GAZETA VERDE / Directiva UE privind depozitarea deseurilor si modalitati de atingere a tintelor

* Al 6-lea Program de Actiune pentru mediu a introdus conceptul de strategii tematice, documente care au fost elaborate de catre Comisia Europeana. Strategia tematica este un instrument modern al politicii de mediu, oferind o abordare holista (integrata) a problematicii analizate (analizand efectul si consecintele deciziilor politice asupra diferitelor domenii). Au fost realizate strategii tematice in domeniile aer, prevenirea si reciclarea deseurilor, mediul marin, sol, pesticide, resurse naturale si mediul urban. Pentru toate aceste strategii s-a realizat evaluarea impactului implementarii actiunilor prevazute asupra mediului si, implicit, asupra sistemului socio-economic uman. La nivel european, in pofida unor succese obtinute prin aplicarea politicii in domeniul gestionarii deseurilor in ultimii 30 de ani, se constata ca: - cantitatile de deseuri generate (periculoase si nepericuloase) continua sa creasca; - obiectivele nationale si comunitare de prevenire a deseurilor nu au fost niciodata atinse; - nu exista standarde comunitare care sa se aplice proceselor de recuperare si reciclare a deseurilor, situatie care genereaza moduri diferite de operare si concurenta neloiala; - in multe dintre statele membre depozitarea reprezinta principala forma de eliminare a deseurilor; - potentialul existent pentru prevenirea si reciclarea deseurilor nu este pe deplin utilizat; - transporturile ilegale transfrontaliere de deseuri sunt in continuare in crestere; - operatiile de gestionare a deseurilor duc in continuare la poluarea mediului prin emisiile in aer, apa, sol; - anumite fluxuri importante de deseuri nu sunt legiferate; - legislatia este, in multe cazuri, aplicata in mod deficitar; - statele membre au abordari diferite de rezolvare a problemelor aparute in gestionarea deseurilor; - formularea actuala a legislatiei comunitare privind deseurile da nastere unor probleme de interpretare. In vederea rezolvarii acestor probleme, strategia tematica propusa: - recunoaste si stabileste documentul „Dezvoltarea utilizarii durabile a resurselor: O strategie tematica privind prevenirea si reciclarea deseurilor” ca baza de discutie asupra viitoarei politici in domeniul deseurilor; - subliniaza faptul ca gestionarea deseurilor ar trebui sa aiba ca obiectiv esential atingerea unui nivel de protectie a mediului si a sanatatii umane, nu numai facilitarea functionarii pietei interne pentru recuperarea deseurilor; - subliniaza faptul ca ar trebui sa se tina seama nu numai de impactul asupra mediului in UE, ci si de impactul in afara UE; - subliniaza importanta principiilor generale ale gestionarii deseurilor, precum principiul precautiei si principiul poluatorul plateste, principiul responsabilitatea producatorului (generatorului de deseuri), principiul responsabilitatii individuale a producatorului (pentru fluxurile de deseuri specifice), precum si principiile proximitatii si ale autosuficientei. Prin aplicarea propunerilor se urmareste schimbarea sistemelor de depozitare a deseurilor din toate statele membre. Datorita extinderii la care s-a ajuns in ultimii ani, Comisia Europeana a luat hotararea de a clarifica Directiva Cadru pentru Deseuri, elaborand o „codificare” a prevederilor sale, printr-o varianta „consolidata”. Astfel, a aparut Directiva 2006/12/EC care inlocuieste Directiva 75/442/EEC. Directiva Cadru prevede faptul ca se pot elabora directive pentru cazuri specifice sau daca sunt necesare masuri suplimenatre fata de cele prevazute in Directiva Cadru. Strategia tematica a deseurilor identifica trei motive principale pentru revizuirea Directivei Cadru a Deseurilor: 1. Unele definitii din Directiva nu sunt suficient de clare, conducand la incertitudini in interpretare si diferente in implementarea prevederilor directivei, generand dificultati in respectarea obiectivelor, atat autoritatilor competente, cat si operatorilor economici. 2. Comisia Europeana considera ca operatiile de gestionare a deseurilor intra sub incidenta legislatiei de mediu: de aceea Comisia Europeana propune introducerea unui obiectiv de mediu care sa „orienteze directiva pe reducere a impactului asupra mediului, rezultat de la generarea si gestionarea deseurilor, luand in considerare intregul ciclu de viata”; de asemenea, Comisia Europeana propune aplicarea standardelor minime, definitii clare pentru valorificare, utilizarea criteriului prin care un deseu inceteaza a mai fi deseu. 