GAZETA VERDE / SALUBRIZAREA DIN ROMANIA IN PAS CU TENDINTA EUROPEANA

In ultimul deceniu asistam la o evolutie accelerata a tehnicilor si tehnologiilor in domeniul salubrizarii, cu referire fie la colectarea, evacuarea, neutralizarea si depozitarea sau reciclarea deseurilor de la producatorii menajeri, industriali sau comerciali, fie la curatenia publica stradala. Sunt de referinta, in acest sens, marile targuri internationale care prezinta topul in domeniu, cum sunt: - IFAT – Munchen, - ENTSORGA – Koln, - Ecotech Europe – Amsterdam, - Waste Expo – New Orleans, - CIWM – Paington, Marea Britanie. Simpla dezvoltare a tehnicii nu este suficienta, daca problema nu este privita sistematic, astfel incat sa existe o politica de management a deseului solid bazata pe o tehnologie adaptata. In Romania aceste aspecte sunt pregnante, deoarece sunt cautari, incercari si o serie de certitudini care demonstreaza tendinta de modernism si eficienta a activitatii, astfel incat „gunoiul” sa aiba o viata cat mai scurta in colectivitate si sa devina o resursa materiala. Referirile la colectarea deseurilor de la producatori evidentiaza ca societatile romanesti au preluat practic toate procedurile moderne uzuale in Europa, la scari diferite. Colectarea in pubele metalice si din polietilena de inalta densitate (asa numitele EUROPUBELE) a devenit o practica curenta din anul 1993 cand societatea comerciala RWE-GEKO-ROMANIA ECOLOGIC-SERVICE SRL, cunoscuta si sub prescurtarea RGR, a introdus pentru prima data aceste recipiente la scara mare, in Bucuresti. In prezent principalele localitati din tara sunt dotate cu asemenea pubele, care asigura o colectare civilizata, cu limitarea mirosurilor poluante si permit descarcarea mecanica rapida. Evident, simultan s-a generalizat si utilizarea autogunoierelor compactoare de mare capacitate, pana la 24 mc, cu lifturi manipulatoare pentru descarcarea pubelelor si a altor containere tipizate. Majoritatea parametrilor utilajelor au fost tipizati si standardizati la niveluri nationale sau internationale, astfel ca s-au intensificat semnificativ schimburile comerciale. Din anul 1993, cand RGR a adus primele 15 autogunoiere compactoare de mare capacitate, moderne, din Germania, utilizarea acestui tip de utilaj s-a extins, astfel ca din anul 1999 se poate constata o generalizare. O serie de firme straine producatoare de autogunoiere compactoare au organizat vanzari in leasing la scara mare, facilitate la care societatile romanesti au reactionat prompt si pozitiv. Firme ca IVECO-Italia, MBC-Turcia, Mercedes-Germania, Volvo-Suedia sunt acum stapane pe piata romaneasca, ravnita si de alti concurenti. Poate fi notat faptul ca aceasta tehnologie generalizata in Romania a condus la o mai buna curatare a spatiilor dintre blocuri si la o sistematizare a evacuarii gunoiului. Desigur ca exista progrese tehnologice de ultima ora, mai putin raspandite, care inca nu au patruns in practica romaneasca, cum sunt: - electronizarea pubelelor in scopul facturarii automate pe baza de cantar; - diferentierea pubelelor pe tipuri de deseuri; - echiparea recipientilor cu mijloace de siguranta si protectie electronica. Containerele de colectare moderne sunt prevazute cu sisteme codate pentru acces, precum si cu masurarea cantitatii cu traductoare de greutate. Prin aceste sisteme se pot separa clientii buni de cei rauplatnici, se pot sorta deseurile in functie de natura lor si creste responsabilitatea producatorilor de gunoi fata de aceasta activitate. Timid, dar in crestere, industria romaneasca produce containere tipizate moderne, autogunoiere compactoare si alte tipuri de utilaje din domeniu. Un lider este societatea comerciala COMSAT din Beius, care a asimilat o serie de autoutilitare si echipamente necesare salubrizarii, care concureaza cu succes produsele din import. Daca se examineaza problema serviciilor de iarna pentru curatarea strazilor de zapada si gheata, se constata o risipa de imaginatie a producatorilor de utilaje cu efecte clar pozitive in viata