• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 18 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 19 Iulie , 2010

GAZETA DE VISEU / „Singura solutie de dezvoltare sunt proiectele pe bani europeni”

Vasile Ciolpan ocupa functia de primar al orasului Viseu de Sus de un deceniu. Desi mandatele sale au fost presarate de probleme, Ciolpan se poate lauda astazi cu o lista importanta de proiecte implementate si o alta lista de proiecte inedite, aflate in asteptare, care vor schimba radical viata orasului si a viseuanilor. Mai mult, Ciolpan este unul dintre putinii primari care, dupa 10 ani de administratie, a reusit sa-si pastreze imaginea imaculata. Vasile Ciolpan vorbeste intr-un amplu interviu despre problemele curente ale administratiei publice locale. Reporter: Cum vedeti tema descentralizarii, atat de dezbatuta in ultimii 20 de ani? Cum a fost reglementata teoria si cum au fost puse in practica masurile de descentralizare? Vasile Ciolpan: Despre descentralizare se vorbeste de 20 de ani si nu s-a facut nimic in afara de sistemul de invatamant care functioneaza cum functioneaza: scolile sunt in paragina, cei care au mai avut relatii la vechile guvernari au mai primit bani si au rezolvat unele probleme. Noi, de exemplu, avem un proiect mare pentru 4 scoli si deocamdata este trecut in rezerva. Am inteles ca dupa ce se redistribuie de pe axele de finantare care n-au consumat banii, vor primi si scolile. Dar mi-e frica sa nu fie tot distribuiri politice. Descentralizarea sistemului de sanatate reprezinta o alta problema. Dupa parerea mea, descentralizarea la spitale trebuia facuta in decurs de cativa ani, cu incepere de la 1 ianuarie, cand poti sa-ti faci un buget de venituri si cheltuieli. Pentru ca noi acum nu avem ce sa facem. Spitalul are peste trei miliarde lei vechi datorii, Casa de Sanatate a dat numai pentru salarii, sunt datori la medicamente, au cheltuieli materiale, si noi, daca luam spitalul, de luna viitoare trebuie sa platim. De unde? Asta in conditiile in care am fost frustrati si de sumele care ni se cuveneau din taxa pe valoarea adaugata si sume de echilibrare. Nu s-au dat bani nici cat s-au dat pentru comune. Si atunci cum sa preluam spitalul? Sa-l tina cei care nu ne-au dat banii! De asemenea, spitalul deserveste 15 localitati, dupa cum se stie, iar cu Viseu de Sus sunt 16. Noi nu avem cum sa cheltuim bani publici adunati in Viseu de Sus pentru a tine spitalul. Ca oricum se aduna prea putini bani, iar 60% dintre bolnavii de aici sunt din alte localitati. De aici rezulta faptul ca spitalul este unul de interes judetean. Din punct de vedere politic este foarte usor sa dai cuiva spitalul, dar da-l cum trebuie dat. Trebuie facute calcule din toate punctele de vedere, in special din perspectiva economica. Pentru ca, pana la urma este obligatia statului sa administreze actul medical. Pentru ca atunci cand se indeplinesc anumite conditii, apare spital privat sau nu stiu de care. Oamenii se bucura toti ca n-am preluat noi spitalul pentru ca sunt constienti ca vor avea o sursa de finantare, deoarece Consiliul Judetean are alte posibilitati de a accesa banii. CJ este politicul care va fi si la Bucuresti. Si atunci, orice s-ar intampla, isi are seful acolo sus, din partid. Pe noi nu ne-au interesat functii, eu si domnul viceprimar nu ne-am gandit niciodata sa schimbam, de exemplu, directorul la scoala. Nici la spital nu s-ar fi pus aceasta problema. Adunam consiliul de administratie si le spunem: puneti-va seful. Asa e normal. N-au decat sa puna sef pe oricine, dar sa vad ca se misca ceva, ca se munceste. Ca eu nu pot sa intervin in actul medical pentru ca nu sunt de specialitate. Am sesizat ca zbaterea pentru posturile descentralizate este acolo unde sunt bani publici si sunt subventii. Acolo se zbat, unde sunt sefi de ocoale, de directii, de Apele Romane etc. Unde vin banii de la Guvernul Romaniei. Ca daca ar avea numai obligatii, nu s-ar baga nimeni. Reporter: Care este situatia celorlalte