GAZETA VERDE / Cronica unui accident care a schimbat mineritul

Considerat de unii cel mai mare dezastru ecologic de la Cernobal incoace, accident tehnic de altii sau simplu, isterie, accidentul de la Iazul Aurul din 30 ianuarie 2000 a schimbat radical conceptul de minerit si protectie a mediului in Romania si in lume. La 10 ani de acest "moment zero" va propunem o retrospectiva a evenimentului, fara patima acelor zile, asa cum rezulta din scriptele oficiale intocmite de expertii care s-au perindat in acele zile prin Maramures. Pe 30 ianuarie la orele 22:00 a avut loc fisurarea barajului de la Iazul ce apartinea de SC Aurul din Baia Mare. Rezultatul a fost o deversare de aproximativ 100.000 metri cub de ape cu continut ridicat de cianura si metale grele. Din raportul Task Force, intocmit de o echipa experti UNEP (Programul Natiunilor Unite pentru Mediu) si al Biroului pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) cu privire la deversarea de cianura ce a avut loc la Mare, rezulta ca accidentul a fost cauzat de o combinatie a deficientelor de proiectare inerente in procesele industriale implicate, conditiilor de exploatare inadecvate si conditiilor meteorologice defavorabile. Spartura in barajul de la Aurul a fost cauzata de ploi puternice si de zapada care s-a topit rapid, ceea ce a facut ca nivelul apei sa creasca. Cresterea apei a fost mai rapida decat cresterea barajului, care era prevazut sa se ridice treptat prin cresterea volumului de deseuri. Noul sistem de retentie a esuat in aceste circumstante, iar aceasta era de prevazut. Nu existau planuri pentru a face fata unor astfel de cresteri ale nivelului apei sau pentru redirectionarea surplusului de apa. O operatie complet inchisa cu nici un fel de scurgeri in mediul ambiant nu era posibila in aceste conditii. In acelasi timp, Aurul isi desfasura activitatea in conformitate cu avizele de functionare guvernamentale. Scurgerea contaminata a calatorit prin mai multe rauri pentru ca mai apoi sa ajunga in Dunare. Aproape 2000 de kilometri de pe parcursul Dunarii sau ai afluentilor sai au fost afectati de catre scurgere. Surse romanesti au declarat ca, in Romania, scurgerea a cauzat intreruperi ale furnizarii de apa potabila in 24 de orase si costuri pentru uzinele de purificare si pentru alte industrii datorita intreruperii proceselor de productie. Romania a declarat cantitatea de peste mort in apele de pe teritoriul sau ca fiind foarte mica. Ungaria a estimat cantitatea de peste mort in aceasta tara la 1.240 tone. Autoritatile iugoslave au raportat mari cantitati de peste mort in parcursul iugoslav al raului Tisa si un volum nesemnificativ de peste mort in Dunare. Desi scenariile alarmiste sustineau ca e nevoie de ani buni pentru ca zona sa se refaca, aceeasi misiune a decretat in raportul final ca a constatat ca microorganismele acvatice s-au refacut rapid. Si, din fericire, impactul asupra sanatatii populatiei a fost minim. Impactul asupra mediului Evaluarea impactului scurgerii de cianura asupra mediului realizata de UNEP/OCHA a analizat impactul asupra mediului din mai multe surse si perspective : *Apa de suprafata In general, datele arata concentratiile de cianura si metale grele scazand rapid pe masura ce distanta de la deversare creste. In ceea ce priveste cianura, efecte acute au aparut pe portiuni lungi ale albiilor raurilor pana in punctul unde Tisa si Dunarea se intalnesc. Planctonul din apa (plante si animale) a fost complet omorat la momentul trecerii valului de cianura, iar pestii au murit in timpul sau in perioada imediat urmatoare valului de cianura. La putina vreme dupa ce valul de cianura a trecut, planctonul si micro-organismele acvatice s-au refacut relativ rapid (in cateva zile) datorita apei neafectate de poluare venind din amonte. Drept rezultat, misiunea a concluzionat ca organismele ce populeaza malul din albia raului Tisa in portiunile dintre Tisa de jos si Tisa de mijloc in Ungaria si Iugoslavia nu au fost pe deplin exterminate de catre scurgerea de cianura si ca refacerea este posibila. Cu toate acestea, situatia in nordul raului Tisa este complexa. Unele arii strabatute de raul Tisa erau afectate ecologic din perioadele anterioare de poluarea cronica (de exemplu, cu metale grele) si de constructiile de iazuri. Nivelele de siguranta in ceea ce priveste poluarea au fost de multe ori depasite. In regiune se afla o aglomerare de uzine industriale si de iazuri pentru deseuri prost gestionate si intretinute, continand cianura si/sau metale grele, multe dintre ele avand scurgeri continue. Poluarea cronica este de asemenea ridicata datorita agriculturii si a deseurilor. Poluarea apelor de suprafata, a apelor subterane si a solului este foarte probabil de a reaparea. De exemplu, in Romania, testele Natiunilor Unite pe parcursul raului Sasar, cunoscut