GAZETA DE SIGHET / Mara Nord, cronologia unei performante de poveste

* In urma cu doi ani, Ioan Sustic a devenit “haiducul” care s-a incumetat sa preia o societate a carui nume devenise sinonim cu pierderile, falimentul iminent si neperformanta. In numai doi ani, prin multa munca si implicare, dar si cu sprijinul Primariei, Consiliului Local si Consiliului de Administratie, Sustic a reusit sa transforme fosta “epava” Mara Nord intr-o societate profitabila si intr-un exemplu elocvent de poveste, “daca vrei poti”. Reporter: Ce v-a determinat sa preluati conducerea societatii in urma cu doi ani, intr-o perioada in care aceasta era aproape de faliment? Ioan Sustic: A fost intr-adevar o provocare. Foarte multi nu au avut curajul sa preia societatea, era intr-o situatie dezastruoasa, o pandea falimentul. Dar facand o analiza generala si lucrand in domeniul transportului pe o societate privata am considerat ca se poate face treaba si m-am inhamat la munca. Rep.: Ce masuri ati luat pentru redresarea societatii? I.S.: In prima faza, in momentul in care am preluat societatea, a fost numit un nou Consiliu de Administratie, format din 3 persoane, care mi-a dat tot sprijinul. In primele saptamani am facut o actiune de evaluare a societatii. Am solicitat si un audit de la primarie sa vedem de unde pornim. Primele masuri au insemnat negocierea preturilor la carburanti si piese, gasirea de noi furnizori, incheierea de contracte, pentru ca nu erau contracte incheiate cu niciun furnizor de materiale si carburanti. Am negociat peturile cele mai mici. Chiar si acum cautam cele mai mici preturi pentru materii prime. Venind din mediul privat, am vazut altfel lucrurile si pot spune ca am tratat societatea ca si pe societatea mea privata si lucrurile s-au vazut. Pot sa spun ca a fost un lucru foarte important achizitionarea primelor 5 autobuze din Olanda, care a coincis cu numirea mea. Este meritul Primariei si a Consiliului Local ca au facut aceasta investitie. La numirea mea in functie am avut promisiunea ca vor mai veni inca 5 pentru a schimba fata orasului si a creste confortul calatorilor. Si asa a fost, pentru ca ulterior am mai primit 5 autobuze si fiind clienti mai vechi am primit si un microbuz bonus. Acest lucru a crescut numarul de calatori si a adus beneficii pe toate planurile. Iar la sfarsitul anului trecut, mosul ne-a adus un autobuz si un camion de la MAE, prin intermediul domnului senator Barlea. Autobuzul are 200.000 de kilometrii si camionul 200 de kilometrii si vrem sa-l echipam pentru deszapezire si sa sensibilizam primaria sa ne dea si noua de lucru, iar pe perioada de vara il vom folosi la transport marfa. Acum parcul auto e in stare buna, dar avem in plan reinnoirea continua. Pentru ca la acordarea licentelor de transport conteaza si acest criteriu si trebuie sa tinem pasul cu aceste masuri. Printre primele masuri pe care le-am luat a fost si cresterea incasarilor. Pe langa asta, a crescut nivelul de confort si calitatea serviciilor. Dupa ce am vazut pe ce incasari ne bazam si am marit salariile angajatilor, am trecut la un plan de reorganizare a carui intocmire a durat doua-trei luni. Planul a fost elaborat impreuna cu administratorul judiciar, numit la societate, si este intocmit pe o perioada de 3 ani cu posibilitate de prelungire de inca un an. L-am suspus adunarii creditorilor si cu greu a fost aprobat, am fost sprijiniti de Finante, de doamna Nicoleta Orza. Avem un grafic de plati catre creditori. Prima rata, de 300 de milioane de lei vechi, am achitat-o. Am reusit sa oprim penalitatile si dobanzile si mergem pe recuperare din urma. Avem si sprijinul Primariei, in acest an am fost prinsi in buget cu 8 miliarde de lei vechi, care reprezinta subventii, gratuitati si recuperarea unor restante pentru gratuitati. Anul acesta eu zic ca nu vom avea probleme, ne vom incadra in graficul de plati, iar pentru anul viitor avem in plan si gasirea altor surse de castig. Am luat in calcul o serie de activitati suplimentare fata de transport, cum ar fi administrarea parcarilor. Ca sursa suplimentara de venit ar fi si inchirierea spatiilor excedentare, cam 500 de mp. Rep.: Au existat miscari de personal de cand conduceti societatea? I.S.: Avem 49 de angajati. Au fost unii care n-au rezistat ritmului, au plecat. Una din masurile de la inceput a fost intarirea controlului pe autobuze. Cand am venit la societate, daca va vine sa credeti, nu exista control pe autobuze. Am avut multe sedinte cu soferii, cu taxatoarele. Le-am marit salariile, pentru ca aveau salarii de 6 milioane de lei vechi si cand am venit eu salariile nu fusesera platite de 3 luni. Dupa 4 luni le-am marit salariile la 9,3 milioane de lei vechi, peste 50% in conditii de criza. Dar au fost aplicate si sanctiuni atunci cand a fost cazul. Intarirea controlului a avut rezultate foarte mari pentru ca si calatorii erau mai interesati sa dea un leu la sofer decat sa-si cumpere bilet. Iar rezultatele se vad si in cifre. In luna martie 2011 fata de martie 2008 avem o crestere a incasarilor de 120%, atat la abonamente cat si la bilete. Rep.: Cum ati reusit optimizarea rutelor? I.S.: Am incercat sa lucram si aici. Aveam rute care erau rentabile, dar aveam si doua , Sugau si Bocicoi, care erau in pierdere. Am lucrat un an de zile in optimizare si acum nu mai suntem in pierdere. Am marit numarul de curse. Mai mult am cautat noi clienti. Astfel, am incheiat contracte cu doua societati pentru transportul angajatilor. De asemenea, am incheiat contracte de publicitate, cu Bergenbier, cu o casa de amanet si acum avem o alta firma care branduieste patru autobuze. Bergenbier a renuntat la publicitate, dar avem alte variante. O alta masura care a avut rezultate a fost lupta cu piratii. In colaborare cu politia comunitara, cu serviciul circulatie al politiei, am avut o actiune importanta si rezultatele se vad. Continuam si acum actiunea, mai sunt probleme pe Bocicoi si Sugau, dar pot spune ca e mai bine. In total avem 80.000 de calatori pe luna. Rep.: Sunteti multumit de rezultatele obtinute? I.S.: Da. Dar nu vreau sa ne oprim aici. Am luat in calcul fiecare detaliu. Prin masuri am reusit de exemplu sa reducem de zece ori factura la apa, de la 20 de milioane de lei vechi, la 2 milioane de lei vechi, eliminand pierderile si modernizand reteaua. De asemenea, la fel am scazut si factura la energie electrica, prin trecerea la un alt tip de abonament. Sunt lucruri marunte, dar care conteaza in economia generala. Dar vreau sa spun ca am avut in toate actiunile si sprijinul Consiliului de Administratie, primariei si Consiliului Local si vreau sa le multumesc pe aceasta cale.