GAZETA VERDE / Resursele de apa din Romania, relativ sarace si neuniform distribuite

Resursele de apa ale Romaniei sunt relativ sarace si neuniform distribuite in timp si spatiu. Acestea insumeaza teoretic 134,6 mld. mc (fiind constituite din apele de suprafata- rauri, lacuri, fluviul Dunarea - si ape subterane), din care, resursa utilizabila, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice, este de cca. 40 mld. mc. Resursele endogene specifice ale Romaniei raportate la populatie sunt de 1.894 m³/an/loc, Romania fiind una din tarile cu cele mai scazute resurse de apa din Europa, asa cum rezulta din graficul alaturat. Daca se iau in considerare si resursele de apa exogene (care reprezinta aportul raurilor care se formeaza pe teritoriul altor tari si intra apoi pe teritoriul tarii) - in cazul Romaniei, Dunarea si cursurile de apa din bazinul Siretului superior - de 170 km³/an, resursele totale de apa ale Romaniei se ridica la 212 km³/an. De aceea, Romania depinde in foarte mare parte de resursele de apa venind din diferite tari din amonte. Aceste resurse de apa nu sunt in totalitate utilizabile. De aceea, spre deosebire de tarile din Europa de Vest si de Nord, lipsa unor resurse suficiente de apa risca sa devina un factor limitativ al dezvoltarii economice, daca nu este promovata o politica stricta de utilizare rationala a apelor de catre factorii responsabili. Din cauza regimului variabil al resurselor de apa din Romania , o parte din aceste resurse se scurg in perioadele de viitura, pe cand, in perioadele secetoase, debitele scurse scad la valori foarte mici. Pentru a mari resursele utilizabile, ANAR ia masuri de regularizare a debitelor prin lacuri de acumulare care sa retina debitele excendentare in perioadele ploioase, pentru a le face disponibile in perioadele secetoase. ANAR are in vedere noi propuneri de amenajare a bazinelor hidrografice, inclusiv prin realizarea de noi lacuri de acumulare - rezervoare de apa – cu scopul de a mari cantitatea de resursa de apa care poate fi utilizata de folosinte, inclusiv capacitatile de stocare a volumelor de apa la viituri. Schemele directoare de amenajare si planurile de management ale bazinelor hidrografice includ lucrarile necesare pe termen scurt, mediu si lung, la care statul roman va trebui sa gaseasca resursele financiare necesare pentru realizarea acestora. Tema Zilei Mondiale a Apei (22 martie 2011) din acest an “Apa pentru orase. Raspunsuri la provocarile urbane”face referire la managementul apei in zonele urbane care inseamna, pe de o parte, asigurarea infrastructurii de apa potabila, respectiv apa uzata, iar, pe de alta parte, controlul poluarii si prevenirea inundatiilor, printr-o buna colaborare intre specialisti si autoritatile locale. De multe ori, controlul poluarii si prevenirea inundatiilor in marile orase sunt conditionate de modul de dimensionare si modernizare a infrastructurii de apa si apa uzata, capabila sa faca fata fenomenelor extreme si sa asigure gestionarea cantitativa si calitativa a resursei de apa. “Investitiile in infrastructura de aparare a inundatiilor trebuie accelerate. Investitii importante ca acumularea Pascani, pe raul Siret, Cosmesti, pe raul Siret, la Hoghiz, pe raul Olt, canalul Siret-Baragan trebuie sa fie finalizate, intr-un orizont de timp relativ scurt, tinand cont si de conditiile de mediu actuale, din mesajul directorului general al ANAR, Dávid Csaba, cu prilejul Zilei Mondiale a Apei (22 martie). Din cele 386 obiective de investitii aflate in derulare in anul 2010: 339 sunt lucrari pentru apararea impotriva inundatiilor, 37 sunt obiective pentru surse de alimentare cu apa si 10 sunt pentru protectia mediului. In anul 2010 au fost consumate fonduri financiare alocate de la bugetul de stat, credite externe-BDCE si Fondul pentru mediu, in valoare totala de 870.558.855 lei (echivalentul a 200 mil. euro), fapt ce a dus la finalizarea si receptionarea unui numar total de 37 obiective de investitii.