GAZETA VERDE / Primarii vor sa scoata bani din apa

* “Baietii destepti” sau, dupa caz, alesii destepti din Maramures nu-si vor mai face griji cu costul facturilor la energie. Solutia? Sursele alternative de energie. Deja cativa privati au inceput sa faca kilowati pe apele Maramuresului, iar primarii si specialistii spera sa produca energie si din surse eoliene sau geotermale. Iluminatul public gratuit sau facturile cu zero costuri ar putea deveni realitate in doi-trei ani. Socul energetic, Gaz(prom)ul care a pus „pe foc” UE, costurile tot mai mari si, nu in ultimul rand, necesitatea economisirii resurselor, au generat un „boom” al surselor alternative de energie. Deocamdata insa, „energia verde” a primit in Romania „unda rosie” si a ramas la stadiul de initiative timide si de necesitate. Desi riscul pe care il implica o astfel de afacere este zero si, mai nou, investitorii pot beneficia de diferite subventii, pana acum putini „baietii destepti” s-au inghesuit sa produca „kilowati verzi” in Maramures. Microhidrocentralele au fost numite „viitorul energetic al micilor intreprinderi, turismului rural si zonelor izolate”. Dar, in spatele argumentelor ecologice, sta si o puternica motivatie comerciala: riscul afacerii este zero. Energia produsa cu astfel de surse este cumparata, cu prioritate, de societatile de distributie, la un pret reglementat de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei. Cum Maramuresul nu duce lipsa de rauri, raulete si paraie, tot mai multi investitori, dar si alesi locali viseaza sa devina ”baieti destepti”. Specialistii spun ca, daca s-ar construi cate microhidrocentrale „pot duce” resursele hidro din judet, am consuma numai energie „made in Maramures”. Practic, in aproape fiecare localitate brazdata de o apa curgatoare exista astfel de posibilitati sau cel putin astfel de vise. Unii au inceput si demersurile pentru a pune teoria in practica. Liviu Lazarciuc, primarul din Bocicoiu Mare, este pe punctul de a parafa un parteneriat public privat cu un investitor, pentru constructia unei microhidrocentrale pe Tisa. Si Gavril Ropan, primarul comunei Coroieni, spera sa construiasca o microhidrocentrala care sa asigure energia necesara comunei. Pentru a materializa proiectul, a apelat la un specialist si: „exista ceva microcentrale suedeze care pot, la un debit de 20 de litri pe secunda, sa asigure energia pentru o comuna. Am avut un specialist care a studiat terenul. Trebuie doar ridicat un baraj, pentru ca terenul e de asa natura, incat lateral nu trebuie facut nimic. Trebuie doar barajul si instalatiile”. Vasile Iusco, primarul din Dragomiresti, nu vrea o microhidrocentrala, ci „o salba” de microhidrocentrale : „Prin 1955-1956, s-a facut un proiect in vederea exploatarii zacamintelelor de la Tibles, pentru ca nu era energie acolo. Au facut o mica hidrocentrala pe Baicu, au pus turbina, tevile mari, cladirea a fost facuta din piatra de la cariera de pe Baicu, dar microhidrocentrala n-a functionat niciodata. A fost abandonata. Proiectul a fost dus 80% spre finalizare, dar apoi s-a renuntat. Noi vrem sa facem o salba de microhidrocentrala, cel putin trei microhidrocentrale. Au fost specialistii, ei au spus ca putem face cel putin trei. Nu neaparat in parteneriat cu un investitor, ca nu dispunem de resurse. Poate investi cineva care are bani. Important e sa se produca curent, sa nu stam la mana astora care fac ce vor, plimba facturile printr-un birou si dubleaza costul energiei ». Antoniu Nyerjak, un om de afaceri maramuresean, a incercat sa adune in Baia Mare investitorii din domeniul energiei verzi, dar in final proiectul conferintei a ramas in stand-by, desi Nyerjak spune ca : «Avem si o sursa de energie geotermala, care nu-i folosita deloc. Temperaturile in adancime sunt mult mai mari decat in Ungaria, de exemplu. Si acolo sunt sisteme geotermale care produc apa de 12 grade. Am putea utiliza puturile si galeriile existente inca si pentru asa ceva. Si sunt zone in Maramures in care s-ar putea produce si energie eoliana”. Deocamdata insa, cel mai important privat care face kilowati pe apa noastra este o firma italiana. Dupa o achizitie de miliarde si o investitie de alte 3 milioane de Euro, ESPE, Energia produce energie hidroelectrica, acopera consumul anual a 5.000 de familii. Povestea Espe in Maramures a inceput in urma cu cativa ani, cand Hidroelectrica a inceput sa vanda „pe banda rulanta”. Pe langa « baietii destepti » din energie, super-mediatizati, au aparut insa si investitori tacuti, care n-au aparut decat rar in atentia opiniei publice. In aceasta categorie intra si ESPE Energia, primul jucator strain aparut pe piata romaneasca in domeniul productiei de energie hidroelectrica. Prin 2004 societatea a cumparat 5 microhidrocentrale pe Firiza. Tranzactia s-a cifrat la 34,7 miliarde de lei vechi, plus obligatia asumata de investitorii italieni de a « baga » peste 50 de miliarde de lei vechi in modernizarea acestora. Conform intelegerii cu Hidroelectrica, intre 2005 si 2008, s-a desfasurat un program intens de investitii, care a vizat retehnologizarea sau punerea in functiune a unor noi turbine si aparate. Cuantumul total al investitiilor se ridica pana acum la 3 milioane de Euro. Iar, datorita acestora, in prezent, cele 5 microhidrocentrale sunt in perfecta stare de functionare si pot realiza o productie anuala de circa 17.000.000 de KWh, adica nevoia anuala a 5000 de familii. Mai mult, investitia italienilor are si o componenta importanta de protectie a mediului : se economisesc 3850 tone echivalent de petrol si se evita eliberarea in atmosfera a unor poluanti, pentru a caror absorbtie ar fi nevoie de 487 de hectare de padure. Pe langa achizitionarea celor cinci microhidrocentrale pe Firiza, grupul italian s-a implicat in identificarea unor noi oportunitati pe piata. Astfel ca Espe a dat startul lucrarilor de constructie a unei noi centrale hidroelectrice in bazinul hidrografic al raului Sapanta. Aceasta noua centrala va avea o capacitate instalata de circa 10 MW si va putea produce 35.000.000 kWh/an, productie ce va putea acoperi necesarul energetic a 10.000 de familii. Investitia va permite economisirea anuala a 7.700 de tone echivalente de petrol si va permite evitarea introducerii in atmosfera a 23.590 tone de anhidrina carbonica si a 17.500 kg de oxid de azot. Investitia prevazuta de Grup se cifreaza la peste 20 de milioane de Euro si reprezinta una dintre cele mai importante investitii realizate in istoria de 35 de ani a firmei.