probleme trecute in responsabilitatea administratiilor publice locale: ingrijitorii persoanelor cu handicap, de exemplu? Vasile Ciolpan: Si acolo avem probleme. Noi ne facem bugetul pe niste cheltuieli pe care le stim din anii trecuti. Daca acel buget este aprobat, dar noua nu ne intra sumele care ni se cuvin, nu avem de unde sa dam in continuare. Statul trebuie sa aiba grija de cetateni si sa le asigure conditii normale de trai conform Constitutiei. Am mai platit ingrijitorii persoanelor cu handicap, dar avem datorii din spate. Pentru ca n-au venit banii. Am incercat si sa revizuim niste dosare, dar atata timp cat exista un certificat medical nu putem contesta. Ar trebui sa conteste cei care au dat acele certificate. Pentru ca eu n-am cum sa contest, ca ma actioneaza in Instanta si castiga. Daca vor exista, asa cum am inteles, criterii de revizuire a dosarelor, vom revizui si noi si vom ramane cu 30%. Avem nevazatori cu certificat de handicap, dar care conduc masina. Reporter: In ce masura lipsa de bani din bugetul local e cauzata de scaderea gradului de colectare a taxelor si impozitelor locale si, in ce masura, de distribuirea fondurilor pe criterii politice? Vasile Ciolpan: Ne-a afectat foarte mult colectarea slaba a taxelor, dar nu numai asta. De la inceput nu ne-au dat bani, ne-au dat numai 9 miliarde lei vechi in conditiile in care alte localitati si comune au 25, 30, 40. Este clar faptul ca criteriile sunt alese arbitrar si politic pentru ca Viseul nu face parte din alta Romanie, doar Poienile de sub Munte de exemplu. De atunci, am fost frustrati de sume destul de mari. De asemenea, taxele nu se aduna decat in proportie de maxim 60%. Pur si simplu lumea nu plateste pentru ca neavand salariu, n-are de unde. Anul acesta va fi si mai greu din cauza majorarilor. Avem restante din anii precedenti de vreo 18 miliarde, din sumele ce trebuia sa le incasam (cu tot cu amenzi). Cu agentii economici nu este asa greu, pentru ca-i obligam sa plateasca prin blocarea conturilor. In unele cazuri, daca nu pot sa ne dea banii, ii punem sa ne astupe gropile si ne compensam. Acum, gradul de colectare va fi putin mai mare, pentru ca am reusit sa facem compensari pentru sumele din anii precedenti. Finantele ne-au dat voie sa facem compensari. Si atunci au deblocat putin situatia, dar nu mult. Asa ca apar venituri in contul acestui an, dar in realitate n-a intrat niciun ban, pentru ca noi le eram datori, iar ei ne erau datori. Reporter: Practic, singura posibilitate de dezvoltare v-au ramas proiectele. Vasile Ciolpan: Da. Proiectele pe bani europeni sunt singura posibilitate. Dar, de exemplu, PIDU sta de circa doi ani. De abia acum ei se gandesc sa-i faca evaluarea tehnica. De asemenea, si celelalte proiecte sunt depuse de 2 – 3 ani. Asta in conditiile in care am cheltuit o gramada de bani pentru documentatiile necesare. Am fost nevoiti sa luam credit pentru intocmirea proiectelor. In plus, sunt tot felul de anomalii, pentru ca s-au facut foarte multe servicii desconcentrate, aproape independente de stat, si ei isi pun tot felul de taxe. Iar daca suni pe la ministere iti spun ca ei au statut propriu. Se tot bate apa-n piua pe absorbtia de fonduri europene, dar in realitate nu ne ajuta cu nimic, mai mult ne incurca. De exemplu, apar tot felul de reglementari la proiecte cu doua zile inainte de a depune proiectul. Daca nu citesti tot timpul, ramai de caruta si iti refuza proiectul. Iti spune: „nu ai primit saptamana trecuta?”. Dar proiectul meu era gata si pe ei nu-i intereseaza. De aici nu se deduce ca schimbarile de ultima ora sunt pentru ca unele proiecte sunt cu dedicatie? De exemplu, pe masura 322, despre care se discuta, cum se explica faptul ca aveau 65 de puncte si au ajuns la 63? Mi-a spus cineva de la Bucuresti: „ce va tot jucati voi cu punctajul, ca noi facem punctajul la urma!”. Cum se face ca din 10 proiecte, 7 sunt ale PDL-ului? Numai ei au primari destepti?

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.