GAZETA DE SIGHETU MARMATIEI / Dicþionarul explicativ al bugetului sighetean

* Ioan Bãrbuº, directorul economic al Primãriei Sighetu Marmaþiei explicã, pe înþelesul tuturor, meandrele bugetului pe 2011, întocmit dupã noua metodologie. Reporter: De unde au pornit, dupã pãrerea dvs., discuþiile legate de întocmirea bugetului? Ioan Bãrbuº: Referitor la întocmirea bugetului local, s-au purtat numeroase discuþii. A fost discutat ºi în ºedinþele de comisii, ºi în ºedinþa de Consiliu Local, unde s-a prezentat modul de elaborare. Pentru cã pentru acest an s-a schimbat metodologia de elaborare a bugetului, impunându-se o împãrþire pe douã secþiuni. Pentru a fi mai uºor de înþeles, pot sã spun cã prima datã se face un buget mare, care cuprinde toate veniturile autoritãþii locale pentru 2011, din care se împarte în douã secþiuni, secþiunea de funcþionare ºi secþiunea de dezvoltare. În secþiunea de funcþionare se alocã sumele necesare pentru funcþionarea tuturor unitãþilor de subordonare localã (primãrie, evidenþa Populaþiei, Poliþie Localã, unitãþi de învãþãmânt, cele de sãnãtate, culturã). Tot în subordinea CL sunt ºi capitolele care gestioneazã banul public pentru întreþinerea oraºului. ªi aici vorbesc de iluminat public, salubrizare, reparaþii ºi întreþinere strãzi, zone verzi ºi alte acþiuni economice unde sunt localizate niºte sume pentru susþinerea programelor de finanþare externã pe cofinanþãri sau alocãri pentru cheltuielile unor astfel de proiecte. Bugetul a fost discutat ºi într-o comisie reunitã cu toþi cei implicaþi, ºedinþã care a durat vreo 6 ore. Domnii consilieri au considerat de cuviinþã sã aloce unele sume, în special la instituþii de învãþãmânt ºi culturã, în detrimentul altor capitole bugetare, de exemplu diminuând suma la Cantina de Ajutor Social, într-o variantã în care se intenþioneazã externalizarea serviciului începând cu semestrul doi al acestui an. Sigur cã ºi aceastã externalizare va necesita cuprinderea unor sume pentru finanþarea meselor pentru persoanele care beneficiazã de serviciile Cantinei Sociale. La ora actualã sunt aproximativ 100 de beneficiari la aceastã cantinã, persoane care în parte au renunþat la ajutorul social în schimbul meselor la cantinã. Intenþia consilierilor a fost de a externaliza serviciul ºi sã redistribuie personalul de acolo. Dupã calculele lor, pe acest segment urmând sã aparã o reducere de costuri, asta pe o variantã de scos la licitaþie pentru firme de catering, sã se dea mâncarea în caserole. Estimarea e una ºi s-ar putea sã nu se potriveascã cu ofertele pe care le vom solicita, ºi în aceastã situaþie, probabil în urmãtoarea ºedinþã de buget se vor suplimenta sumele din partea de cheltuieli materiale. Dar aici va trebui rectificare pozitivã în semestrul doi în orice variantã, fie rãmâne cantina, fie cã o firmã de catering va prelua aceastã activitate. Reporter: În forma actualã, bugetul asigurã funcþionarea tuturor serviciilor ºi unitãþilor din subordine? I.B.: Bugetul împãrþit pe secþiunea de funcþionare e la limita minimã a cheltuielilor. Dar totuºi permite funcþionarea unitãþilor din subordine la cotã de avarie. Dar legea permite rectificãri pozitive în mãsura în care executivul face dovada cã s-au încasat sumele peste cele planificate. Altfel spus, dacã plãtesc oamenii la timp taxele ºi impozitele pot funcþiona mai bine instituþiile. Sumele ce se vor încasa în plus faþã de cele planificate pot fi folosite, pentru cã prin lege ni s-a permis bugetarea doar la gradul de încasare în anii precedenþi, respectiv la 71%. Aºa cã ne-am trezit cu un buget mai restrâns pe surse proprii cu aproape 