Gazeta de MM nr. 105

Controversa in jurul filmului “Trianonul care traieste in noi” si a documentarului ,Trianon”

Stindardul revansei maghiare

Un film comandat si apoi refuzat de Televiziunea Maghiara, “din motive de continut”, a fost primit cu bratele deschise de comunitatea maghiara din Baia Mare. Continutul controversatului film a fost vizionat de circa 200 de persoane. Liderii comunitatii maghiare locale considera ca datele prezentate in pelicula reprezinta adevarul istoric.

“Trianonul care traieste in noi”, filmul regizorului Koltay Gabor, a fost realizat la comanda Televiziunii Maghiare (MTV), sub forma unui serial alcatuit din 15 episoade. Dupa realizare, filmul a fost refuzat “din motive de continut”. Nici varianta de scurt metraj, realizata ulterior de Koltay, nu a avut mai multi sorti de izbanda, fiind refuzata atat de MTV, cat si de Tabara de la Balvanyos. Ciudat e ca aceste refuzuri nu au influentat decizia unor lideri ai comunitatii maghiare din Baia Mare, care au hotarat sa includa vizionarea documentarului in orarul manifestarilor dedicate “Zilelor Sfantului Stefan”, fara a ridica vreun semn de intrebare asupra veridicitatii datelor prezentate de pelicula si, mai ales, asupra influentei pe care fimul poate sa o aiba asupra celor care l-au vizionat. GAZETA de Maramures este singura publicatie care a reusit sa obtina ”varianta scurta”, intitulata ”Trianon”, si care, de asemenea, a fost prezentata la Baia Mare.

“Nimic deosebit”

“Cei care cunosc tema nu au gasit nimic deosebit. Nu era vorba de anexarea Transilvaniei sau asa ceva. E vorba despre acest fenomen al Trianonului, care a fost prezentat in conceptia unor istorici. Am inteles ca filmul va fi difuzat si in cinematografele din Ungaria. Poate ca sunt niste adevaruri mai dureroase, dar care trebuiesc cunoscute, nu numai de comunitatea maghiara, ci de toti locuitorii orasului. Daca nu cunoastem trecutul, nu ne leaga nimic de aceste tinuturi si plecam mult mai usor. Filmul are si o functie educativa. In general, au vizionat filmul batranii si pensionari, dar au fost si tineri, copii… In perioada comunista, mai ales, a fost prezentata o anumita istorie. Nu pot sa vorbesc de un moment anume, care a fost prezentat eronat, dar pe ansamblu sunt anumite chestiuni prezentate altfel”, a spus David Lajos, presedintele Centrului Cultural Maghiar Teleki.

Efectul filmului

Atat regizorul, cat si liderii comunitatii maghiare din Baia Mare, considera ca scandalul iscat in jurul filmului n-a facut decat sa-i creasca celebritatea. Numai ca dincolo de aceasta motivatie si de “functia educativa si culturala” a peliculei, ramane un mare semn de intrebare legat de efectul filmului asupra comunitatii locale maghiare. O prezentare subiectiva a unei probleme delicate in fata unor oameni fara cunostinte temeinice de istorie poate avea efecte negative. Iar refuzul categoric de acceptare a acestei variante istorice a Trianonului din partea unor institutii ce puteau, teoretic, accepta ideea de subiectivitate, ar fi trebuit sa-i determine pe liderii comunitatii maghiare din Baia Mare sa se intrebe cat de “sanatos” este sa ia de buna aceasta varianta si sa accepte sa o prezinte, fara nici un fel de comentarii si atentionari. Am incercat sa aflam si parerea unei persoane avizate in probleme istorice. “Eu n-am vazut filmul din motive de sanatate. Si nici nu vreau sa discut despre asta, fiindca am probleme cu inima si nu vreau sa ma enervez”, a declarat, sugestiv, Gheorghe Csoma, un bun cunoscator al istoriei zonei.

Reintregirea Ungariei (?)

