - Vinderel - Mihailec - Petriceaua - Carligatura - 1920 ha; Piatra Socolau - 613 ha; Tarnita - Bosotin - Budescu - 890 ha; Lutoasa - Pecealu - Baita - 930 ha; Baita - Bardau - Tunel - CFF - Terchila - 1095 ha; Comanu Mic - 300 ha si Izvorul Boului - jupania -265 ha.
Situri Natura 2000
8 SCI-uri - situri de importanta comunitara (desemnate prin Ordin nr. 776/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania):
* Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare
* Defileul Lapusului
* Gutai - Creasta Cocosului
* Platoul Ignis
* Muntii Maramuresului
* Muntii Rodnei
* Tisa Superioara
* Valea Izei si Dealul Solovan
- 1 SPA - arie de protectie speciala avifaunistica (desemnat prin HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania): Muntii Rodnei.
Comentariile celorlalți
Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.
Comentează acest articol
Adaugă un comentariu la acest articol.