GAZETA VERDE / "Bomba" cu ceas: iazurile de decantare

Exploatatiile miniere trec, problemele raman. Activitatea miniera din Maramures ne-a lasat mostenire 16 iazuri de decantare care acumuleaza peste 100 de milioane de tone de steril, peste 300 de halde de steril pe care zac, de asemenea, cateva sute de tone de deseuri si peste 1.000 de kilometri de galerii de mine, din care multe stau sa prabuseasca. Din cauza inundatiilor, a lipsei de fonduri sau a lucrarilor necorespunzatoare, la intervale regulate sunt lansate scenarii potrivit carora accidentul ecologic din ianuarie 2000 s-ar putea repeta. La 10 ani de la accidentul ecologic din 30 ianuarie 2000, urmele mineritului maramuresean sunt considerate in continuare o adevarata "bomba de mediu", despre care nimeni nu stie cand va exploda si nimeni nu reuseste s-o "dezactiveze". Pana si autoritatile recunosc in soapta ca Statul a scos aurul din Maramures, iar acum se codeste sa inlature urmele acestei activitati. Potrivit estimarilor, pentru ecologizarea iazurilor de decantare din judet ar fi nevoie in total de vreo 90 de milioane de Euro. Numai ca riscurile "cantaresc" mult mai greu. Motivul? Pericolul reprezentat de iazurile de decantare este foarte mare din cauza faptului ca acestea contin metale grele. Iar in lipsa monitorizarii si securizarii, dar mai ales a lucrarilor de ecologizare „riscul potential de producere a unor accidente tehnice a crescut semnificativ. In cazul producerii unor astfel de evenimente vor fi afectati factorii de mediu, asezarile umane si in unele cazuri se pot produce poluari majore cu impact transfrontalier”, cum se arata intr-un document semnat de Ministerul Mediului si Gospodarii Apelor (MMGA) si Ministerul Economiei si Finantelor (MEF). Desi pentru fiecare obiectiv a fost elaborat un Plan de Incetare a Activitatii (PIA), procedura se deruleaza cu viteza melcului, din cauza lipsei de fonduri. La mijlocul anului trecut, reprezentanti din minerit, mediu si sistemul de gospodarire a apelor au fost alertati ca lucrarile de ecologizare a iazurilor au fost sistate. Asa s-a ajuns ca proiectele de la obiective cu risc major ca Novat, Bloaja, Colbu I si II sa fie oprite exact pe la jumatatea lucrarilor, ceea ce crestea riscul unor accidente in caz de fenomene meteorologice periculoase. Reprezentantii Companiei Nationale Remin spuneau ca era de asteptat ca lucrurile sa ajunga in acest punct si nu dau pronosticuri mai bune. Bugetul companiei s-a redus semnificativ, motiv pentru care spre finele anului trecut au fost trimisi acasa inca 100 de angajati. Masura afecteaza grav paza si siguranta fostelor perimetre miniere, dar nimeni nu pare interesat de acest lucru. Pe de alta parte exista un mare semn de intrebare legat de modul in care s-au cheltuit banii alocati pana acum. Din inspectiile realizate de o echipa formata din reprezentanti ai MMGA, Directiei pentru Siguranta Barajelor si Cadastrul Apelor (DSBCA), Garzii Nationale de Mediu (GNM), Administratiei Nationale Apele Romane, Agentiei pentru Protectia Mediului, Directiei Apelor Somes-Tisa, Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures (SGA), MEF, Directiei Generale Resurse Minerale (DGRM), Conversmin si Remin realizate in ultimele luni reiese ca multe obiective au probleme grave. Printre problemele generale semnalate in urma controalelor au fost : * din cele 25 de iazuri, 16 sunt amplasate pe vaile unor paraie ridicand si cele mai dificile probleme privind gospodarirea cantitativa si calitativa a apelor si siguranta constructiilor hidrotehnice * in ceea ce priveste stabilitatea structurala a constructiilor hidrotehnice exista situatii critice la unele iazuri, care necesita interventii urgente. S-au semnalat lipsa