GAZETA DE SIGHETU MARMATIEI / Buget cu doua sectiuni

Interviu cu Ioan Barbus, directorul economic al Primariei Sighetu Marmatiei * Urmeaza „punctul zero” in administratiile publice locale: adoptarea bugetului pe 2011! Inainte de stabilirea „Bibliei economico-fiscale” pe acest an, Ioan Barbus, directorul economic al primariei Sighet explica pe intelesul tuturor ce modificari legislative si ce noutati va aduce bugetul din acest an. Reporter: Care este situatia bugetului pe 2011? Ioan Barbus: Bugetul inca nu este structurat, dimensionat. Avem cateva elemente necesare structurarii bugetului pe utilizatori. Vorbesc de ordonatorii tertiari de credite in raport cu bugetul consolidat al unitatii administrativ teritoriale a Municipiului Sighetu Marmatiei. Spun asta pentru ca vreau sa subliniez care sunt in mare ordonatorii tertiari de credite care compun bugetul. Dar trebuie sa mentionez din start niste chestiuni obligatorii pe care trebuie sa ne aliniem in acest buget. Chestiuni total de noutate. In primul rand, bugetul, spre deosebire de bugetele anilor precedenti, anul acesta este impartit in doua. Are o sectiune de functionare si o sectiune de dezvoltare. Sectiunea de functionare da componenta bugetului sub aspectul cheltuielilor de personal si materiale pe toti utilizatorii de buget, pe toate structurile din subordinea unitatii administrativ teritoriale. Nu o sa ma refer la Consiliul Local, pentru ca, potrivit Ordonantei 63, unitatea administrativ - teritoriala este Municipiul Sighetu Marmatiei (nu mai e nici CL nici Primaria). Ele sunt una deliberativa, CL, si una executiva, Primaria. Dar autoritatea juridic legala este Municipiul Sighetu Marmatiei. Codul fiscal l-am mentinut, dar si-a schimbat denumirea. Municipiul nostru, pe sectiunea de functionare, o sa aiba pe acest buget toti utilizatorii. Sau, mai bine zis, fiecare utilizator va avea un buget pe structura aceasta, cheltuieli de functionare. Legiuitorul impune cheltuielile de dezvoltare tot prin Ordonanta 63, si aduce modificari destul de substantiale. Sectiunea de dezvoltare reflecta toate cheltuielile de investitii. Sigur ca tot pe utilizatori, in functie de sursa de finantare si de posibilitatile de finantare a fiecarei unitati. De retinut este faptul ca in structura noua de buget, veniturile destinate cheltuielilor de dezvoltare privesc vanzari de active, terenuri, vanzari de apartamente, vanzari de case etc. Si excedentul care nu s-a cheltuit in anul precedent. Care de data asta nu intra in structura de buget, si, pe buna dreptate, nu este considerat un venit al anului de plan, ca este report, dar te ajuta. Excedent este ce s-a incasat. Inainte, bugetul nu era din doua parti, era comun. Ceea ce dadea dreptul sa utilizezi sursa de finantare la libera apreciere a ordonatorului principal de credite. Acum nu ne mai lasa. Deci poti sa ai in banca sau trezorerie niste sume care prisosesc cheltuielilor de functionare, dar nu le poti utiliza pentru dezvoltare. Reporter: Ce alte acte normative limiteaza bugetul primariei in acest an? Ioan Barbus: Un alt act normativ reglementeaza modul de bugetare al veniturilor planificate, respectiv taxele si impozitele aprobate anul trecut, care da in principal bugetul anului acesta. Vorbesc de veniturile proprii. Dar nu te lasa sa bugetezi decat la nivelul incasarilor din anul precedent. Media incasarilor din ultimii doi ani. La noi, media asta a fost undeva la 70%. Deci, de exemplu, daca potentialul de incasat din taxe si impozite ar fi de 100 