GAZETA DE RELIGIE / Inaltpreasfintia Sa Arhiepiscop Justinian,la varsta patriarhilor Bisericii

Fiecare om intelept este dator sa multumeasca lui Dumnezeu pentru darul vietii, sanatatii si integritatii fizice si mentale, pe care le are in chip natural, firesc, de la Ziditorul sau. Ziua in care am venit pe lume, din voia lui Dumnezeu, este o zi insemnata pentru noi. Locul si familia in care ne-am nascut sunt la fel de importante si determinante pentru toata viata noastra. Icoana pilduitoare a parintilor nostri este modelul cel mai sfant, apropiat si drag sufletului nostru. Toate sunt daruri de la Dumnezeu, pentru care se cuvine sa-I multumim, ca unii ce suntem fiinte euharistice, multumitoare si rugatoare. Cand, insa, Dumnezeu revarsa asupra unui om daruri multe si insemnate spre a le pune in slujba slujirii oamenilor, aceasta inseamna ca a facut o alegere pe care, desi la inceput este nedeslusita si nedezlegata, ci doar de El stiuta, omul o descopera pe parcursul intregii vieti. “Nu voi M-ati ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi si v-am randuit sa mergeti si roada sa aduceti, si roada voastra sa ramana, ca Tatal sa va dea orice-I veti cere in numele Meu”(Ioan 15,16). Din cuvintele Mantuitorului, adresate ucenicilor Sai, intelegem ca alegerea ii apartine lui Dumnezeu, iar celor alesi le revine responsabilitatea daruirii si slujirii cu folos si rod mult, pentru bucuria si binecuvantarea celor slujiti. Peste alesii sai Dumnezeu revarsa, pe langa darurile firesti, naturale, si multe daruri duhovnicesti sau ceresti si ii imbraca cu putere de sus, care este „Duhul cel Sfant, prin care sa se faca ei puternici in lucru si cuvant” (slujba sfintirii bisericii). Acestia pastoresc turma lui Hristos si conduc Biserica dupa chipul Pastorului cel bun, care-si pune viata pentru oile Sale. Chemarea si slava este mare si infricosatoare, pentru ca apartine lui Hristos, a carui icoana de slujire si cuvant de mantuire le are mereu inainte cel ales: „Ca si Fiul Omului n-a venit ca sa I se slujeasca, ci ca El sa slujeasca si sa-Si dea sufletul rascumparare pentru multi” (Mc.10,45). Dupa modelul lui Hristos, Arhiereul Cel vesnic si jertfelnic, va fi si slujirea celui chemat sa aduca jertfa, in ceea ce este dincolo de catapeteasma, in Sfanta Sfintelor, unde sfintii ingeri doresc sa priveasca si sa vada cu ochii lor chipul Sfintei Jertfe” (Liturghia Sf. Vasile cel Mare). Insa, pentru a se face vrednic sa stea langa foc, fara a se arde, slujitorul lui Hristos se cuvine sa aiba constiinta nevredniciei si nimicniciei lui, traind cu frica si cu cutremur viata in Hristos, prin propria lui jertfa si rastignire, dupa modelul Stapanului pe care-L slujeste. Iata motivele pentru care Biserica aduce multumire lui Dumnezeu pentru darul revarsat asupra ei, prin slujirea Pastorului sufletesc, in anumite momente din viata acestuia. Ea savarseste Sfanta Liturghie, suprema rugaciune de multumire pentru cel ce a fost chemat sa liturghiseasca si sa multumeasca lui Dumnezeu in permanenta, in numele poporului dreptcredincios si impreuna cu poporul. Episcopia Maramuresului si Satmarului , cinstita preotime si cea intru Hristos diaconime, intregul cin monahal din sfintele manastiri si poporul dreptcredincios aduc multumire lui Dumnezeu, cu multa bucurie si recunostinta, la implinirea varstei de 90 de ani de catre Inaltpreasfintia Sa Arhiepiscop Justinian, pentru multele si sfintele daruri revarsate asupra acestei parti de tara, prin slujirea sfanta, jertfelnica si pilduitoare a Parintelui nostru Justinian. Inaltpreasfintia Sa a inteles deplin expresia Mantuitorului: ”Eu sunt Pastorul cel bun. Pastorul cel bun Isi pune sufletul pentru oile Sale”(Ioan 10,11). Din cei 90 de ani de viata si 70 de ani de slujire a Bisericii lui Hristos, mai mult de jumatate din acestia au fost in calitate de arhiereu (38 ani). Slujirea, in cea mai mare parte a ei, a fost in vremuri grele, in timpul regimului comunist, cand era nevoie de multa intelepciune si masura in toate, spre a putea sluji nevoile duhovnicesti ale fiilor si fiicelor Bisericii Ortodoxe. In aceasta perioada, slujirea Inaltpreasfintiei Sale a fost cea de episcop-vicar la Arhiepiscopia Ortodoxa a Vadului, Feleacului si Clujului, timp de 17 ani. Eliberarea de sub regimul comunist a insemnat pentru Biserica Ortodoxa Romana, in primul rand, reactivarea tuturor eparhiilor abuziv desfiintate in anul 1948. Printre ele a fost si stravechea Episcopie a Maramuresului si Satmarului, iar la carma ei a fost ales