3. Simplificarea cadrului legal existent consta in abrogarea Directivei pentru Uleiuri Uzate (Directiva 75/439/EEC, modificata) si a Directivei pentru Deseuri Periculoase (Directiva 91/689/EEC, modificata), ale caror prevederi cheie vor fi introduse in noua Directiva Cadru; prevederea din Directiva pentru Uleiuri Uzate conform careia regenerarea trebuie sa fie o prioritate fata de alte metode de tratare, nu mai este justificata; toate prevederile invechite sau neclare vor fi eliminate sau modificate. In concluzie, prin propunerea de noua Directiva Cadru a Deseurilor, se doreste pastrarea elementelor care functionaeaza, dar si modernizarea, simplificarea si clarificarea elementelor invechite sau neclare din Directiva Cadru. Desi depozitarea deseurilor este considerata ca cea mai „rea” solutie de gestionare a deseurilor in corelare cu protectia mediului datorita emisiilor de gaze cu efect de sera, emisiilor de substante poluante in sol, subsol si apele subterane etc., in toate reglementarile actuale si viitoare, depozitarea deseurilor este si va fi considerata o optiune fezabila, avand ca obiective principale: - reducerea cantitatilor de desuri biodegradabile; - introducerea de instrumente financiare adecvate; - imbunatatirea tehnicilor de proiectare, constructie, operare si inchidere; - clasificarea tipurilor de depozitare si controlul acceptarii deseurilor la depozite; - interzicerea depozitarii de deseuri in amestec (deseuri periculoase si deseuri nepericuloase). Obiectivele reprezinta, per ansamblu, introducerea de cerinte tehnico-economice stringente pentru proiectarea-operarea-inchiderea depozitelor si reducerea continua a cantitatilor de deseuri biodegradabile eliminate prin depozitare. Introducerea de cerinte tehnico-economice stringente pentru proiectarea-operarea-inchiderea depozitelor O serie de elemente legate de proiectarea si construirea depozitelor de deseuri municipale au generat probleme nu numai in Romania, dar si in alte tari membre in domeniile impermeabilizarii, tratarii levigatului si valorificarii gazului de depozit. Una din Problemele importante ale protectiei mediului in cazul depozitelor de deseuri o reprezinta bariera geologica, creata de conditiile geologice si hidrogeologice de sub si din vecinatatea unui depozit si care trebuie sa confere o capacitate suficienta de atenuare si prevenire a unui potential risc ecologic pentru sol si apa subterana. Bariera geologica a bazei si talazurilor depozitului consta intr-un strat mineral care satisface cerintele de permeabilitate si grosime cu un efect combinat din punct de vedere al protectiei solului, apei freatice si de suprafata, cel putin echivalent cu cel rezultat din urmatoarele conditii (HG nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deseurilor, Anexa 2, paragraful 1.3.3): - depozit pentru deseuri periculoase: K<1,0 x 10-9 m/s; grosime – mai mare de 5 m; - depozit pentru deseuri nepericulaose: K<1,0 x 10-9 m/s; grosime- mai mare sau cel putin egala cu 1 m; - depozit pentru deseuri inerte: K<1,0 x 10-7 m/s; grosime – mai mare sau cel putin egala cu 1 m. Bariera geologica poate fi realizata din materiale naturale (argila), materiale sintetice (uzual geomembrana si geotextil) sau prin combinarea celor doua tipuri de materiale, cu conditia ca sa fie respectata valoarea coeficientului de permeabilitate (K). ISWA recomanda acceptarea si altor materiale sintetice, cu conditia demonstrarii atat a respectarii valorii coeficientului de permeabilitate, cat si a durabilitatii materialului sintetic (agresivitatea levigatului, cicluri de inghet-dezghet, sarcini mecanice repetate, reprezentate de descarcarea, imprastierea, compactarea si acoperirea depozitului). ISWA atrage atentia asupra sistemelor folosite la inchiderea depozitelor si recomanda alegerea unei grosimi de 2 mm, ca urmare a experientei acumulate in perioada 2000-2007. Un exemplu este Olanda, regiunea Brabant, unde din 600 de depozite inchise la peste 70% din acestea au aparut probleme datorita folosirii de geomebrane cu grosimea de 1 mm. La nivelul UE se estimeaza ca exista peste 150.000 de depozite neconforme cu o suprafata totala de 300.000 ha ceea ce reprezinta suprafata cumulata a oraselor Madrid, Paris si Roma. Costurile de inchidere sunt estimate la 50 miliarde Euro. (Va urma) Derek Greedy, Presedintele Grupului de Lucru „Depozitarea deseurilor” din cadrul ISWA, Alexei Atudorei, Secretar Stiintific ARS