40 de miliarde lei vechi faþã de anul precedent. În plus, pe lângã impozitele ºi taxele locale mai apar cotele defalcate ºi sumele de echilibrare ale Consiliului Judeþean ºi ale Ministerului de Finanþe. Cotele defalcate din impozitele pe venit au scãzut de la 46% la 44%, scãzând în acelaºi timp ºi veniturile încasate la nivel de municipiu, respectiv la nivel de judeþ pentru plãtitorii mijlocii de impozite ºi taxe. Aºa cã ºi la acest element de venit, sumele planificate sunt mai mici faþã de anii precedenþi. Totalul mare al bugetului este undeva la 550 de miliarde lei vechi. Asta e partea de cheltuieli. Partea de venituri e mai micã cu aproape 5 miliarde, faþã de cheltuieli, înþelegând cã utilizãm excedentul de anul trecut în completarea veniturilor anului în curs. A fost un excedent de 490 mii lei, care înseamnã 4,900 miliarde lei vechi. Reporter: Care este situaþia salariilor? I.B.: Banii de salarii, spre deosebire de anii precedenþi, nu ne-au mai lãsat sã-i planificãm noi în funcþie de fluctuaþiile de personal sau în funcþie de trecerea în categorii superioare de salarizare. Mie mi se pare o operaþie puþin deplasatã în sensul planificãrii bugetare a salariilor ºi limitarea lor. Cã s-a dat un plafon maxim al cheltuielilor de personal, printr-un ordin comun al Ministerului Administraþiei ºi Internelor respectiv Ministerul Finanþelor Publice. E ordin prin care s-a stabilit plafonul maxim de cheltuieli pentru absolut toate administraþiile din þarã. Dacã pe partea de salarii acoperite strict din banul public, sã zicem cã nu s-ar putea purta discuþii, contest acest ordin dintr-un punct de vedere. ªi anume, în bugetul consolidat al municipiului, la categoria salarii au inclus ºi salariile aferente unitãþilor cu venituri proprii. ªi noi avem astfel de unitãþi care realizeazã venituri nu numai din bani publici. De exemplu, Serviciul Public de Gospodãrire Urbanã „Urbana” e într-adevãr de subordonare localã ºi prin hotãrâre de Consiliu are în administrare strãzile ºi zonele verzi. Dar serviciul funcþioneazã ca un agent economic. Are staþie de asfalt, presteazã lucrãri pentru terþe persoane fizice ºi juridice, de unde-ºi completeazã veniturile. Este îngrãdit. Normal cã dacã lucrez ºi am o activitate productivã, ºi dacã legea nu mã îngrãdeºte sã prestez lucrãri persoanelor fizice ºi juridice, se ajunge în situaþia cã nu se pot plãti salariaþii, pentru cã prin acest ordin s-a stabilit plafonul maxim al cheltuielilor de personal. Mi se pare aberantã aceastã chestiune. De asemenea, avem Serviciul Spaþiu Locativ, tot cu venituri proprii, care încaseazã banii din gestionarea domeniului public ºi privat al municipiului. La aceastã categorie intrã ºi Spitalul Municipal, pe care de anul trecut l-am preluat prin protocol. Spitalul realizeazã venituri nu atât din contractul cu Casa, cât ºi din acþiuni proprii, prin prestãri de servicii cãtre populaþie. Reporter: Unde au fost cel mai greu de împãrþit banii? I.B.: Cel mai greu a fost de împãrþit banii privind lucrãrile de reparaþii pe domeniul public. Aceºti bani sunt tot de la partea de funcþionare, pentru cã este vorba de reparaþiile care nu sunt capitale (în infrastructurã) ale strãzilor. Au fost discuþii despre împãrþirea sumelor pe strãzi. Propunerile consilierilor au fost adoptate în unanimitate. Pe partea de reparaþii sunt cuprinse o serie de strãzi. O mare parte le va face Urbana, dar capacitatea lor de producþie raportat la volumul de muncã s-ar putea sã fie depãºitã. ªi în asemenea condiþii, în structura cheltuielilor de reparaþii, au fost puse sumele în douã pãrþi: pe bunuri ºi servicii, ceea