GAZETA DE RELIGIE / Pelerinajul credinciosilor

DIN PAROHIA ORTODOXA CAVNIC I „NASTEREA MAICII DOMNULUI” LA SFINTELE MANASTIRI „FLORESTI” SI „SFANTA CRUCE” Acoperamantul sau omofo¬rul, salul Maicii Domnului, i-a ocrotit pe credinciosii din biserica Vldsarne sau a Vlahilor din Constantinopol in primele secole crestine de atacul turcilor selgiucizi. Se stie din Traditie ca Maica Domnului, Sfanta Fecioara Maria, s-a aratat staretului Andrei si ucenicului acestuia Epifanie intr-o vedenie minunata, acoperind manastirea lor cu cinstitul ei acoperamant. Sfanta Fecioara Maria este numita „apa¬ratoarea crestinilor” si mare rugatoare inaintea lui Dumnezeu pentru cei ce o cauta in rugaciune, ea fiind grabnic ajutatoare in toate nevoile si suferintele crestinilor. Cu aceste ganduri am pornit intr-un pelerinaj la Manastirea „Floresti” de langa Cluj-Napoca, ce poarta acest hram al Acoperamantului Maicii Domnului. Manastirea Floresti este o manastire de maici a carei stareta este monahia Teodora, cu rang onorific de stavrofora. Manastirea numara mai bine de 20 de maicute si surori, toate slujind pe ogorul lui Hristos, sub ocrotirea Maicii Domnului. Asezamantul are o istorie recenta, nascandu-se dupa 1990, avand o biserica de zid, destul de impunatoare, tarnosita chiar in acest an, deci fiind gata pentru slujbe. Manastirea are o poarta de intrare de zid cu turn, arhondaric - adica loc unde maicutele se odihnesc -, trapeza, zid inconjurat pe alocuri pictat si alte anexe. Impreuna cu credinciosii, in numar de 49, am participat la Sfanta Liturghie Arhiereasca slujita de P.S. Irineu Pop Bis¬triteanul, episcop vicar al Mitropoliei Clujului, la care am slujit si eu, impreuna cu un sobor de preoti si diaconi. Parintele duhovnic al manastirii Floresti, protosinghelul Visa¬rion Pasca, este apropiat sufle¬tului meu, fiind si ruda dupa trup cu dansul. Dupa Sfanta Liturghie am pornit spre Oradea, la Manastirea Sfanta Cruce, unde este duhovnic parintele Atanasie Paleu, fost coleg de facultate la Oradea. Pe drum, fiecare pelerin a dus cu sine mai putin sau mai mult din ospatul duhovnicesc al Sfintei Liturghii Arhie¬resti de la Floresti. S-a vazut pe chipul pelerinilor ca erau fericiti, iar pelerinajul - care nu este altceva decat o calatorie duhovniceasca - a avut un efect spiritual, intarindu-i pe fiecare, si toti am multumit Maicii Domnului pentru darurile ei. Noi, credinciosii din Cavnic, suntem legati in mod special de Maica Domnului, avand hramul „Nasterea Maicii Dom¬nului” la Sfanta noastra biserica inca in constructie. Am ajuns la Oradea tarziu, dupa-amiaza, calatoria aproape nesimtind-o, nefiind deloc obositi. Multi pelerini nu au avut ocazia sa calatoreasca prin tinuturile deluroase ale Clujului si Bihorului, acest peisaj pitoresc incantand privirile credinciosilor. La „Sfanta Cruce”, manastirea din muni¬cipiul Oradea, orice pelerin ramane de-a dreptul impresionat de cladiri, care seamana izbitor cu cele din nordul Moldovei. Biserica manastirii este un fel de Voronet, fiind pictata integral, in exterior in fresca cu scene biblice, dar si a sfintilor romani. Exista aici ateliere diversificate, cum ar fi cele de vesmantarie, unde se fac vesminte preotesti de o calitate ireprosabila. Maicile - intr-un numar impresionant, 70 (cat un satuc de langa Lapus) - au activitati agricole, pomicole, tesaturi etc. Ele se pregateau de Sfantul Maslu, care urma sa inceapa undeva dupa ora 19, ora pe care nu am mai asteptat-o si, rugandu-ne la icoana sfantului Serafim de Sarov si la Sfintele moaste ale mai multor sfinti, printre care si sfantul Ciprian, am pornit spre casa. Am vazut in Oradea si bisericile din centrul civic, care sunt putin deosebite ca la noi, fiind zidite in exterior cu caramida ornamentala. Regretul meu a fost ca nu am vazut impreuna cu credinciosii Catedrala cu Luna, renumita pentru un mecanism care arata, de aproape 300 de ani, fara gres, fazele lunii. In aceasta catedrala, cand eram student, ascultam predicile Preasfintitului parinte Ioan, trecut la Domnul, care erau pline de invatatura si din care intotdeauna reuseai sa ramai cu ceva deosebit si intelept din ele. Drumul spre casa, care se arata obositor, s-a incheiat cu bine, pelerinii marturisind ca nu s-au simtit obositi, ci fericiti si impliniti. Pelerinajul acesta a fost facut in cinstea Maicii Domnului, care in acest an al mantuirii 2010 ne-a ajutat foarte mult. Prin rugaciunile si prin purtarea ei de grija ne-am mutat in biserica noua, unde mai este foarte mult de lucru, dar ea ne ocroteste cu cinstitul ei acoperamant. Slava lui Dumnezeu pentru toate si multumire Maicii Domnului pentru ajutor si mijlocire. Pr. paroh Chira Andrei