GAZETA DE SIGHET / Roata morii se-nvarteste

* In baza parteneriatului dintre Consiliul Judetean Maramures, Universitatea de Nord Baia Mare, Muzeul Maramuresului din Sighetu Marmatiei si Universitatea Telemark din Norvegia, una dintre cele mai importante institutii de cultura din judet – muzeul sighetean - va beneficia de o investitie de amploare: o sectie de instalatii tehnice actionate de apa, practic niste mori din Ieud si Berbesti restaurate si puse in functiune. Muzeul Satului Maramuresan, un ansamblu de arhitectura si tehnica populara, este cel mai important obiectiv al complexului muzeal Muzeul Maramuresului (inscris in Lista Monumentelor Istorice, Ministerul Culturii si Cultelor - 2004, nr. crt. 399, cod LMI-2004 MM-II-a-B-04668) . Muzeul a fost inaugurat la 30 mai 1981, dupa o munca asidua de elaborare si colectionare a exponatelor, inceputa in 1972 prin formularea tematicii de organizare, si continuata pana in ziua de azi prin achizitionarea de noi obiective. In ansamblul sau, muzeul se constituie ca o rezervatie de monumente de arhitectura taraneasca. Se doreste recreearea unui sat cu specific zonal, care a evoluat de la cel de tip rasfirat si risipit, prin "roirea" nucleelor initiale, la un tip "adunat". Selectionarea s-a facut dupa criterii stiintifice, avand ca baza tipologia constructiilor, evolutia in plan arhitectural si ca sistem constructiv. In privinta acestui sistem constructiv trebuie mentionat ca majoritatea constructiilor sunt realizate exclusiv din lemn, predominand stejarul sau gorunul si bradul sau molidul, fundatiile fiind de piatra de cariera sau de rau. Toate ulitele si potecile, fie ele drepte (principale) sau intortocheate, converg spre centrul emotional al satului: biserica. Aceasta biserica de lemn este cea mai veche constructie din muzeu (sec. al XVI-lea), ridicata din materiale refolosite de la o biserica mai veche (unele barne fiind datate dendrocronologic intre anii 1572 si 1614), aceasta fiind reedificata in anul 1621 in satul Oncesti. Muzeul cuprinde peste 30 de gospodarii, unele mobilate complet cu piesele originale. Cele mai importante case sunt Bud, Tivadar, Cupcea, Barcan, Iura (sec. XVI-XVII), populate cu instalatii si anexe gospodaresti (grajduri, garduri, fantani, piue, razboaie de tesut, prese de ulei, carute), toate realizate preponderent din material lemnos. In curand, Muzeul sighetean va avea si doua mori. Inedita idee i-a apartinut directorului Mihai Dancus si este pusa in practica in cadrul unui proiect realizat in baza parteneriatului dintre Consiliul Judetean Maramures, Universitatea de Nord Baia Mare, Muzeul Maramuresului din Sighetu Marmatiei si Universitatea Telemark din Norvegia. Proiectul prevede amplasarea a doua mori pe cursul raului Ronisoara, care trece prin incinta Muzeului Satului, una din Ieud (”Moara lui Dunca Boboiog”), datata pe la 1570, si o alta, din Berbesti (”Moara lui Mois”), ce provine de la inceputul secolului al XIX-lea. Acestea, alaturi de o piua si doua valtori, vor fi puse in functiune de apa provenita dintr-un lac de acumulare si un iaz, construite si amenajate anume pentru acest ansamblu. Primarul municipiului Sighetu Marmatiei, Eugenia Godja, spune ca proiectul poate aduce inclusiv fonduri importante pentru muzeu: “Acest proiect de la Muzeu, cu doua mori si 4 piue si nu numai, dupa parerea mea rezolva exact ceea ce lipsea din muzeu. Adica, nu numai ca imbogateste patrimoniul Muzeului, dar da si viata. Pentru ca ceea ce se va petrece la mori, la piua, aduc in actualitate mestesuguri care au constituit baza existentei noastre in Maramures, alaturi de celelalte pe care Muzeul le poate oferi, si anume, cresterea animalelor (a oilor, la muzeu exista o turma de oi). Apoi, au facut un atelier de caucie, cu foale, cu tot ce e nevoie pentru potcovitul cailor. Dupa parerea mea este un proiect foarte bun, care satisface curiozitatile nu numai ale cercetatorilor, dar satisface si interesul celor mai putin avizati, dar care vor sa afle cum s-a trait pe aici. Proiectul merge destul de bine, am fost si am vazut. O prima etapa se va finaliza acum, in noiembrie, iar finalul proiectului va fi in martie anul viitor. Cred ca pentru noi, autoritatea locala, acest proiect deschide o noua zona de agrement pentru cetatenii orasului si, in acelasi timp, ne va obliga sa gandim solutii ca sa rezolvam problemele de infrastructura de acolo. Eu chiar le-am dat o idee sa macine in aceste mori malai, sa faca pasat si chiar sa vanda de acolo. Plus ca piua si valtoarea pot sa fie cu adevarat folosite, iar prin astea pot sa faca un ban”.