ce permite licitarea lucrãrilor de reparaþii, ºi sume pe transferuri care înseamnã cã putem da bani la Urbana pentru întreþinerea strãzilor. Cred cã vom proceda în aºa fel încât sã nu ne mai prindã toamna când este timpul nefavorabil executãrii lucrãrilor. În varã vom forþa efectuarea lucrãrilor pe mai multe strãzi deodatã, prin licitarea lucrãrilor care depãºesc capacitatea Serviciului Urbana. Din bugetul mare de 550 miliarde lei vechi, partea de dezvoltare este de 107,5 miliarde lei vechi. Suma e mai micã decât anul trecut, dar e de reþinut cã ponderea o deþine construcþiile de locuinþe. Este vorba de cele 3 blocuri a 156 de unitãþi locative. Douã blocuri sunt în lucru. Cele douã vor avea împreunã 96 de apartamente. Aceste blocuri sunt cu destinaþia de închiriere pentru familiile evacuate din casele naþionalizate. Dacã Ministerul Dezvoltãrii o sã aloce sumele pe care le-am prins în buget pentru a fi finalizate aceste blocuri, se vor finaliza anul acesta. Cã din banii proprii ai bugetului local nu o sã le putem finaliza. Vrem sã punem la punct Parcul Grãdina Morii, pe o finanþare a Ministerului Mediului. Ne-am gândit sã-l împrejmuim pentru a nu mai avea probleme cu pãscutul cailor sau cu distrugeri pe timp de noapte a coºurilor, bãncilor, becurilor. De asemenea, vrem sã amenajãm pe malul Izei un loc de agrement, având în vedere cã la noi, Grãdina Morii e singurul loc de agrement unde e obiºnuitã lumea. Acolo sã gãsim niºte soluþii atractive pentru copii, spaþii de joacã, terenuri pentru tenis etc. Vrem soluþii ca omul sã se simtã bine ºi sã fie ºi-n siguranþã. Pe strada Pandurilor s-a introdus reþeaua de canalizare. Este o stradã destul de lungã ºi mai este un capãt de reþea de canalizare nefinalizat, ºi tot aici intrã ºi modernizarea parþialã a strãzii Pandurilor, pânã la intersecþia cu Florilor. Apoi avem modernizare str. Rodnei, avem lucrãri tehnico edilitare în cartierul Bogdan- Vodã. Este locaþia unde construim blocurile sociale ºi unde în perspectivã avem aprobate încã 3 blocuri ANL. Pentru unul dintre aceste blocuri, anul trecut au fost aprobaþi indicatorii tehnico- economici ºi înþeleg cã de anul acesta intrã în finanþare. Deci, se construiesc încã 30 de unitãþi locative pentru tineri de pânã în 35 de ani. Așadar zona trebuie amenajatã, pentru cã sunt nevoie de lucrãri pentru apã, canal, alei, cãi de acces etc. Suma nu este prevãzutã în buget, fiind obiectivul unui proiect cu finanþare externã. Este vorba de o staþie de epurare în aceastã zonã, unde se va dezvolta cartierul de locuinþe. Dar la staþia de epurare se vor racorda ºi strãzile învecinate. Avem informaþii cã acest proiect a fost aprobat. Cofinanþarea din partea noastrã e micã ºi o putem duce. Alt obiectiv este modernizarea str. Rodnei. E o stradã destul de lungã ºi foarte circulatã. Dar ºi modernizarea str. Gh. Bilaºcu. E o stradã destul de latã, unde vrem sã amenajãm pe lângã trotuare ºi zone verzi. De asemenea, avem o serie de lucrãri de documentaþii tehnice constând în studii de fezabilitate, proiecte tehnice etc. pentru o serie de obiective. CL a considerat necesar a fi completatã lista de investiþii ºi cu dotãri. Amintesc douã maºini pentru Poliþia Localã (cele folosite în prezent fiind vechi, iar costurile de întreþinere fiind destul de ridicate privind reparaþiile). Tot ca dotare, în urma unei solicitãri a comandantului Poliþiei Municipale, s-a cuprins montarea unor camere de supraveghere video pe principalele artere ale oraºului ºi în zonele aglomerate, pentru evitarea ºi prevenirea unor evenimente neplãcute, inclusiv reducerea gradului de infracþionalitate.