GAZETA VERDE / Amintirea unui "ianuarie" de foc

Dupa accidentul de la Aurul, Maramuresul a fost "lovit" de o "avalansa" de experti, oficiali, ONG-uri si ziaristi. La capitolul catastrofe ecologice, intre Baia Mare si Cernobal era pus semnul egal. Reprezentantii Prefecturii Maramures si ai altor institutii judetene nu gestionau in acele zile doar un accident, ci imaginea intregii tarii. Actorii principali ai acelui ianuarie "de foc" rememoreaza cronica evenimentelor. Revista presei locale din acele zile * 08.02.2000 - o comisie din care au facut parte reprezentanti ai Ministerului Mediului, Apelor si ai agentiilor de profil din Ungaria si Romania au venit mai intai la Satu Mare si apoi la Baia Mare pentru a vedea ce s-a intamplat si masurile care s-au luat, referitor la accidentul produs in 30 ian. la S.A. AURUL. * 10.02.2000 - Intalnirea dintre ministrul ungar al mediului PAL PEPO si adj. ministrului roman ANTON VLAD, la Oradea. Subiectul – impactul negativ asupra calitatii apelor a poluarii cu cianuri de catre S.C. AURUL. * 14.02.2000 - Ministrul ungar al Mediului, PAL PEPO a anuntat ca se va deplasa la Baia Mare, de unde a fost generata poluarea cu cianuri a raurilor Tisa si Somes. * 17.02.2000 - vine la Baia Mare doamna MARGOT WALSTROM, Comisar European cu probleme de mediu. * 18.02.2000 - vizita la iaz impreuna cu reprezentantul Comisiei Europene in Romania FOKION FOTIADIS, ministrul ungar si ministrul roman al mediului, PAL PEPO si ROMICA TOMESCU. * 19 – 20.02.2000 - WWF a venit la Baia Mare - este o organizatie internationala pentru protectia animalelor. Simbolul ales de ea este ursul Panda * 21.02.2000 - Un grup de ecologisti europeni din cadrul Fundatiei Mondiale de Protectie a Vietatilor Salbatice (WWF) a declarat, vineri (18.02.2000), la Baia Mare ca riscul accidentelor vor continua sa ameninte populatia din zona iazului de decantare al societatii AURUL atata timp cat societatea nu va fi retehnologizata * 26-27.02.2000 - O echipa de 25 experti ONU a sosit in Romania pentru a analiza consecintele poluarii cu cianuri provenite de la S.C. AURUL, la Baia Mare. * 28.02.2000 - 26 si 27.02.2000 - o echipa a Fondului Natiunilor Unite pentru Mediu UNEP si Oficiul pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare OCHA a poposit la Baia Mare. * 29.02.2000 - doi specialisti din cadrul Corpului de ingineri ai armatei SUA (programul pentru Europa, cu sediul la FRANKFURT) au venit la Baia Mare, s-au intalnit cu experti francezi in vederea studierii poluarii cu cianuri. * in 07.03.2000 a fost prezenta la Baia Mare si doamna TYCHO SIERRA, consultant in cadrul unui proiect derulat de SUA in Ungaria. * 09.03.2000 - Cu prilejul vizitei la Baia Mare, FRIEDMANN ALLGAYER – seful comisiei, a spus ca au fost identificate o serie de proiecte, care pot fi sustinute la instrumente ISPA. * 11 - 12.03.2000 - Ieri 10.03.2000, in jurul orei 11, Sucursala Miniera Borsa a sesizat antrenarea de steril din iazul Novat. * 13.03.2000 - Ministrul Mediului ROMICA TOMESCU la Baia Borsa. * 14.03.2000 - Autoritatile germane sunt dispuse sa acorde Romaniei sprijin pentru rezolvarea unor probleme de mediu, insa au nevoie de informatii exacte in privinta zonelor si a modului in care poate fi acordat acest ajutor, aceasta este motivatia vizitei adj. ministrului german al Mediului, GILA ALTMANN, la Bucuresti si in Maramures. * 15.03.2000 - D-na. adj. ministrului german al Mediului GILA ALTMANN a tinut sa vada iazul de la Novat, prelungindu-si vizita la Baia Mare, a fost insotita si de ministrul Mediului ROMICA TOMESCU, la Baia Borsa. * 16.03.2000 - In data de 14.03.2000 , de la Amsterdam, Greenpeace avertiza Europa asupra topirii zapezilor din Romania si Ungaria, cat si a ploilor de primavara, ce pot antrena deseurile toxice dinspre AURUL INSPRE APELE EUROPENE. O echipa Greenpeace a fost la iazul Bozanta, iar masuratorile lor arata ca pamantul si zapada din apropierea lacului de decantare sunt poluate. Proprietarul exploatarii, Esmeralda Explorations Ltd, a ignorat cererea Greenpeace de a curata zona. * 23.03.2000 - In 22.03.2000 Greenpeace au venit la Baia