cel mai indreptatit fiu al Maramuresului, Inaltpreasfintia Sa Arhiepiscop Justinian. Alegerea a avut loc in data de 22 septembrie 1990, iar intronizarea la 11 noiembrie, acelasi an. Au trecut mai bine de doua decenii de la acel eveniment istoric, pe care l-am marcat in noiembrie 2010, in Catedrala noastra episcopala din Baia Mare. Sapte decenii de slujire a Bisericii Ortodoxe au insemnat, in primul rand, multe mii de Sfinte Liturghii si tot atatea cuvinte de invatatura. Ca arhiereu al Bisericii lui Hristos, timp de 38 de ani, a hirotonit sute de preoti, pe care i-a indrumat si povatuit cu parinteasca dragoste si multa purtare de grija. Cele doua decenii la carma Eparhiei Maramuresului si Satmarului insumeaza o lucrare fara precedent, care s-a intamplat si in celelalte eparhii ale Bisericii Ortodoxe Romane. La noi, insa, avand in vedere greutatile inceputului de drum, realizarile au o alta importanta si semnificatie. Inmultirea numarului de preoti de la 325 la 580 in prezent; construirea a peste 100 de biserici noi, in fruntea tuturor aflandu-se noua Catedrala Episcopala; cresterea numarul manastirilor si al schiturilor de la 4, in anul 1990, la 24 de manastiri si 7 schituri, in prezent; infiintarea unui Seminar Teologic, la Baia Mare, si a unui Liceu Teologic, la Satu Mare; infiintarea Catedrei de Teologie Ortodoxa si Asistenta Sociala, din cadrul Universitatii de Nord, cu cele 3 specializari: teologie ortodoxa-pastorala, teologie ortodoxa-didactica si teologie ortodoxa-asistenta sociala; precum si aparitia revistelor „Ortodoxia Maramureseana”, „Studia Universitatis Septentrionis” ale Catedrei de Teologie Ortodoxa si Asistenta Sociala si a periodicului eparhial „Graiul Bisericii Noastre”, sunt cateva repere ale frumoaselor realizari. In plan cultural, personal, a editat mai multe volume si a continuat imbogatirea bibliotecii personale, care se va adauga celei existente la Manastirea Rohia, ctitorie a Inaltpreasfintiei Sale. Pentru lucrarea culturala si dragostea de cultura, mai multe Universitati din tara (Universitatea din Oradea, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia, Universitatea de Vest „Vasile Goldis”din Arad si „Universitatea de Nord” din Baia Mare) i-au conferit titlul academic de „doctor honoris causa”. Ar mai fi multe alte lucrari de mentionat, care aureoleaza anii de slujire ai Parintelui nostru Arhiepiscop Justinian, pe langa cele multe altele, stiute numai de Dumnezeu si oamenii apropiati Inaltpreasfintiei Sale. Cei 90 de ani de viata sunt fara indoiala un dar de la Dumnezeu pentru Inaltpreasfintia Sa, personal, si pentru Eparhia pe care o pastoreste. Intelepciunea filocalica, chipul paterical, vorba buna si blanda, firea rabdatoare si jertfelnica, pilda unei vieti traita cu demnitate, chiar daca a fost presarata cu multe incercari si nu putine umilinte, au facut din Inaltpreasfintia Sa Arhiepiscop Justinian ierarhul marturisitor, ferm si neinduplecat in apararea Ortodoxiei romanesti si a valorilor noastre sfinte. Asa il cunosc, il pretuiesc, il cinstesc si il iubesc toti membrii Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane. Asa il cunoaste, il pretuieste si il iubeste preotimea si poporul dreptcredincios. Pentru cinul monahal este o carte deschisa si model viu al statorniciei si fidelitatii fata de Manastirea Rohia, in care a intrat acum 70 de ani si pe care n-a incetat sa o iubeasca, sa-i sporeasca zestrea materiala si spirituala, sa o promoveze si sa o ocroteasca intotdeauna. Pentru toate acestea ii multumim in genunchi, cu rugaciuni fierbinti, lui Dumnezeu, pentru darul pe care L-a facut poporului dreptcredincios din Maramures si Satmar, prin chemarea Parintelui nostru Arhiepiscop Justinian la demnitatea si slujirea de arhipastor al Bisericii Ortodoxe din aceste tinuturi, rugandu-L sa-i inmulteasca sanatatea, anii si sa-l rasplateasca pentru o viata intreaga, arsa si mistuita pe altarul slujirii Bisericii lui Hristos si al neamului romanesc. Sarbatoarea pe care ne-a daruit-o Dumnezeu , cea a implinirii a 90 de ani de viata, de catre Inaltpreasfinta Sa Justinian, este o mare bucurie si binecuvantare pentru Permanenta eparhiala, ostenitorii din Centrul Eparhial, Protoiereii eparhiei, dascalii scolilor teologice, cinului monahal si poporului dreptcredincios din Eparhia noastra. Impreuna toti il rugam pe Hristos, Arhiereul vesnic: Intai pomeneste Doamne pe Inaltpreasfintitul Arhiepiscopul nostru Justinian. +Iustin Hodea Sigheteanul, Arhiereu-Vicar al Maramuresului si Satmarului