GAZETA VERDE / Insanatosirea arboretelor de castan in Maramures

* La ora actuala, castanetul este grav afectat de o boala foarte agresiva, care a produs o adevarata epidemie in zona, cu o evolutie dramatica si insemnate pagube in ultimele doua decenii: cancerul de scoarta, provocat de ciuperca Cryphonectria parasitica. Directia Silvica Maramures a reusit insa sa realizeze o serie de lucrari silviculturale si sa ia o serie de masuri care combat epidemia. Specie indigena, castanul comestibil este cunoscut și sub numele de ,,castan bun”, ,,castan dulce”sau ,,nobil”chiar, in zona ,,aghistin” sau ,,ghistin”. In ceea ce priveste originea lui, unii cercetatori sustin ca acest arbore a fost adus in zona Maramuresului de calugarii greci sau colonistii romani. Prezenta lui este atestata documentar inca din secolul XIV, iar frunza castanului este prezenta in stema orasului Baia Mare. Din punct de vedere sistematic, castanul face parte din familia Fagaceae. Fructul sau este o achena si se recolteaza la sfârsitul lunii septembrie, inceput de octombrie, perioada in care orasul Baia Mare il sarbatoreste printr-o manifestare de mare avergura ,,Sarbatoarea Castanelor”. Rezervatia de castani comestibili de la Baia Mare are o suprafata de circa 500 ha si se afla in administrarea Ocoalelor Silvice Baia Mare, Baia Sprie si Tautii Magheraus. Din pacate, castanetul este afectat de o boala foarte agresiva: cancerul de scoarta, provocat de ciuperca Cryphonectria parasitica. Pentru combaterea integrata a cancerului scoartei, Directia Silvica Maramures a efectuat o serie de lucrari silviculturale: 1. Diminuarea potentialului de infectie cu C. Parasitica a) Taieri de igiena cu valorificarea urgenta a materialului lemnos - Marcare; punere in valoare; -Valorificare: lemn de foc, mangal, piese artizanale, araci, pari, stâlpi, lemn de mina, tâmplarie, dulgherie, parchet, mobila masiva si rustica. b) Actiuni de igiena cu fonduri speciale pentru protectie - Documentatie, marcare; -Doborâre; -Sortarea pieselor afectate si cojirea portiunilor infectate; -Amenajarea locurilor pentru foc si strângerea cojilor si pieselor canceroase in locurile amenajate pentru foc; - Arderea cojilor si pieselor canceroase; 2. Reconstructia ecologica: Extragerea rugului, deschiderea ochiurilor in carpinisuri si plopisuri, impaduriri. 3. Ajutorarea regenerarii naturale: descoplesiri, mobilizarea solului, depresaje. 4. Degajari: curente, intârziate. 5. Curatari: optimizarea raportului intre lastari si puieti din samânta; Extragerea preexistentilor. 6. Rarituri: eliminarea arborilor infectati; asigurarea spatiului de nutritie optim; transformarea arboratelor surse de seminte in rezervatii, exploatari ecologice: fara vatamari, cioate foarte mici. Combaterea biologica: 1. Supravegherea starii de sanatate a castanului prin inventarierea culturilor de castan. 2. Identificarea tipurilor de compatibilitate vegetativa a formei virulente de C. Parasitica. 3. Identificarea (sau procurarea) tulpinilor hipovirulente compatibile cu cele virulente locale. 4. Conversia tulpinilor locale la hipovirulenta. 5. Prepararea produsului biologic destinat inocularilor in teren. 6. Elaborarea planului de aplicare a combaterii biologice – caracteristicile culturii (tip de cultura, compozitie, desime, vârsta, operatiunile culturale executate) si ale statiunii. – caracteristicile infectiilor: severitatea infectiilor, distributia pe harta a tipurilor de compatibilitate vegetativa, numarul de castani de tratat, cantitatea de inoculi necesari, inaltimea cancerelor. Formatia de munca si costul combaterii biologice. 7. Instruirea tehnica a personalului de teren care fac inocularea. 8. Inocularea cancerelor (combaterea biologica) pe teren. 9. Verificarea eficientei inocularii pe teren. 10. Ajustarea anuala a planului de combatere pe baza unor observatii de teren si analize de laborator periodice, concretizate in: - crearea unei colectii de laborator de tulpini hipo- si hipervirulente, necesare lansarii cu usurinta a actiunilor de combatere necesare, - Ajustarea tehnicii de lucru de laborator si teren. Concluzii * Rata anuala a infectiei: 1-4% lenta; 5-10% moderata, > 10% rapida; * Tipurile de evolutie: numai in stratul arborilor; trecere in cascada de la arboret la lastaris, uscarea totala a castanului. * In Ocoalele Silvice Baia Mare, Baia Sprie si Tautii Magheraus tulpinile hipervirulente de C. parasitica sunt compatibile cu tulpina EU 12, primita de la Institutul de Cercetari Forestiere Salonic din Grecia. * Prin tratarea a 20-30 castani cu cancer pe hectar s-a obtinut o eficienta de 80-86%. * Lucrari silviculturale complexe de reabilitare a castanisurilor afectate: taieri definitive/ de igiena, depresaje, ajutorarea regenerarii naturale, degajari, taieri de punere in lumina/de igiena, depresaje, ARN, degajari, curatari, rarituri, rarituri intârziate/taieri de igiena, rarituri curente, depresaje, curatari. * Consecintele neexecutarii lucrarilor silviculturale: evolutia rapida in cascada a infectiei: trecerea C. pe cvercinee, declasarea lemnului, pericole de accidentare, vatamarea regenerarii naturale, invadarea semintisului de mur, feriga si specii pionere, inaccesibilizarea, cresterea dificultatii solutiilor silviculturale si a preturilor de cost.