Mare * 24.03.2000 - Ieri, 23.03.2000 la Prefectura, in urma actiunii de la sediul poluatorului AURUL Baia Mare, activistii Greenpeace s-au intalnit cu prefectul de Maramures, Gh. Mihai Barlea. * 25 – 26.03.2000 - Accidentele de la iazurile AURUL si NOVAT au pus la lucru si Grupul de Dialog Social. "Au fost multe manipulari in jurul evenimentului" Gheorghe Mihai Barlea, prefectul judetului la momentul producerii accidentului, a gestionat practic imaginea Romaniei in acele zile. Barlea spune ca evenimentul din 30 ianuarie 2000 a fost cea mai dificila problema cu care s-a confruntat pana acum: " De la nivelul autoritatilor competente, in calitate de prefect si presedinte al Comitetului de Situatii de Urgenta cred ca am luat toate masurile si am cooperat foarte bine si punctual inclusiv cu autoritatile maghiare. Daunele pe care ei le-au reclamat in acea perioada, uneori prin aproximari destul de superficiale n-au fost niciodata calculate de o comisie de experti, cel putin in perioada cat am gestionat eu problema. Invocau sute de milioane despagubire fara a avea o analiza foarte serioasa si rezultata din concluzia unei comisii. M-am opus unor astfel de speculatii. Pe de alta parte, dincolo de consecintele indiscutabile pe care le-a avut, eu spun ca evenimentul a fost excesiv exploatat mediatic. Era in joc inclusiv imaginea Romaniei. Primeam informatii din exterior. Erau informatii ca Maramuresul a devenit un judet inchis. Erau si strategii de alt ordin, inclusiv economic prin care se dorea indepartarea unor investitori din zona Maramuresului. Unii chiar au renuntat sa mai investeasca de teama scenariilor apocaliptice care s-au scris prin anumite publicatii. A trecut foarte mult timp pana am reusit sa ne reparam acea imagine. Au fost multe manipulari in jurul evenimentului. Nimeni n-a contestat gravitatea lui, ci dimpotriva, ne-am implicat toti in a limita consecintele si de a lua masuri de consolidare a iazurilor. Atunci, prin interventia mea am adus vreo 12 miliarde sa se consolideze iazul la Borsa, s-a facut aductiune de apa pentru oamenii din Sasar si Bozanta, bani pentru Remin sa-si consolideze iazurile. Am primit din partea Guvernului o adresa de multumire pentru modul in care am gestionat o problema atat de grava care a avut ecou international extraordinar de mare si cu impact pentru imaginea Romaniei". Un accident tehnic Stefan Gonczi, subprefectul judetului la acea data, spune ca accidentul de la Aurul a fost unul tehnic si "in niciun caz o catastrofa ecologica sau alte formulari de astea catastrofale. Apoi, a fost o noutate care a surprins, ca noi romanii am fost cei care am anuntat, respectiv prin persoana prefectului Barlea. S-au anuntat toate institutiile interne si internationale. Deci n-a fost descoperit cum au fost celelalte accidente tipic comuniste, cand se afla dupa doua luni. De asemenea, acum imi aduc aminte cu placere de modul in care a fost gestionata criza. In sensul ca Guvernul i-a acordat Prefecturii intreaga autoritate pentru ca sa discute cu toate institutiile internationale si nationale. A fost o premiera ca nici premierul, nici ministrul mediului n-au iesit, ne-au lasat pe noi sa fim interfata. Un alt aspect de care-mi amintesc cu placere e ca era un punct de vedere comun, un punct de vedere bazat pe realitate si nu pe fabulatii. De asemenea, s-a dovedit ca totusi institutia a functionat si s-a putut elimina destul de repede riscul sa se mai intample fenomenul respectiv. Interesant este ca la momentul respectiv, peste 90 de institutii internationale si tari s-au implicat in monitorizarea acestei crize. In acelasi timp, eu cel putin am sesizat o isterizare a problemei si de catre unele tari si de catre o parte a mass-mediei. Adevarul care a rezultat si care a fost confirmat, a fost ca cel mai usor ne-a fost sa discutam cu specialistii si nu cu politicienii. Politicienii exagerau intr-un fel sau altul. Am remarcat vanarea si chiar crearea artificiala a senzationalului, a lucrurilor iesite din comun, mai ales ca in perioada aceea s-au suprapus doua evenimente: unul real la Bozanta si unul imaginar la Borsa. Imi