GAZETA VERDE / La apa nu e criza!

* Marti, 22 martie, de ZIUA MONDIALA A APEI, natiunile s-au reunit sub sloganul „Apa pentru orase. Raspunsuri la provocarile urbane” si doresc sa atraga atentia asupra unui fenomen ingrijorator: populatia oraselor creste mai rapid decat se poate adapta infrastructura de apa. Este prima data in istoria omenirii cand cea mai mare parte din populatia lumii traieste in orase: 3,3 miliarde de oameni si aceasta continua sa creasca intr-un ritm alarmant. In fiecare secunda, populatia urbana a globului creste cu doua persoane. In fiecare luna, cinci milioane de oameni vin sa locuiasca la oras. 27% din populatia urbana din lumea intreaga nu beneficiaza de sisteme de alimentare. In fiecare an, intre 250-500 mc de apa potabila se risipesc fara rost in marile orase de pe glob. Daca aceasta cantitate de apa nu s-ar mai risipi, inca 10-20 milioane de oameni ar avea apa de baut in marile orase din lumea intreaga. Unul din patru locuitori ai oraselor de pe glob nu au acces la instalatii sanitare adecvate. In Romania, gradul de racordare la canalizare este 54,28%, iar gradul de racordare la statiile de epurare este de 43,24%. Suma alocata pana in prezent pentru astfel de lucrari este de 4 miliarde euro. Conform statisticilor mondiale, in fiecare zi, doua milioane de tone de ape uzate ajung neepurate sau insuficient epurate in cursurile de apa din lumea intreaga. In Romania, procentul de ape uzate evacuate neepurate sau insuficient epurate ramane in continuare mare, de peste 70%, mentinandu-se relativ constant de la an la an. Cele mai mari probleme se inregistreaza in sectiunile aval de marile aglomerari urbane, care nu au statii de epurare conforme sau care nu detin statii de epurare, peste 50% din cantitatea de poluanti care ajung in apa provenind de la marile aglomerari urbane. Cerinta de apa din Romania de la nivelul anului 2010 a scazut cu 12 mld. mc de apa fata de anul 1990, de la 20,5 mld mc de apa (cat era in anul 1990), la 8,45 mld. mc de apa (cat s-a inregistrat in anul 2010) si cu 1 mld. mc de apa, cat se inregistra in anul 2008, respectiv de 9,44 mld. mc de apa. Comparativ cu anul 1990, se observa ca s-au produs doua scaderi dramatice ale cerintei de apa, prima in intervalul 1990-1999, cand cerinta de apa pentru cele trei categorii a scazut de la 20,4 mld. mc de apa, cat era in anul 1990, la 11,74 mld. mc de apa, cat era in anul 2000, iar in a doua, in intervalul 2001-2010, cand cerinta de apa a ajuns in anul 2010 la 8,45 mld. mc de apa, fata de cat era in anul 2000. La nivelul anului 2010, cerinta de apa a fost asigurata in totalitate prin mentinerea volumelor de apa in lacurile de acumulare, conform Programelor de exploatare ale A.N. Apele Romane, volume care au asigurat necesarul de apa pentru categoriile de utilizatori, respectiv pentru populatie, industrie si agricultura. Pentru anul 2011, volumul de apa solicitat de agentii economici este de 7,7 mld. mc de apa, in scadere fata de anul anterior si de aproape trei ori mai mica decat cea inregistrata la nivelul anului 1990. Defalcata pe categorii, cerinta totala de apa pentru anul 2011 se prezinta astfel: 1,22 mld. mc de apa (15,8%) pentru populatie, 1,32 mld. mc de apa (17,14%) pentru agricultura si 5,16 mld. mc de apa (67,02%) pentru industrie. In anul 2010, volumul total de apa prelevat a fost de 6,20 miliarde mc, din care 4,43 mld. mc de apa pentru industrie, 0,74 mld. mc de apa pentru agricultura si 1,03 mld. mc de apa pentru populatie. Constatam faptul ca cea mai semnificativa scadere a volumului de apa prelevat, raportat la anul 2009, s-a produs in agricultura, de la 1,16 mld. mc de apa cat s-au folosit la nivelul anului 2009, la 0,74 mld. mc de apa in 2010 (conform Tabel II). Observam faptul ca scaderi similare a volumului de apa prelevat in agricultura s-au produs si in anii 2005 si 2006, fapt care se coreleaza cu anii in care s-au produs inundatii istorice (debite care statistic se produc odata la 100 de ani cel putin), intrucat volumul de apa a fost asigurat mai mult in regim natural. Folosirea apei pentru irigatii s-a situat si in anul 2010 sub cerinta de servicii specifice, aceasta datorandu-se nefunctionarii sistemelor de irigatii la capacitatea programata, precum si a faptului ca nu au fost solicitari din partea beneficiarilor. Chiar daca tarile globului vorbesc de o posibila criza a apei in anul 2025, chiar daca in Romania sunt 40 mld. mc de apa utilizabili in regim amenajat, raportat la resursa teoretica (134,6 mld. mc de apa), Romania fiind considerata o tara cu resurse de ape relativ sarace, in Romania, nu se poate pune problema unei “crize a apei”, cum nu se va putea vorbi despre regiuni vulnerabile in fata unei crize a apei. Conform studiilor realizate de Institutul International pentru Managementul Apei in anul 2000, Romania nu face parte dintre tarile cu un posibil deficit al resursei de apa in anul 2025. Totusi, distributia neuniforma a resursei, schimbarile climatice tot mai evidente in ultimul timp, pot conduce in conformitate cu estimarile Joint Research Centre pentru Romania, la aparitia unor zone influentate de seceta (vest, sudul si estul tarii). La aceleasi concluzii au ajuns si studiile elaborate de Administratia Nationala „Apele Romane”, prin Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, conform carora nu vor exista deficite de apa la nivelul tarii pentru intervalul 2010 – 2020. In schimb, pot exista cateva sectiuni deficitare in spatiul hidrografic Prut – Barlad. “Rezultatele cercetarilor efectuate privind impactul schimbarilor climatice asupra resurselor de apa implica dezvoltarea – pe termen lung - de noi criterii si tehnici de proiectare a barajelor si a constructiilor care sa faca sistemele de gospodarire a apelor mai putin senzitive la modificarile regimului hidrologic datorita impactului variabilitatii si schimbarilor climatice. In acelasi timp, s-a demonstrat necesitatea construirii de noi infrastructuri de gospodarire a apelor pentru a transforma resursele hidrologice in resurse social – economice, in conditiile conservarii biodiversitatii florei si faunei acvatice”, din mesajul directorului general al ANAR, Dávid Csaba, adresat cu prilejul Zilei Mondiale a Apei.