GAZETA DE SIGHET / Despre criza, dezamagiri si sperante

* Intr-o perioada profund zdruncinata de crize de tot felul: financiare, politice, morale, Eugenia Godja face o radiografie a problemelor cetateanului si vorbeste cu sinceritate despre analize, dezamagiri si sperante. Reporter: Care dintre crizele societatii romanesti se resimt mai mult in Sighetu Marmatiei: financiara, politica sau morala? Eugenia Godja: Toate, numai ca in mod diferit si cu efecte diferite. Cea mai evidenta este criza financiara, pentru ca e resimtita de toata lumea. Creste numarul somerilor, creste numarul falimentelor, se reduc salariile, scade puterea de cumparare. Si atunci, o analiza a crizei se opreste pentru cei mai multi cetateni aici, la situatia financiara, care a devenit coplesitoare si dramatica pentru foarte multa lume, desi, aceasta criza financiara are legatura directa cu toate celelalte. Asa cum e adevarat ca pruncii nascuti in perioade de criza devin oameni puternici, seriosi si muncitori, tot asa e de adevarat ca problemele financiare pot face oamenii mai usor de manipulat, mai usor de mintit si le pot „anestezia” mai usor constiinta. De aici si acutizarea crizei morale si politice. E usor in astfel de perioade, ca politician aflat intr-o functie publica, sa promiti lucruri irealizabile sau sa aprinzi scanteia nemultumirii publice. E usor, dar e iresponsabil. Eu am inteles intotdeauna sa pun interesul orasului si al oamenilor dincolo de orgoliile politice sau personale. Asa mi s-a parut corect si asa am asteptat sau am sperat sa faca si oponentii nostri politici. Numai ca, nu s-a intamplat intotdeauna asa. Dar un proverb vechi spune ca esti inteligent daca nu crezi decat jumatate din ceea ce auzi; esti intelept daca stii care jumatate! Iar eu am incredere in intelepciunea sighetenilor. Criza morala e cea mai insesizabila pentru marea masa a populatiei, dar, dupa parerea mea, are efectele cele mai greve, pentru ca ele ne vor modela viitorul mult timp dupa ce recesiunea economica si criza politica se vor incheia. Pentru ca e vorba de modul in care ne modelam generatiile viitoare si modul in care ne definim noi, ca popor. Ori, din pacate, astazi dam impresia ca nu mai avem nimic sfant. Si aici o mare vina o poarta si clasa politica, dar si noi, romanii, care avem prostul obicei de a pune un butoi cu bere si un gratar cu mici pe orice Golgota. Daca o sa faceti un sondaj si o sa intrebati romanii in ce cred astazi, o sa vedeti cat de multi si-au pierdut „busola”. De aceea admir generatia interbelica de politicieni, care, desi aveau multe dintre defectele clasei politice de astazi, aveau parca mai multa credinta in Dumnezeu, mai mult patriotism, mai multa onoare si mai mult curaj. Azi, din pacate, aceste valori par desuete. Reporter: Odata cu procesul de descentralizare si preluare unor obiective importante ca cinematograful, Sighetul devine tot mai independent si mai puternic. Cum vedeti posibila dezvoltarea pe timp de criza? Eugenia Godja: Nu putem folosi criza economica ca pretext pentru lipsa de asumare a unor angajamente. N-o sa ne putem scuza in fata cetatenilor si generatiile viitoare ca n-am putut prelua spitalul pentru ca era criza. E o situatie dificila din punct de vedere economic, dar nu imposibila. Cred cu tarie ca proiectele durabile se construiesc tocmai in vremuri de criza, pentru ca atunci sunt cantarite mai mult, asa cum cred ca putem gestiona eficient aceste probleme daca avem profesionisti alaturi. Spitalul, cu un management eficient, se poate autofinanta. El nu va cheltui din bugetul local. Rep.: Ati fost acuzata de oponentii politici de diferite interese. Eugenia Godja: Mi-am facut publice interesele in repetate randuri. Sunt interesata ca spitalul sa nu mai fie macinat de scandaluri, sa nu mai aiba datorii si sa nu mai fie aratat cu degetul pentru achiziții sau angajari suspecte. Interesul meu este sa avem o unitate de sanatate publica serioasa si transparenta, in beneficiul sighetenilor si al maramuresenilor. Sigur ca, venind acest ordin de la minister, care ne obliga sa preluam spitalul si cunoscand situatia de acolo, primaria si-a asumat aceasta responsabilitate. E vorba despre viata si sanatatea sighetenilor, iar asta nu lasa loc de interese si interpretari. Daca e vorba de acuze, am fost, mai ales in campaniile electorale, acuzata de numeroase lucruri. Si in timp, s-a dovedit ca toate au fost minciuni sfruntate. Bunicul meu avea o vorba: fiecare il judeca pe celalalt dupa cum traieste. Reporter: Ati invatat mai mult despre oameni la catedra sau la primarie? Se vede diferit lumea si orasul din cele doua posturi? Eugenia Godja: Da, categoric. Perioada pe care am petrecut-o la catedra a avut o influenta mare asupra mea, ca om. Am invatat responsabilitatea, munca, modestia, am invatat ca in viata nu conteaza „rezerva” de bunuri materiale, ci rezerva de cunostinte si de suflet. De acolo, lucrurile se vad mai optimist, pentru ca am avut de-a face mai mult cu tineri, cu oameni care n-au invatat ipocrizia, minciuna si tradarea. In administratie si in politica, lucrurile sunt mai nuantate. Am cunoscut multi oameni dedicati, multi profesionisti desavarsiti, dar am avut si experiente dezamagitoare, acuze urate si nefondate, razboaie cu victime colaterale nevinovate, pornite doar din interesul lor personal sau orgoliul lor. Dar am incercat sa pastrez si sa aplic aceleasi principii ca si la catedra. Sa respect oamenii, sa cred in ei si sa ajut, atat cat pot. Asa cum spune un poem a lui Paler, pe care il pretuiesc foarte mult: „Am invatat ca indiferent cat de mult suferi, Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta…Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca, tot ce poti face este sa fii o persoana iubita…Restul… depinde de ceilalti. Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie, altora s-ar putea sa nu le pese. Am invatat ca dureaza ani sa castigi increderea si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi. Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata CI PE CINE AI. Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii sa faca mai bine, ci conteaza ceea ce poti sa faci tu. Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor, ci conteaza ce pot sa fac eu pentru a rezolva. Am invatat ca oricum ai taia, orice lucru are doua fete. Am invatat ca poti continua inca mult timp dupa ce ai spus ca nu mai poti. Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie, indiferent de consecinte. Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii ; cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti. Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru si pot vedea ceva total diferit. Am invatat ca indiferent de consecinte cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung departe in viata. Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat, cand te striga un prieten vei putea gasi puterea de a-l ajuta. Am invatat ca scrisul ca si vorbitul, pot linisti durerile sufletesti. Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile. Am invatat sa iubesc ca sa pot sa fiu iubit”.