aduc aminte cu placere de curajul avut de domnul prefect Barlea, atunci cand s-a confruntat extrem de elegant cu niste oameni care primeau informatii neadevarate. Lucrurile au reinceput sa se reaseze pe fagasul normal abia dupa cel putin un an. Despre mentalul colectiv, dupa parerea mea, cred ca despre Rosia Montana se discuta asa de mult, este un reflex a ceea ce s-a intamplat la Bozanta. Personal m-a deranjat faptul ca desi eram cinstiti si n-am vrut sa ascundem nimic, societatea civila internationala nu vroia sa dea credit afirmatiilor institutiilor statului. Si am avut si replici in consecinta, inclusiv vizavi de reprezentantii unor guverne carora le-am spus ca-mi pare rau ca-mi pierd vremea discutand cu ei in conditiile in care ei din doua, trei surse ne verificau". Impact minim asupra sanatatii Carmen Sima, reprezentantul Directiei pentru Sanatate Publica recunoaste ca, in ciuda isteriei de la acea data, impactul real asupra sanatatii oamenilor a fost unul redus: " Din perspectiva anilor ce au trecut s-a confirmat faptul ca accidentul n-a avut un impact negativ asupra sanatatii populatiei. Mi-ar fi greu sa evaluez cat de mult s-a exagerat, dar a fost in primul rand o stire de presa, care sigur ca a exacerbat importanta fenomenului. Dar a atras atentia asupra unor realitati la nivel local si nu ma refer numai la poluarea cu cianuri ci si cea cu metale grele. Si apoi s-a monitorizat mai atent, legat de toate aspectele. Ceea ce zic ca a fost un lucru bun si s-a invatat mult din asta". Fara pericol Calin Crisan, comisarul sef al Comisariatului Judetean Maramures din cadrul Garzii Nationale de Mediu, spune ca nu exista riscul unui accident de anvergura celui din 2000: "Strict legat de continutul apei cantonate in iaz, astazi cianura este aproape nedetectabila. Insa in pulpa iazului sigur ca am mai regasi cianura. Dar nu asta ma ingrijoreaza. Ma ingrijoreaza ca avem o directiva europeana privind gestiunea deseurilor care spune ca in 2010 Iazul Aurul trebuie inchis. Si nu stim ce se va intampla. N-am reusit inca sa vorbim cu noii proprietari, care sunt din Rusia". O isterie mondiala Vlaicu Pop, reprezentantul Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures, spune ca cianura este si un poluator psihologic, care a generat o isterie mondiala: "toata lumea cand aude de cianura o asociaza cu moartea instantanee. Dar lucrul asta nu s-a petrecut de fapt, si asta a fost greu de inteles incepand cu mass-media. Noi am inceput imediat monitorizarea. N-am avut pesti morti. Pestii morti s-au sesizat doar pe teritoriul Ungariei. Ori este o absurditate ca pe teritoriul romanesc sa nu vedem pesti morti. Si era normal sa nu fie. Pentru ca cianura, din punct de vedere biologic, ori te omoara, ori te lasa. De imbolnavit, nu te imbolnaveste. Dar ce s-a banuit imediat, si asta a fost una dintre concluziile comisiei internationale, ca pestii care au murit in Ungaria nu erau autohtoni, deci pesti care cresc in mod natural pe tronsonul respectiv de rau. Ei i-au catalogat mai mult ca pesti de crescatorie si probabil datorita administrarii unor substante anihilatoare pentru poluantul cianura, aceea a avut efect mai mare asupra pestilor. Din punct de vedere al gestionarii, a fost foarte greu pentru ca a fost primul accident de genul asta si toata lumea era isterica, vroia masuri imediate. Fiecare avea pareri. Am avut o discutie cu ministrul mediului de pe vremea aia din Ungaria care zicea ca pe Somes, dupa granita, a obtinut aproape de doua ori mai mare concentratie de cianura decat am obtinut noi. Ceea ce nu se putea. Apoi, cam la o luna, s-a rupt Novatul. Si toata lumea a zis ca tot cianura-i si la Novat. Ori acolo nu era deloc. A venit o echipa din Germania, a stat o luna si am tot facut analize in paralel. Pana la urma i-am convins ca nu era cianura. Pe de alta parte, dupa accidentul Aurul, noi facem analize lunar pe rauri, pe niste sectiuni. Intr-o luna, o luna jumate a fost totul de parca n-ar fi fost nimic. Practic s-au refacut toate speciile si microorganismele exact la forma initiala. Si astea le-am aratat inclusiv presei internationale".