sub numele de “raul mort”, arata o concentratie a cianurii de aproape 88 de ori nivelul permis in Romania. Informatiile anterioare aratau concentratii de arsenic si plumb in raurile Sasar, Lapus, Somes si Tisa la nivele intre 100 si 1000 de ori peste concentratiile acceptabile. Nivelele de cadmiu in raurile Sasar si Lapus erau de asemenea foarte ridicate. In Ungaria, concentratiile de plumb, cupru, mangan si fier au fost foarte ridicate in cateva puncte de-a lungul raurilor Tisa si Mures. Pe raul Mures, ce nu a fost afectat de scurgere, concentratia de plumb a fost gasita de patru ori mai ridicata decat nivelul acceptabil. In Iugoslavia, pe portiunea dinaintea intersectiei Tisei cu Dunarea, nivelul concentratiei de plumb a fost gasit a fi foarte ridicat. Nivelul manganului si cel al fierului pe anumite parti ale Tisei au fost putin ridicate, de asemenea nivelul zincului in anumite parti ale Dunarii. In Delta Dunarii, inainte si dupa valul de cianura, concentratia de fier a fost deasupra nivelului de siguranta, asa cum a fost si nivelul plumbului in timpul trecerii valului. Concentratiile celorlalte metale grele s-au mentinut la un nivel acceptabil. * Sedimentele In comparatie cu apele de la suprafata solului, datele arata un impact mai redus asupra ecosistemului datorat poluarii sedimentelor. Scurgerea a dus la cresterea drastica a contaminarii cu metale grele (in special cupru, plumb si zinc) a sedimentelor in imediata apropiere a barajului rupt. Totusi, contaminarea drastica cu metale a scazut rapid odata cu cresterea distantei de la sursa. Asadar, efectele toxice asupra ecosistemului acvatic nu s-au mutat pe o distanta semnificativ de lunga in aval. *Apa potabila In satul Bozanta Mare de langa uzina Aurul se gasesc fantani private, cu apa la suprafata, ce sunt legate de rau. Ca atare, ele sunt foarte vulnerabile, in special la poluarea din lacul societatii Aurul, care se afla in aria de acoperire a panzei freatice a fantanilor. Fantanile au fost afectate de deversarea de cianura, nivelul acestei substante fiind pe data de 10 februarie de aproape 80 de ori peste nivelul acceptabil. Pana pe data de 26 februarie concentratiile de cianura au scazut sub nivelul de alarma, dar concentratiile cadmiului, manganului si fierului erau mai ridicate decat nivelele admise de catre prevederile romanesti. In Ungaria nu exista efecte pe termen lung ale acestui accident minier asupra sanatatii consumatorilor prin intermediul apei potabile. Nici cianura si nici metalele grele nu au fost gasite in fantanile de adancime din Ungaria, fantani ce sunt bine protejate de poluarea de suprafata si unde este putin probabila o legatura intre raul Tisa si apa din subteran. Sistemul de furnizare al apei potabile din Ungaria nu a fost pus in pericol de poluarea cu cianura. Statia de tratare a apei de la Szolnok a fost oprita in timpul trecerii valului de cianura, desi apa tratata in timpul accidentului a aratat concentratii de cianura mai reduse decat standardul ungar. Statia din Szolnok are un program adecvat de monitorizare a apei, in scopul protectiei consumatorilor. Misiunea nu a putut totusi sa observe situatia fantanilor private de-a lungul raului Tisa. In Iugoslavia, sistemul de furnizare a apei potabile din Becej si doua surse private de apa potabila ce au fost examinate nu au fost afectate de catre scurgerea de cianura. Vulnerabilitatea fantanilor adanci este redusa deoarece este putin probabil sa existe o legatura intre raul Tisa si apa de adancime. Recomandarile expertilor UNEP/OCHA * Informarea Exista o nevoie sporita de informatii obiective si corecte, in special din partea autoritatilor locale si din partea media. Scurgerea produsa si misiunea in regiune au aratat nivelul redus de cunostinte al publicului cu privire la substantele chimice toxice si cu privire la riscurile viitoare datorate industriei miniere si industriilor conexe. In acelasi timp, populatia din zona Baia Mare este pe deplin constienta ca solul si apa de la suprafata au mai fost poluate inainte, si ca reteaua de conducte ce transporta deseuri s-a fisurat in mai multe ocazii, devarsand apa ce continea cianura in afara ariei geografice a zonelor industriale. * Comunicarea Comunicarea intre autoritatile locale, ONG-uri si public, in ceea ce priveste planurile in caz de urgenta si masurile de prevenire a accidentelor este redusa. Canalele de comunicare trebuie imbunatatite si ONG-urile si alte grupuri de interes trebuie sa contribuie la informarea populatiei. * Sanatate Efectele pe termen lung ale activitatilor miniere asupra sanatatii publice, in special datorate cianurii si metalelor grele, sunt o preocupare majora, in special in localitatile Bozanta Mare si Baia Mare. * Estimarea La Aurul SA trebuie realizata o estimare completa a riscurilor, pentru a creste siguranta