colectivitatilor. Tehnicile clasice de curatare cu lame tip buldozer sau greder au fost completate cu freze de diverse gabarite, de la 0,4 m la 3,5 m latime, care asigura rapid cai de circulatie prin zapada proaspata sau batatorita, precum si cu autocisternele de lichid cald pentru eliminarea ghetii. Substantele active pentru topirea zapezii nu se mai limiteaza la saramura care ataca suprafata carosabila, in prezent fiind utilizate si in Romania substante cu eficienta sporita care menajeaza infrastructura. Cele mai noi realizari in aceasta sfera a salubrizarii sunt echipamentele cu ultrasunete si microunde sau alte radiatii pentru topirea ghetii pe carosabil, dar care sunt la inceputul aplicarii lor. Dezvoltarea unor mari centre comerciale cu dever deosebit de mare solicita o tehnica speciala pentru evacuarea deseurilor in conditii de sortare a acestora. Cel mai raspandit sistem este capul de presare cu container inchis, interschimbabil. Capetele de presare fixe asigura introducerea deseurilor in containere mari de pana la 40 mc. Prin acest procedeu se aplica in transportul gunoiului sistemul containerizat cu toate avantajele lui. Autospecialele pentru aceste activitati preiau pe role containerele de gunoi cu ajutorul unor brate ridicatoare sau trase de cabluri. Aceasta tehnologie a fost preluata in anul 1996 si in Romania cu ocazia constituirii primului centru METROU si a cunoscut o extindere lenta, dar sigura. Treptat aceste utilaje: containere, cap de presare si autospeciala cu role au fost asimilate si in industria romaneasca. Pe plan mondial sistemul s-a diversificat si s-a specializat odata cu proliferarea colectarii selective a deseurilor in localitati. Au aparut pe piata echipamente pentru compactat hartie, carton, mase plastice si alte deseuri. Aplicarea acestor tehnici a constituit un mare salt in salubrizare, dublet de sistemul de tratare a deseurilor colectate prin: sortare, depozitare, neutralizare, reciclare, incinerare. Pana in prezent in Romania colectarea deseurilor se face in general fara separare si actul final este depozitarea. Cantitatile uriase depozitate constituie un posibil agent poluator puternic, atat pentru atmosfera prin emanatiile de gaze si biogaz, cat si pentru sol si ape prin infiltratii. Aceste motive serioase au determinat elaborarea si aplicarea unor legi si reglementari pe plan international, care au fost preluate si la nivel national pentru realizarea unor depozite controlate, numite „ecologice”, pentru deseurile urbane, care limiteaza foarte mult efectele negative „de vecinatate”. Mai multe localitati au astfel de depozite ecologice: Bucuresti (3 depozite), Constanta, Sibiu, Ploiesti, Campina, Sighisoara, Piatra Neamt. Programe finantate de Uniunea Europeana, de unele tari sau companii straine, permir in prezent extinderea proiectelor de construire a unor depozite ecologice, fiind in curs de incepere sau de construire in localitati ca Ramnicu Valcea, Brasov, Craiova, Oradea. Noile depozite ecologice au posibilitatea dotarii cu colectoare de biogaz care sa fie utilizat in sisteme de cogenerare a energiei. Sunt in curs de elaborare proiecte in acest sens pentru mai multe localitati, cu finantare asigurata prin grija guvernului olandez. Costul ridicat al acestor investitii chiar facute celular si etapizate, a condus la tarife mari de depozitare si la nevoia unor fonduri mari pentru realizarea lor. Sumele de bani necesare unor programe ambitioase dar necesare de salubrizare complexa au sursa finala plata serviciului prestat. Din acest motiv tarifele lunare au crescut de la 10-25 lei/persoana in anii 1992-1993 la valori de 30-35000 lei/persoana in zilele noastre. Cresterea este mai mare decat cea a inflatiei medii, ceea ce demonstreaza doua lucruri: - dinamismul domeniului salubrizarii si in Romania; - cresterea constiintei civice referitor la necesitatea unei stari de salubritate cat mai bune a colectivitatilor. Pentru a se obtine saltul calitativ necesar, trebuie actionat prin educatia civica de la cele mai fragede varste pana la