de miliarde lei vechi, bugetul nu se poate face pe mai mult de 70 de miliarde. Pe noi o sa ne incurce destul de tare asta si nu stiu cum o sa putem planifica la limita de avarie a cheltuielilor de functionare. Pentru ca de anul trecut avem si Spitalul in structura bugetului consolidat al autoritatii locale. Pe langa ca bugetul e mic, sa-l faci la 70% e si mai trist. Bugetul acesta asigura cheltuieli salariale pentru mare parte din ordonatorii tertiari de credite din municipiu. Si, ma refer aici la Primaria Sighet, Evidenta populatiei, Biroul Agricol, Politia Locala, Biroul Contracte, Directia venituri, Muzeu, Casa de Cultura, Scoala de arta, Biblioteca si Socialul cu salarii insotitori, centru de zi, crese, cantina. La care se adauga unitati cu venituri proprii si subventii: Spitalul Municipal, cabinete scolare, spatiu locativ, Urbana si Serviciul piete. Inca nu pot sa spun sigur, dar estimez ca se va merge cu buget partial acoperit cel putin pe trimestrul patru, sigur, cu posibilitati de rectificare pozitiva in functie de realizarile pe care le vom avea. Zilele acestea vom avea o sedinta extraordinara pe repartizarea bugetului. Reporter: Ce trebuie sa inteleaga sighetenii despre acest buget? Ioan Barbus: Vedeti ca nu ne lasa sa bugetam mai mult decat gradul de incasare? Sa inteleaga sighetenii ca impozitele si taxele locale stabilite trebuie platite obligatoriu. Sa vina sa si le plateasca! Pentru ca au pretentii la iluminat public, la strazi facute si reparate, la curatenie in oras, la spatii de joaca pentru copii, la locuinte etc. Si toate bugetele se fac in functie de incasari. Numai pe iluminatul public cheltuim un miliard, si o sa fim nevoiti sa trecem la redimensionarea corpurilor de iluminat. O sa punem mai mici si mai rar, iar sighetenii vor trebui sa inteleaga ca o sa functioneze intre anumite ore. Ca altfel, dam un miliard de lei vechi pe luna numai acolo. Sigur ca lumea cere. Dar costurile sunt enorme. Reporter: Ce presupune proiectul unificarii institutiilor de cultura sighetene? Ioan Barbus: Nu este asa cum s-a vehiculat, ca intentionam sa facem praf institutiile de cultura, sa-i desfiintam. Departe gandul! De fapt, noi vrem sa eficientizam aceste institutii de cultura, drept pentru care, vom incerca prin hotarare de Consiliu Local sa infiintam un Centru de executie culturala. Acest centru va cuprinde sub un buget toate institutiile de cultura si mai mult ca sigur si o alta organigrama. Ideea noastra este de a nu mentine 4 directori la cultura, 4 contabili sefi, 4 secretare etc. Va fi un singur ordonator secundar de credite si, in raport cu acesta, fiecare va fi ordonator tertiar. Dar va fi o singura conducere, un singur buget. Va fi un director, eventual, un director adjunct si un contabil sef. Si vor fi sefi de sectii nu directori. O sa facem la fel si cu alte institutii. Dar incepem cu institutiile de cultura pentru ca din 261 de persoane la nivel de municipiu aprobati prin ordin al prefectului, 34% sunt in institutiile de cultura. Nu contest activitatea fiecaruia, dar tot acest Centru de executie culturala se va plia pe codul fiscal al muzeului. Pentru ca muzeul are cei mai multi angajati. Vom vedea in ce masura vom putea finanta in continuare acest numar de personal pentru ca, neajungand sumele, vor trebui luate masuri. Mai mult, fiecare va trebui sa-si gandeasca in asa fel activitatea incat sa realizeze venituri proprii (sa dezvolte olarit, mestesugarit etc., sa vina si ei cu ceva, nu doar sa astepte sa primeasca).