operatiilor de lucru. Un plan de urgenta pentru un sistem imbunatatit trebuie realizat si facut cunoscut lucratorilor si factorilor de decizie locali. Responsabilitatile organizationale in ceea ce priveste viitoare ruperi ale barajelor trebuie facute clare. * Analiza sedimentelor O analiza ulterioara a concentratiilor de metale grele in sedimentele raurilor si in special la Aurul SA este agreata de toate cele trei tari, pentru a realiza o analiza corespunzatoare a riscurilor pe termen lung ale scurgerii si ale poluarii cronice. Calitatea sedimentelor a fost deja gasita drept periculoasa pentru multe ecosisteme acvatice locale. * Apa potabila Imbunatatirile trebuie sa includa realizarea de autoritatile locale a unor studii de planificare si dezvoltare a unor noi surse de apa potabila (in Baia Mare si de-a lungul raului Somes) si sisteme noi de monitorizare pentru apa de la suprafata solului si fantani particulare. Trebuie realizat un inventar al tuturor surselor private de apa (din Romania, Ungaria, Iugoslavia) si un inventar al zonelor poluate care primejduiesc apa din subteran, de la suprafata si apa potabila (intregul bazin al raului). Este necesara constituirea de surse de apa potabila pentru cazurile de urgenta, efectuarea unui studiu asupra sanatatii populatiei in zonele afectate si un proces de monitorizare a bolilor cauzate de poluarea apei. Nu in ultimul rand, sistemele de alimentare cu apa potabila pentru gospodariile private din judetul Maramures trebuie schimbate cu sisteme publice de furnizare a apei, insotite de sisteme de tratare a deseurilor. * Biodiversitate Monitorizarea internationala a efectelor pe termen lung a deversarii de cianura asupra biodiversitatii, in special pasari, mamifere si vegetatia acvatica, este incurajata. * Industrii locale Este necesara realizarea un studiu asupra activelor si asupra managementului riscului pentru toate exploatarile miniere si industriile conexe din orasul Baia Mare si din tot judetul Maramures. * Economia locala Implicatiile pe termen lung ale scurgerii si a altor activitati poluante in regiune trebuie sa fie estimate. * Planuri regionale Exista o nevoie sustinuta pentru o politica manageriala completa pe termen lung in domeniul mediului si de o politica de dezvoltare economica pentru judetul Maramures si toata aria de curgere a raului Tisa. Aceasta politica trebuie sa aiba in vedere mineritul si industriile adiacente, alte activitati economice, dezvoltarea economica inter-regionala, biodiversitatea, nevoile sociale si imbunatatirea cooperarii si suportului international. * Obiective internationale Romania trebuie sa devina semnatara a Conventiei UN/ECE cu privire la efectele internationale ale accidentelor industriale. Este necesar de asemenea un sistem international pentru stabilirea raspunderii si compensatiilor legate de astfel de scurgeri si de efectele lor. Mai mult decat atat, este necesar dialogul intensiv si continuu intre membrii industriei miniere si guverne pentru a ajunge la practici mai sigure in minerit. Cronologia pe scurt *In 30 ianuarie, la ora 22.00, Agentia pentru Protectia Mediului (APM) din Baia Mare a fost informata ca s-a produs un grav accident la iazul de decantare de la Bozanta, care apartine SC Aurul SA, societate mixta romano-australiana. *Luni, 31 ianuarie, ora 8.40, specialistii APM au constatat la fata locului o spartura de circa 25 metri in digul iazului de decantare. Apa limpezita cu continut de ioni de cian s-a scurs pe drumul de acces spre Bozanta, ajungand in raul Lapus si apoi in Somes. Specialistii au estimat ca s-au scurs peste 100.000 mc de apa bogata in cianuri si ca au fost afectate peste patru hectare de teren care apartin localnicilor. Imediat s-a dispus sistarea activitatii de la SC Aurul. *Marti dimineata, 1 februarie, in punctul de control de pe raul Lapus - sector Cicarlau, s-a inregistrat o concentratie a cianurii de 13,2 mg/l. Raurile Lapus si Somes au fost poluate cu ioni de cian in concentratie de 13,2 mg/l in prima faza. Unda de viitura a ajuns la Satu Mare luni la pranz cu o concentratie de 7,8 mg/l. Aurul si firma Trammar au lucrat pana miercuri dimineata, 3 februarie, la ora 3.00, cand s-a reusit sistarea scurgerilor de apa limpezita din iaz. *Joi, 3 februarie, valoarea poluarii apelor Somesului se apropia de limita normala. Vineri, 4 februarie, SC Aurul SA a dat un comunicat de presa, cel putin ciudat. Potrivit documentului bilingv, romano-englez, "directorul executiv al Aurul SA, Phil Evers, si-a depus demisia din firma mixta romano-australiana, in data de vineri, 28 ianuarie 2000, efectiva la patru saptamani de la aceasta data". *Vineri, 11 februarie. Scandalul scurgerilor de cianura explodeaza, simultan, in presa romana si maghiara. *Sambata, 12 februarie. Subiectul este preluat de intreaga presa internationala.