Filmul lui Koltay Gábor reia o idee obsesiva pentru unii istorici maghiari: aceea ca Trianonul a fost “o reglare de conturi” impusa de cateva tari, dornice sa beneficieze de pe urma infrangerii Ungariei in primul razboi mondial. Din aceasta perspectiva, Ungaria a suferit o nedreptate istorica, o nedreptate care trebuie reparata. Filmul lui Koltay vorbeste pana la saturatie despre “crucificarea Ungariei Mari” si “Ungaria sangerinda”. Imaginile prezentate, comentariul, muzica si versurile care insotesc pelicula nu se limiteaza doar la o jelanie perpetua, ci sustin sus si tare ca tratatul trebuie schimbat pentru a se reveni la Ungaria Mare, ca pacea de la Trianon a fost facuta “fara cap” si ca ar fi bine ca granitele sa fie refacute in forma lor dinainte de 1918! Intr-o perioada in care se vorbeste tot mai des de realizarea unei mari familii a natiunilor europene, in filmul lui Koltay Gábor gasim tot felul de afirmatii revansarde de genul: “Ne vrem tara inapoi si vom muri pentru ea”, “Vom lupta pana la ultima picatura de sange si steaua noastra va straluci iarasi pe cer” sau “Cand va veni vremea, noi vom fi acolo!” Pacea de la Trianon este considerata de controversatul realizator al filmului ca fiind “pacea mortii”, atat de ingrozitoare, incat reprezentantul Turciei a refuzat sa o semneze. Ne punem intrebarea fireasca de ce a semnat-o Ungaria prin reprezentantii sai? In acelasi timp, putem spune ca ambasadorul Turciei nu era reprezentantul unei democratii. Daca vorbim de Anglia, Franta sau SUA, lucrurile se schimba…

Capitolul: Turcia

Din film mai aflam ca “Ungaria nu ar fi trebuit dezbinata pentru ca a luptat impotriva turcilor”, aparand civilizatia occidentala. Se trece cu vederea peste cateva aspecte deloc de neglijat: lupta asta seculara a durat pana in 1541, cand turcii au transformat Ungaria in pasalac; pana la cea data, ungurii au suferit mai multe infrangeri decat victorii in fata turcilor; greul luptei antiotomane a fost dus de Tara Romaneasca si Moldova; victoriile lui Iancu de Hunedoara, ajuns guvernator al Ungariei, sunt victoriile unui cneaz roman din Tara Hategului; Radu de la Afumati a purtat mai multe batalii impotriva turcilor decat Ungaria in toata existenta ei, ca stat; in vremea lui Mihai Viteazu, Ungaria nu exista pe harta politica a Europei si, mai mult, nobilimea maghiara din Transilvania, condusa de Andrei Bathory, ajunsese la o alianta cu Imperiul otoman. Dar toate acestea tin de o istorie care n-ar mai trebui astazi sa incranceneze pe nimeni.

Lamuriri argumentate

Sfarsitul primului razboi mondial a insemnat si destramarea a trei imperii: austro-ungar, tarist si otoman. In urma Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia, desfasurata la 1 decembrie 1918, Transilvania se unea cu Romania. Tot in acea perioada, Ungaria a pierdut si alte teritorii, care au contribuit la formarea Cehoslovaciei si a Regatului sarbo-croato-sloven. Noua stare de lucruri a fost consfiintita prin semnarea Tratatului de la Trianon, in 4 iunie 1920 care a fost semnat de 36 de plenipotentiari, in numele a 23 de state, inclusiv Ungaria, si nu a fost un act care sa reglementeze doar problemele frontierelor dintre Ungaria si vecinii sai; a fost un tratat intre Ungaria si restul lumii (in primul razboi mondial, Ungaria s-a aflat in conflict cu peste 20 de state). In toate teritoriile pe care le-a pierdut Ungaria in urma acestui tratat, maghiarii erau minoritari; in Transilvania, spre exemplu, ei reprezentau doar 32% din populatie, fapt recunoscut si de filmul lui Koltay. In aceste conditii, e greu sa mai sustii ca semnarea Tratatului de la Trianon nu a tinut cont de realitatile etnice si de dreptul popoarelor la autodeterminare. Dupa cum nu este firesc sa se afirme ca “au distrus ce am creat noi in 1.000 de ani (?)”. Civilizatia transilvana nu este o creatie unilaterala a unei minoritati, fie ea chiar si cea maghiara.

Principiu de instabilitate

Clauzele cele mai importante ale Tratatului (cele teritoriale si militare) au fost partial anulate prin actiunile guvernelor maghiare din 1939-1941, sprijinite de Germania nazista si Italia fascista. Ungaria a anexat atunci parti importante din Transilvania, Ucraina Subcarpatica si Voievodina sarbeasca. “Incalcarea unilaterala a unui tratat, mai ales cand s-a savarsit prin dictat, prin forta sau amenintarea cu forta, nu inseamna nulificarea lui de drept. Tratatul de pace de la Paris, semnat de Ungaria dupa al doilea razboi mondial, la 10 februarie 1947, a restabilit clauzele teritoriale ale Tratatului de la Trianon, reconfirmandu-le prin consens international. Contestarea Tratatului de la Trianon, in substanta sa, implica deci si contestarea celui de la Paris din 1947 si, prin aceasta, a ordinii politice si de drept instaurate dupa al doilea razboi mondial. Ceea ce inseamna introducerea unui principiu de instabilitate in ordinea mondiala”, afirma istoricul Camil Muresan intr-un studiu privitor la Tratatul de la Trianon, care este, indiscutabil, o realitate si in prezent. Semnarea Tratatului de la Trianon, in 4 iunie 1920, a starnit mereu polemici si dispute dintre cele mai aprige, dar, cu siguranta, nimanui nu-i serveste in acest moment al istoriei alimentarea unor tendinte revansarde si revizioniste. Peste cativa ani, problema Transilvaniei va reprezenta pentru romani si maghiari cam ce reprezinta problema Alsaciei si Lorenei pentru francezi si germani. Si-atunci, de ce?

