GAZETA DE RELIGIE / Cuvioasa Maica Paraschiva (14 octombrie)

Biserica crestina - institutia intemeiata de Iisus Hristos in vederea mantuirii si sfintirii prin propovaduirea inaltelor Sale invataturi - tinde sa innobileze sufletele credinciosilor, sa purifice moravurile, sa desavarseasca portretul vietii spirituale dupa modelul ideal care este Iisus Mantuitorul. Biserica cuprinde obstea credinciosilor de pe pamant care lupta cu pacatul pentru desavarsirea vietii lor duhovnicesti si de aceea se numeste Biserica luptatoare. Iar totalitatea credinciosilor care au trecut din aceasta viata, inarmati cu credinta si nadejdea in Dumnezeu, incalziti de focul dragostei dumnezeiesti si impodobiti cu fapte bune, primind in ceruri ,,cununile maririi” (II Timotei 4, 8), se numeste Biserica triumfatoare sau Biserica cereasca. Amandoua aceste Biserici alcatuiesc acelasi trup tainic al lui Hristos. Ele sunt legate prin iubire, care se vadeste intr-un neincetat schimb de bunuri duhovnicesti, de o parte si de alta, adica rugaciunile celor vii pentru cei morti si mijlocirea sfintilor adormiti pentru cei ce sunt inca in aceasta viata. Aceasta legatura, comunitatea aceasta de viata, care uneste pe toti membrii Bisericii, se numeste comuniunea sfintilor. Sfintii sunt culmile cele mai stralucitoare ale obstii credinciosilor, care prin har si virtute au atins desavarsirea morala. Ei au excelat prin curatie, rabdare, smerenie, iubire catre Dumnezeu si catre aproapele, fiind modele de traire duhovniceasca. Vietile sfintilor sunt un izvor nepretuit de indrumare pentru desavarsirea vietii noastre duhovnicesti, de aceea Biserica ne indeamna dupa cuvintele Apostolului Pavel: ,,aduceti-va aminte de mai marii vostri care v-au grait voua cuvantul lui Dumnezeu, priviti cu luare aminte cum si-au luat viata si le urmati credinta” (Evrei 13, 7). In ceata numeroasa a sfintilor straluceste, prin pilda vietii sale, Cuvioasa Maica Paraschiva, patroana spirituala a Moldovei si, de ce nu, a noastra, a tuturora, pe care o praznuim an de an in 14 octombrie. S-a nascut in satul Epivat, apartinand Traciei, nu departe de Constantinopol, din parinti evlaviosi si de neam ales. In sufletul ei ardea puternic flacara iubirii de Dumnezeu si a dragostei fata de aproapele. Inca din frageda varsta isi gaseste fericirea vietuind in post si rugaciune si facand acte de milostenie. Nu odata s-a dezbracat de hainele ei bune si le-a dat saracilor, imbracand ea hainele acestora, ceea ce a atras mustrarea parintilor. De tanara nutrea dorinta de a se retrage din lume si a trai in singuratate alaturi de Domnul. Paraseste casa parinteasca si se indreapta spre locurile sfinte pentru a umbla pe urmele pasilor lui Iisus. Traieste mai mult timp in sihastriile Traciei si de acolo trece la Iraclea din Pont si in sfarsit se duce in pustiul Iordaniei, dupa ce mai intai viziteaza cetatea sfanta. In pustiul Iordanului vietuieste intr-o manastire de calugarite pana la varsta de 25 de ani, urmand pilda marelui prooroc Ioan Botezatorul, traind in infranare, rugaciuni fierbinti catre Atotinduratul Dumnezeu. Spre sfarsitul vietii, Cuvioasa Paraschiva - in urma unei intamplari minunate - se reintoarce in tinutul Epivatului. In drum se opreste la Constantinopol, vizitand mareata catedrala Sf. Sofia, apoi biserica Vlaherne inchinata Maicii Domnului. Soseste in satul sau natal, petrecand 2 ani in Biserica Sf. Apost. Petru si Pavel unde se nevoieste intr-o smerenie, pocainta si post. Dupa moarte, trupul ei a fost inmormantat intr-un loc necunoscut, aproape de tarmul marii. Nenumarate minuni au fost savarsite la racla cu sfintele moaste ale Cuvioasei Paraschiva. Multi bolnavi si neputinciosi venind aici cu credinta si-au dobandit vindecarea. Secete au fost oprite si balsam de mangaieri sufletesti s-a impartasit credinciosilor. Tinand seama de evlavia manifestata de clerul si credinciosii din toate regiunile tarii fata de Cuvioasa Maica Paraschiva, Sf. Sinod al BOR, la 28 februarie 1950, a hotarat ca sa i se dea cuvenita cinstire. In ziua de 14 octombrie 1955 s-a desfasurat la Iasi, cu un fast deosebit, solemnitatea generalizarii cultului Sf. Paraschiva in intreaga Biserica Ortodoxa Romana. Sfintii, calauzitorii nostri pe caile desavarsirii, trebuie cinstiti dupa vrednicie. Avand necontenit in fata pilda vietii lor, aceasta ne ajuta sa ne apropiem si noi de tinta suprema: Hristos. Lui sa-I dam toata soapta gandului si toata dorinta inimii noastre. Sa ne conformam in permanenta viata sublimelor Sale invataturi evanghelice, caci El este pentru noi, credinciosii, certitudinea mantuirii si desavarsirii noastre sufletesti. Sarbatorind astazi amintirea Cuvioasei Paraschiva, sa ne straduim a urma pilda vietii ei de iubire catre Dumnezeu si catre aproapele, pentru a ne face si noi partasi de cinstea si rasplata dreptilor in locasurile fericirii vesnice. In fugara noastra calatorie pe oceanul acestei vieti trecatoare, ori de cate ori nevoi ne cuprind, sa rugam pe Cuvioasa Maica Paraschiva sa mijloceasca pentru noi la Parintele luminilor ajutor si binecuvantare zicand: ,,Bucura-te Paraschivo mult folositoare”. Pr. Pop Ioan, Consilier administrativ