GAZETA DE SIGHET / Rectificarea de toamna

Interviu cu Ioan Barbus, directorul economic al Primariei Sighetu Marmatiei Din cauza unor dispozitii ale Ministerului de Finante, bugetul Sighetului trebuie sa treaca printr-o rectificare negativa. Ioan Barbus, directorul economic al Primariei Sighet, vorbeste intr-un amplu interviu despre efectele rectificarii bugetare si masurile impuse de bugetul de criza. Reporter: Cand se va opera rectificarea bugetara? Ioan Barbus: Sedinta noastra de Consiliu Local, care va fi in 30, printre alte puncte pe ordinea de zi, va avea si o modificare de buget impusa de niste dispozitii primite de la Ministerul Finantelor Publice, urmare a unor acte normative date pe linia reducerii bugetului pe categoria sume de echilibrare alocate fie din TVA, fie din cota defalcata din impozitul pe venit. Noi trebuie sa diminuam bugetul cu 148 de mii Ron, adica 1,480 miliarde lei vechi. Suma care a fost alocata Municipiului Sighetu Marmatiei prin buget la inceputul anului. Noi am contat pe aceasta suma, ca si pe toate sumele alocate in buget. Banii acestia, care au fost dati pentru echilibrare, sunt cu destinatia cheltuieli de capital, care inseamna cheltuieli de investitii, drept pentru care noi am angajat prin contracte o serie de modernizari strazi, in infrastructura de strazi. Am angajat lucrari prin licitatii publice pentru care acum suntem in urmatoarea situatie: fie sistam partial lucrarile, fie vorbim cu executantul sa achitam suma din incasarile anului urmator. Reducerile acestea contravin oarecum Ordonantei de Guvern 63 care modifica Legea 273 si impune o prioritizare a platilor. Adica, potrivit acestei Ordonante, eu nu pot sa angajez alte cheltuieli decat atunci cand imi platesc lucrarile pe care le-am angajat. Ori, situatia de fata contravine una alteia. Nu stiu ce vom face in aceasta situatie. Nu pot da acum o solutie. In momentul de fata purtam o discutie cu constructorul, dar si el, la randul lui, avand in vedere ca a crescut TVA-ul in lant, unii furnizori si-au modificat preturile la materialele de baza. Asa ca este o intreaga harababura, ca nu se mai incadreaza in costurile de ofertare. Se poate spune ca s-a ajuns la o intreaga dereglare a bunului mers al derularii unui contract. Reporter: Care sunt principalele coordonate ale acestei rectificari pe care o va vota CL? Ioan Barbus: Bugetul are doua componente: venituri si cheltuieli, care de regula, la nivelul administratiei publice locale sunt echilibrate. Pentru ca nu ai voie sa-ti prevezi un deficit, dar nici sa te inchizi cu nu stiu ce economii. Asta in detrimentul unor lucrari pe care le-ai inceput. Si atunci, diminuandu-ne veniturile, suntem obligati sa diminuam si cheltuielile cu aceeasi suma, tot pe cheltuieli de investitii, asa cum au fost prevazuti banii. Dar in plus la asta, ne-au impus reducerea cu 20% a cheltuielilor de bunuri si servicii, care inseamna cheltuieli materiale. Este vorba de al doilea titlu dupa salarii. Deci, dupa ce au redus cu 25%, vin cu 20% si pe partea asta. Mai mult, a crescut TVA-ul cu 5%. Noi nefiind platitori de TVA, reducerea cheltuielilor in asemenea conditii este de fapt de 25%. Dar socoteala asta nu o face publica nimeni. Reporter: Practic, mutarea de fonduri din trimestrul trei in patru s-a facut doar pentru ca fondurile sa fie taiate. Ioan Barbus: Banii mutati din trimestrul trei in trimestrul patru au fost prin dispozitii date anterior celei de reducere a bugetului. Pentru ca, urmarind impartirea pe trimestre nu le ajungeau cat vroiau sa taie din trimestrul patru. Si atunci au zis ca muta din trei in patru niste sume, ca dupa aceea sa le poata taia. Ca altfel nu aveau din