pensionari. Pentru exemplificarea efectului educativ este actiunea intreprinsa in urma cu cativa ani la o scoala din sectorul 3 din Bucuresti. Trebuie subliniat faptul ca la inceputul actiunii copiii nu stiau ce este o pubela sau compactarea de „gunoi”, ce pericol il constituie diverse tipuri de deseuri, ce se face cu gunoiul si multe altele pe care le vedeau pe strada sau chiar in casa. Dupa o scurta scolarizare in domeniu, s-a organizat un concurs la care participarea copiilor a fost foarte larga rezultand ca sunt interesati sa-si demonstreze noile cunostinte. Daca omul nu stie, nu intelege, nu poate raspunde constient la anumite cerinte. In acest sens au un rol important primaria si consiliul local care pot actiona prin metode de propaganda educationala sau de popularizare a noului. Fara angrenarea tuturor factorilor nu se poate obtine un rezultat bun care sa dainuie, si deci sa se permanentizeze. Tarile cu nivel ridicat tehnologic si de civilizatie pun accent tot mai mare pe reciclarea deseurilor, ca o resursa nationala. Aceasta reciclare a devenit subiect de legislatie, de inovare, de organizare si de reala preocupare a unor grupari importante. Este suficient sa fie mentionata existenta unor piete si burse de deseuri pe categorii cum sunt: otel, hartie, mase plastice, ambalaje etc. Cotatiile preturilor sunt foarte importante si dinamice, practic fiind in ritmul produselor de baza noi. Astfel, la Londra, preturile deseurilor de metale se schimba si se urmaresc zilnic, la pranz si dupa-amiaza, prin bursa. pretul deseurilor de mase palstice sunt urmarite lunat in Germania si marea britanie. Hartia din reciclare are preturi urmarite prin bursa in Franta, Spania si Italia. In prezent s-a sistematizat activitatea si pentru reciclarea altor produse cum sunt: baterii, sursa de energie electrica, componente si subansamble electronice si electrotehnice, materiale de constructii, tesaturi, anvelope auto. Reciclarea este dezvoltata si in Romania pentru cateva produse si materiale, dar timid astfel ca resurse importante sunt scoase din circuitul economic. Tot mai multe stare adopta sistemul separarii deseurilor la sursa de producere ca fiind cel mai eficient si economic. De exemplu, incepand din 2003 si Suedia a adoptat aceasta organizare a sortarii deseurilor in actiunea de salubrizare, urmand exemplul Germaniei, Austriei, Frantei etc. In Romania este o legislatie care impune colectarea separata a deseurilor, dar care nu impune si regulile de valorificare a acestora pentru a se asigura un flux complet. Extinderea sortarii produce si pierderi societatilor de salubrizare carora le scad incasarile prin extragerea recipientilor tip PET din deseurile colectate de la producatori taxati in functie de volumul gunoiului. Valorificarea acestor PET-uri nu acopera deficitul amintit. In cazul altor materiale, lipsa eficientei economice este si mai pregnanta in actiunea de colectare-sortare-valorificare. Treptat apar societati comerciale interesate sa dezvolte tehnici de reciclare pentru sticla, carton, PET-uri, astfel ca a inceput sa se dezvolte sortarea acestor materiale. De exemplu, societatea comerciala URBAN SA a dezvoltat in Bucuresti o linie de sortare a deseurilor cu banda rulanta similara celor din alte tari, fiind urmata si de societatea ECOREC SA care se preocupa de acelasi aspect. Aceste exemple nu constituie inca o linie ferma in domeniu, dar marcheaza un inceput. In contextul european, Romania trebuie sa se alinieze cerintelor de protectie a mediului din ce in ce mai ferm. Aceasta impune masuri dinamice in domeniul salubrizarii. Din fericire, exista resurse tehnice pe piata mondiala, precum si acces la unele surse de finantare pe baza de cereri bine fundamentate care pot asigura dinamismul necesar. Fundamentala este colaborarea dintre producatorul de deseuri si operatorul de salubrizare pe un fond stimulativ creat de organele locale si centrale ale administratiei publice. Dr. Ing. Cristian-Traian Barca - Director General al SC RWE-GEKO-ROMANIA ECOLOGIC-SERVICE SRL