GAZETA VERDE / Bomba climatica

* Incalzirea globala este in atentia specialistilor si pe agendele guvernelor lumii de peste patru decenii. Totusi, pana acum nu s-au luat masuri concrete. Iar in lipsa de solutii, omenirea se indreapta cu pasi siguri spre o noua glaciatiune. Schimbarile climatice au devenit “o bomba cu ceas” pentru Pamant. Sub ochii nostri, temperatura Pamantului creste, cantitatea si distributia precipitatiilor se modifica, zonele ecologice migreaza, marile si oceanele se incalzesc, calotele glaciare, ghetarii montani se topesc, si milioane de oameni privesc cu ingrijorare spre viitor. Potrivit specialistilor din Grupul Interguvernamental pentru Evolutia Climatului, daca incalzirea globala continua, in 2100 vom avea o noua glaciatiune. De-a lungul erelor geologice, Pamantul a cunoscut numeroase oscilatii de temperatura, cu perioade mai calde, si perioade mai reci. Acestea au fost explicate de oamenii de stiinta printr-o intreaga varietate de factori. Schimbarile la care suntem martori azi au loc insa cu mult mai repede decat ar putea fi explicate de aceste cicluri naturale. Temperatura medie de la suprafata Pamantului este acea unitate de masura fundamentala a incalzirii globale; in ultima jumatate de secol, temperaturile au fost mai ridicate decat oricare alta perioada de 50 de ani de la caderea Imperiului Roman. Pamantul este mai cald acum decat a fost vreodata de la sfarsitul ultimei epoci glaciare, acum 12,000 de ani. Iar de la inceputul epocii industriale, temperatura medie continua sa creasca cu 0,2 grade la fiecare deceniu. Cauza ? "Gazele de sera”, care, odata eliberate in atmosfera, retin o parte din radiatia solara reflectata de Pamant, crescand deci temperatura de la suprafata acestuia. "Efectul de sera” al acestor gaze este una din conditiile vietii: fara el, temperatura medie a Pamantului ar fi cu 30°C mai scazuta. Fenomenul a devenit deja ingrijorator pentru tarile dezvoltate, care investesc sume mari pentru dezvoltarea infrastructurilor de aparare impotriva climei. De exemplu, Marea Britanie cheltuieste 1.2 miliarde de dolari anual in sisteme de aparare impotriva inundatiilor; operatorii turistici elvetieni investesc in masini de zapada artificiala; iar olandezii in case care pot pluti pe apa. De partea cealalta, in tarile sarace, oamenii ridica adaposturi din bambus pe piloni, care sa-i apere impotriva inundatiilor; in delta Mekongului planteaza mangrove pentru a se proteja impotriva furtunilor, iar femeile si copiii sunt invatati sa inoate. Potrivit expertilor, urmatorii 20-30 de ani sunt cruciali pentru viitorul planetei. Si, pentru limitarea efectelor incalzirii globale, pana in 2050 toate tarile lumii ar trebui sa reduca emisiile de dioxid de carbon cu 50 pana la 85 %. Pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera, expertii propun reducerea utilizarii petrolului, gazului metan si a carbonului. De asemenea, specialistii incurajeaza elaborarea unor norme mai severe in constructii, in paralel cu subventii pentru folosirea energiilor eco. Printre solutiile ingenioase de lupta impotriva incalzirii globale se numara si popularea artificiala a oceanelor cu plancton care sa absoarba gazele de sera din atmosfera. Folosirea algelor drept “aspiratoare biologice ale dioxidului de carbon” a fost anuntata drept una dintre cele mai promitatoare strategii ale geo-ingineriei impotriva schimbarilor de climat. Planctonul functioneaza ca un burete natural cand vine vorba despre dioxid de carbon, absorbind gazele de sera din atmosfera. Cand planctonurile mor, ajung pe fundul marii cu tot cu dioxidul de carbon absorbit. Alte solutii ciudate au fost oferite de doi profesori universitari, care afirma in cartea lor, "Time to Eat the Dog: The real guide to sustainable living", ca amprenta de carbon lasata de un caine de companie este dubla fata de cea produsa de un Land Cruiser care merge 10.000 de km pe an si ca proprietarii animalelor ar trebui sa inlocuiasca cainii si pisicile cu animale pe care le pot manca, precum puii de gaina sau iepurii. Dar, dincolo de aceste solutii inedite, expertii se pun de acord ca fiecare om al planetei poate lupta impotriva incalzirii globale si ca, glaciatiunea poate fi oprita daca fiecare consuma chibzuit energie, merge mai mult pe jos si nu face risipa de apa.