GAZETA DE VISEU DE SUS / Ansamblul Folcloric „Maramuresul” al Casei de Cultura Viseu de

In anul 1960 s-a constituit un grup folcloric de cantece si dansuri, cu o activitate sporadica, dar care avea sa devina in timp ansamblul folcloric „Maramuresul” al Casei de Cultura Viseu de Sus. Cu timpul, miscarea artistica de amatori s-a extins, stimulata de organizarea diferitelor concursuri, incepand cu cele locale si terminand cu finala pe tara. Aceasta este explicatia comasarii cu ansamblul folcloric ’„Dumbrava’’ din Viseu de Jos, activitatea capatand un caracter sistematic si permanent in valorificarea bogatelor traditii, datini si creatii populare maramuresene. Aceste concursuri au jucat un rol de seama in permanentizarea activitatii formatiilor artistice de amatori, in pregatirea acestora pentru a se prezenta cat mai bine la confruntarile la care participa, punand in valoare bogatul folclor maramuresean. Ansamblul incepe sa prinda viata, instructorul Ion Mihaiescu atrage tot mai multi tineri dornici de afirmare, imbogatind repertoriul, punand in scena noi dansuri. Intre timp, a luat fiinta Centrul de Indrumare a Creatiei Populare si a Miscarii Artistice de Masa, avand ca obiectiv indrumarea si stimularea talentelor, a creatorilor populari. Asa se face ca ansamblul „Maramuresul” incepe sa colaboreze cu Gavril Ghiur, metodist si coregraf al Centrului Judetean al Creatiei Populare Maramures. Incep cautarile pe Valea Scradei, Viseu de Jos si alte localitati, in vederea gasirii celor mai potrivite persoane pentru interpretarea rolurilor de bocitoare, torcatoare, etc., punandu-se in scena „Anotimpuri”, spectacolul care prezinta viata omului de la nastere pana la moarte, prezentand etapele distinct, incepand cu nasterea, copilaria, nunta, maturitatea, batranetea, moartea. In anul 1967, dupa o riguroasa selectie la etapele anterioare, ansamblul obtine locul I pe tara si titlul de laureat la concursul realizat cu prilejul celei de-a 20-a aniversari a republicii. Maestrul coregraf Gavril Ghiur primeste Ordinul Muncii clasa a III-a si Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a, distinctii ce se inmanau la vremea respectiva pentru rezultate deosebite in activitate, pe langa titlul de laureat. Atasat de ansamblul „Maramuresul”, acest metodist coregraf de exceptie realizeaza nemuritoare spectacole, creatie proprie, pe langa „Anotimpuri”: „Nunta pacurarului”, „Nunta maramureseana”, „Cantare omului”, „Geneza”, „Faclia”, monteaza dansuri din toate zonele folclorice ale judetului si din alte judete, spectacole prezentate la diferite concursuri si festivaluri folclorice din tara si strainatate, ce au adus Viseului multe locuri I si titluri de laureat. Prima iesire peste hotare are loc in toamna anului 1968, in Polonia, la Zielona Gora, la Festivalul International de Folclor „Toporasul de aur”, ocupand locul I, si intorcandu-se acasa cu trofeul. Mai participa Cehia, Bulgaria, Italia,URSS, Franta si tara gazda. Un an mai tarziu, reprezinta Romania la Festivalul International de la Rudolstadt, din Germania Democrata. In anul 1971, ansamblul participa timp de cinci saptamani in Franta, la Artez – de – Bearn, la Olimpiada Folclorica a Pirineilor, Festivalul International de Arta si Traditii Populare, alaturi de Spania si Paraguay. Tot in aceasta perioada mai sustine spectacole la Jaca (Spania). Un an mai tarziu, in 1972, ansamblul este prezent in Viena – Austria, la „Ierni Vieneze”, dand spectacole la Opera si Primaria Vienei. Cu acest prilej au vizitat si Muzeul de Istorie, Castelul Schonbrunn si Hofburg . Locul I si titlul de laureat il ocupa la Festivalul Marii Nordului, desfasurat in Belgia, la Midelkerke – Ostende, in 1975, intrecand Irlanda, Elvetia, Norvegia, Franta, Polonia, URSS si Iugoslavia. 1978, an de glorie pentru ansamblul viseuan, cand castiga „Zeita de aur” la Festivalul International de Folclor desfasurat la Efes, in Turcia, intrecand formatiile din Albania, Bulgaria, Iugoslavia, Germania, Polonia si tara gazda. In 3-5 august 1990, ansamblul participa in Austria la Furstenfeld, cu spectacolul „Nunta maramureseana”, cuprinzand datini si obiceiuri de nunta din toate subzonele folclorice ale judetului, alaturi de tara gazda, Irlanda, Ungaria si Danemarca. Din anul 1996, cum relateaza dr. Petru Ulian, in cartea sa „Tezaur folcloric maramuresean – Ansamblul folcloric Maramuresul din Viseu de Sus”, coregraful Petre Tomoiaga (fost dansator al ansamblului din 1978 pana in 1993) conduce acest ansamblu. Se simte nevoia intineririi, asa ca apar noi dansatori. Ansamblul folcloric Maramuresul devine membru, din anul 2000, al CNGFR – Comitetul National al Grupurilor Folclorice din Romania (iar din 2002, Petre Tomoiaga a fost vicepresedinte al acestui comitet), afiliat la IGF – Federatia Internationala de Folclor, care are drept scop promovarea grupurilor folclorice din intreaga lume. Datorita acestei colaborari la nivel international in domeniu si a recunoasterii valorii ansamblului „Maramuresul”, Viseul de Sus a fost vizitat de formatiile: „CH'EH'OC” (Picioarele care se misca) – Mexic, „Stelele Alautanului”- Kazahstan, „Mostenitorii’’ – Republica Moldova, „Morosenii’’ – Ucraina, „La stana’’ – Basarabia si alte grupuri folclorice din Grecia, Germania si Franta. Ansamblul viseuan (coregraf Petre Tomoiaga) a facut cunoscute cantecele, jocurile si obiceiurile peste hotare. In 1998 – Gracia (La Mia), 1999 – Franta (Voiron), 2000 – Serbia (Vrset), 2001-Italia (Vatican), 2002 – Franta (Blain), 2003 – Germania (Ingolstadt), 2004 – Italia (Sicilia), 2005 – Croatia (Babina Greda) si Franta (Arles), 2006 – Bulgaria (Primorsko Kiten). Incepand cu anul 2009, la conducerea ansamblului folcloric „Maramuresul” vine drd. Anuta Pop (doctorand in Antropologie, Etnologie si Studii Culturale). Este momentul in care ansamblul atrage noi membri, nu doar din Viseu, ci si din alte localitati. Repertoriul se reinnoieste; sunt puse in scena noi dansuri, dar si montaje muzical-coregrafice axate pe folclorul obiceiurilor. De mentionat este importanta readucerii vechilor obiceiuri si traditii in atentia publicului, valorificarea lor scenica facandu-se in urma unei cercetari de teren si a culegerii de materiale de la cei pentru care obiceiurile erau un mod de viata. Conducerea muzicala este asigurata de Stefan Andreica. Text: prof. Aurel Ghilezan