GAZETA DOAMNELOR / Femeia care are grija de bugetul Maramuresului

* Ana Glodan, directorul economic al Consiliului Judetean Maramures, este un exemplu de profesionalism, eficienta si daruire. A absolvit Facultatea de Stiinte Economice la Cluj, in 1982, si a pornit de „jos”, urcand pe scara profesionala prin multa munca. In 2007 a devenit director economic si unul dintre oamenii care sprijina prin efort administratia judetului. Reporter: Banii judetului trec prin mana dumneavoastra, cat e de „grea crucea”? Ana Glodan: Crucea este grea, dar intotdeauna am zis ca o sa am grija de banii Consiliului Judetean ca si de cei de ai mei de-acasa. Si nu ca ma laud, dar cu toata perioada de criza, in fiecare an am avut grija sa avem un pic de excedent, sa nu ne lungim cu cheltuielile, si am constituit fond de rulment pentru investitii sau ce a mai fost nevoie sa acoperim lipsurile celelalte. Pentru ca intotdeauna trebuie sa pui si ceva deoparte. Da, si acasa eu sunt cu banii. Luna trecuta a fost ziua mea si sotul mi-a zis ca ma roaga sa-mi cumpar ce-mi doresc. I-am zis, „nu-mi cumperi tu?”, „nu, ca banii-s la tine”. Rep.: Ce vi s-a parut cel mai greu de-a lungul timpului? A.G.: Perioada cu mai multe probleme a fost cand am fost promovata pe functia de director adjunct. Aveam in subordine pe atunci doua servicii importante, in conditiile in care le coordonam direct, fara niciun sef in subordine. Dar cred ca in primul an cand am fost director adjunct asa mult am vorbit ca n-am vorbit in viata mea pana atunci. Pentru mine aia a fost greu. Apoi a fost si reorganizarea contabilitatii, ca s-a introdus noul plan de conturi, deci a trebuit o modificare totala a muncii de pana atunci, dar aia nu mi-a fost greu. Discutiile au fost mai complicate, ca efectiv terminam cu unul si venea altul cu alta problema, trebuia sa te rupi si sa treci imediat la alt subiect. Acum mi-e mult mai usor pentru ca am doua servicii organizate cu sefi de servicii, iar problemele marunte se rezolva acolo. Rep.: Ce atuuri credeti ca v-au ajutat? A.G.: Mie mi-a placut munca de finante, dar si scoala. Am invatat foarte multe in liceu, terminand Liceul Economic in Baia Mare. Pe vremea aceea se invata serios carte si luam locuri fruntase la olimpiadele nationale, deci eu zic ca acolo mi-am pus bazele. Apoi munca, pentru ca doar lucrand inveti. Rep.: Visati noaptea cum impartiti banii? A.G.: Da, mai ales in perioadele grele, cum e la inceput de an, ca atunci se fundamenteaza proiectul de buget, iar la contabilitate inchidem anul. Iar atunci, noaptea capul merge, si pe dimineata am solutia. Rep.: Trebuie sa fiti mereu la curent cu legea. A.G.: In fiecare dimineata deschid Monitorul Oficial si ma uit ce a mai aparut, indiferent daca ma intereseaza direct sau nu. Sunt multe modificari mai ales pe contabilitatea proiectelor si trebuie sa deschidem ochii de trei ori. Rep.: V-am vazut si in sedintele de CJ ca aveti o memorie incredibila a numerelor si raspundeti exact la orice informatie. A.G.: Am si memorie vizuala buna, dar daca lucrez efectiv cu ele, le tin minte. Au fost institutii de la care ma sunau si stiam mai bine decat ei ce si cat au. Se mai intampla Rep.: Cei din conducerea CJ apreciaza colaborarea cu dumneavoastra. A.G.: Colaboram foarte bine. Eu zic ca cine lucreaza cu banii este un filtru. De la inceput i-am zis domnului presedinte „cand o sa vedeti semnatura lui Glodan puteti fi liniștit sa semnati”. Raspunderea e a mea, iar de-a lungul timpului n-am avut probleme sa mi se reproseze ceva. Sunt si omul care nu accepta tot, dar ce-i legal si se poate accept. Eu intotdeauna am zis ca o sa caut solutii pentru dorintele conducatorilor, iar daca gasesc inseamna ca sunt legale. Rep.: Cum reactioneaza lumea cand afla ca dumneavoastra stati la baza bugetului judetului? A.G.: De Craciun am ramas o data uimita cand ma duceam de la cumparaturi cu plasele. M-am intalnit cu o colega dintr-o institutie, care era cu copilul. Si-mi spune ca cel mic a intrebat-o „doamna care imparte banii judetului isi cara bagajele pe jos?”. M-am distrat de minune, dar eu n-am permis de conducere. Rep.: Acasa cum sunteti? A.G.: Sunt o mamica fericita, o fiica fericita pentru ca am o mama de 83 de ani, scumpa, draguta si sanatoasa, si in rest, ca si orice om normal. Fiica mea e in ultimul an la master, la Informatica, la Cluj. Si sotul e tot economist si i-am spus fiicei cand a terminat Liceul Sincai, ca-i destul cu doi economisti in casa. E o munca frumoasa, dar e mare raspunderea, si stresul, iar ea a spus ca oricum vroia sa mearga la informatica. Raspunderea e mare, dar cu bagare de seama nu sunt probleme. Si chiar daca la noi sta Curtea de Conturi cate doua luni pe an si verifica act cu act, n-am avut probleme. Iar daca ar fi s-o iau de la capat, tot in meseria asta m-as baga.