ce, temandu-se ca primariile si-or cheltui banii. Asa ca ne-au lasat cu „buza umflata” cum se zice. Reporter: Exista insa si contradictii in masurile guvernamentale. Exista asa zise masuri de criza, care in loc sa reduca cheltuielile, le maresc sau care ingreuneaza munca autoritatii publice locale? Ioan Barbus: De exemplu, la noi se desfiinteaza Centrul de executie bugetara care gestiona toate scolile si gradinitele sub aspectul cheltuirii banului public. Deci aveam un singur ordonator tertiar de credit. Printr-o hotarare comunicata de Inspectoratul Scolar Judetean se desfiinteaza Centru de Executie, vezi Doamne, ca pentru descentralizare. Dar s-au infiintat alte 12 entitati, cu 12 contabili sefi, cu 12 bugete, cu 12 institutii carora trebuie sa le implementezi programul specific de urmarire impus de Ministerul de Finante. Adica program informatic pe unitati specializate. Altfel spus, s-a renuntat la un program care exista in contract sa implementezi 12 programe. Pentru acestea esti obligat sa angajezi o suma platita acestor unitati, „de intretinere a retelei” asa se cheama, asta atragand niste sume in plus fata de cele initiale pe care le aveau in buget. Deci reduci o institutie, dar dai mai mult de lucru si ai mai multe cheltuieli. Asta pentru ca s-a deschis o activitate noua. Faptul ca le dai acelor contabili sefi niste indemnizatii pe care le avea unul singur, asta din punctul de vedere al salariilor. La care se adauga control financiar preventiv pe toate cele 12 entitati care inseamna pana la 25% in plus la salariu, cand aveai unul singur care exercita viza pe tot ce insemna invatamant primar si gradinite. Si-au tras singuri o teapa, pentru ca Ministerul Invatamantului a dat circulara si Ministerul de Finante da banii pentru salarii. La un calcul estimativ, numai pe Sighet se ridica la o cheltuiala in plus de vreo 4 miliarde pe an. Asta numai prin actiunea aceasta de salarii. Este o cheltuiala suplimentara. Acesti bani sunt obligati sa-i dea la alocarea fondului de salarii. Asta prin simplul fapt ca au desfiintat Centrul de executie si infiintand alti 12 ordonatori tertiari de credite. Nu mai vorbim din punctul nostru de vedere ca nu-i tot una sa colaborezi cu o institutie sau cu 12. Reporter: In afara de lucrarile de infrastructura mai sunt si alte angajamente pe care n-o sa le puteti plati anul acesta? Ioan Barbus: Suma nu-i exagerat de mare la nivelul bugetului. Numai ca noi ne-am bazat pe acei bani si de aceea au aparut aceste probleme. Reporter: Ce ar trebui sa mai stie sighetenii referitor la aceste schimbari pe plan economic? Ioan Barbus: Ca o ultima informatie, dar deocamdata neoficiala, desi se pare ca va prinde contur in perspectiva, in vara am preluat Spitalul Municipal Sighetu Marmatiei, stie toata lumea. Partea proasta a problemei este ca barfa de ultima ora spune ca spitalele nu vor mai primi bani de la Casa, decat strict pentru finantarea cheltuielilor de personal. Cheltuielile materiale care inseamna medicamente, materiale sanitare, hrana, cheltuieli specifice de intretinere si functionare (apa, curent etc.) vor fi suportate de administratiile publice locale. In asemenea conditii, pot sa stie sighetenii ca Spitalul Sighet are o singura sansa de a supravietui. In raport cu veniturile bugetului local nici nu poate fi vorba de a sustine asa ceva din spital. Aceasta miscare poate sa duca la inchiderea institutiilor. Sau pot sa existe, in continuare intr-o forma in care se realizeaza un parteneriat public privat, fie se privatizeaza pur si simplu pe sectii. Sigur ca nu e o analiza de profunzime, dar tare ne temem ca aceasta barfa se va confirma. Ne putem astepta la asa ceva.