ravenelor si a treptelor de inaltare ale iazurilor si lipsa lucrarilor de dirijare a apelor de pe suprafata unor iazuri, care produc instabilitati locale si deteriorari ale structurii, antreneaza in atmosfera particule de praf si pot duce in final la cresterea riscului de accidente miniere. * Constructiile si instalatiile pentru evacuarea apelor medii si mari din bazinul hidrografic amonte, de pe versantii adiacenti iazului si de pe suprafata iazurilor de decantare, care reprezinta o problema-cheie in asigurarea stabilitatii barajelor, digurilor si depozitelor de steril, prezinta in unele situatii lucrari subdimensionate, starea precara, pericolul inundarii, colmatarii, iar in multe cazuri, inexistenta cel putin a unora dintre lucrarile si masurile necesare, lucrari conexe necorespunzatoare. In ultimele saptamani, Conversmin a incheiat contracte de circa un milion de Euro pentru refacerea unor proiecte tehnice sau executarea unor lucrari de inchidere si ecologizare a perimetrelor miniere. Astfel, RO-MIN SRL a primit prin negociere directa realizarea Proiectului Tehnic Inchidere si Ecologizare Gura Baii Superior – D1 si D3, in valoare de 79.547 lei, plus TVA. Lucrarea a fost proiectata si executata, dar anii trecuti, autoritatile de mediu au sesizat ca are diverse probleme: lipsa vegetatiei pe taluze superioare, nu functiona decat o sonda inversa care deserveste ambele iazuri, zidurile de sprijin de la contactul cu Cisla sunt erodate si erau necesare 9 praguri de fund pentru reducerea vitezei raului Cisla etc. In urma cu cateva saptamani RO-MIN a propus inlocuirea stratului impermeabil cu o argila compactata Convermin a incheiat la finele anului trecut contractul si pentru inchiderea si ecologizarea Iazului Novat. Interesant este ca la acest obiectiv a fost derulat un proiect prin Directia Generala a Resurselor Minerale cifrat la vreo trei milioane de Euro. Numai ca, luni bune, banii au stat in stand-by, pentru ca autoritatile care trebuiau sa ofere solutii erau ocupate cu …sedinte. In final insa, executia a inceput. In paralel, insa, Conversmin s-a grabit sa scoata la mezat acelasi obiectiv denumit : inchidere si ecologizare Baia Borsa- Iaz Novat. Lucrarile cifrate la 3.722.122 RON fara TVA au fost date prin «negociere directa fara anunt de participare» firmei Castrum Corporation, la inceputul lunii noiembrie a anului trecut. Recent, Conversmin-ul a invitat primaria la o receptie preliminara a lucrarilor executate prin DGRM, pentru ca acestea sa fie preluate de Conversmin. Ciudat e insa faptul ca la intalnire n-au fost invitati tocmai cei care raspund de mediu. Calin Crisan, comisarul sef al Comisariatului Judetean Maramures din cadrul Garzii Nationale de Mediu, spune ca n-a fost invitat nici la aceasta intalnire si, in ultima vreme nici la alte receptii de acest fel decat cel mult in calitate de participant sau simplu observator. Culmea e ca nimeni nu stie cum se „imbina” cele doua proiecte si nimeni nu poate garanta ca dupa aceasta perfuzie de aproape 4 milioane de Euro, iazul va fi stabil si ecologizat. Dupa un an greu ca 2009, se asteapta ca macar in acest an sa vina fonduri consistente pentru proiectele iazurilor de decantare si fostelor perimetre miniere. Dar nimeni nu poate garanta ca procedurile nu se vor bloca din nou pe la mijlocul anului, din cauza lipsei de fonduri. Pana atunci, toate rapoartele de mediu ale Agentiei de Protectie a Mediului Maramures repeta ca : "Din activitatea specifica de metalurgie neferoasa se emit in atmosfera gaze cu dioxid de sulf si pulberi cu continut de plumb, cadmiu si alte metale. La acestea se adauga poluarea provocata de pulberile cu continut de metale grele, antrenate de la iazurile de decantare".