Parerile lui Koltay Gábor

l “Intrebarile legate de Trianon, chiar si dupa 84 de ani, ar trebui sa fie o intrebare strategica a natiunii, ar trebui sa vorbim matur, sa ne scapam de catusele mentale, ar trebui sa vorbim despre aceasta intrebare a istoriei si, ca sa putem imbogati natiunea europeana, trebuie prelucrat secolul XX si in special Trianonul.” l “Trebuie sa vorbim despre el si eu acest lucru am vrut cu serialul meu. N-am nici o speranta ca acest film va schimba ceva, dar sigur va influenta niste gandiri legate de aceasta problema.” l “Trianonul este o durere care tine pana azi si nu este numai o intrebare pentru suflet, ci o problema complicata culturala, politica, despre cum s-a putut omori, dezbina o natiune unita in 1920. A ramas in viata, dar intreb: ce viata e, daca esti schilodit?” Antecedentele unei istorii eronate l 1940: “Societatea ungara de istorie” publica o lucrare cu titlul Transilvania. Printre autori se numarau si Teleki Pál, primul ministru al Ungariei din acea vreme, si un “specialist” in istoria Transilvaniei, Makkai László. Scopul lucrarii era acela de a-i lamuri pe Hitler si Mussolini ca Transilvania este si trebuie sa ramana a Ungariei. l 1946: in timpul lucrarilor Conferintei de pace de la Paris, Makkai László a publicat un nou volum pe aceeasi tema (Istoria Transilvaniei) si, pentru a-i sensibiliza pe cei aflati in tabara castigatoare a celui de-al doilea razboi mondial, era redactata in limba franceza. Coalitia antihitlerista trebuia lamurita ca Tratatul de la Trianon a fost o greseala care nu trebuie repetata si ca istoria Transilvaniei este una cu istoria Ungariei, dupa cum Ungaria presupune, in mod obligatoriu, si teritoriul transilvan. l 1987: aparea la Editura Academiei de Stiinte a R.P.Ungare o noua Istorie a Transilvaniei, o lucrare in trei volume ce insumau 2.000 de pagini. Redactorul responsabil al lucrarii era nimeni altul decat ministrul Culturii din Ungaria, Köpczi Béla. Trecem peste zecile de aberatii pe care autorii lucrarii le afirma, sustinandu-le cu argumente pseudostiintifice (singurul “merit” fiind ca nu-i la fel de cretina ca si cele anterioare, care sustineau, spre exemplu, ca romanii sunt majoritari in Transilvania datorita alimentatiei lor, bazata pe... produse lactate) si ne oprim la afirmatia potrivit careia Unirea din 1918 a fost rodul actiunii “unui grup al burgheziei romane din Arad”. Finalmente, istoricii maghiari ajungeau si la Tratatul de la Trianon, pe care-l considerau un tratat imperialist care a dus la “destramarea statului istoric ungar”. Impuse de statele imperialiste (lucrarea si-a facut aparitia in vremea regimului comunist si terminologia trebuia sa tina seama de acest fapt), tratatele semnate la sfarsitul primului razboi mondial “nu au tinut seama de dreptul popoarelor la autodeterminare, iar in multe situatii nici de realitatile etnice”. Tratatul de la Trianon este facut responsabil de orientarea reactionara a regimului Horthy, iar alipirea Transilvaniei la Romania este considerata ca fiind un regres pentru transilvaneni. “Maghiarii din Transilvania au trait primele momente ale transformarii istoriei dezorientati, demoralizati. Nu puteau accepta nici ideea ca organizarea de stat milenara, din care faceau parte organic si ei, dispare in cateva saptamani si nici ideea ca prin anexarea lor la o tara straina, cladita pe o baza economico-sociala mai putin dezvoltata, ii asteapta soarta de minoritari”.

Constitutia Romaniei

Art.1 (1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil. Art.3 (1) Teritoriul Romaniei este inalienabil. (2) Frontierele tarii sunt consfiintite prin lege organica, cu respectarea principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international. Art.16 (2) Nimeni nu este mai presus de lege. Art. 30 (7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestari obscene, contrare bunelor moravuri.

Ioan Botis

POLITICA, ANCHETE, ATITUDINE

Mozaic electoral

Zilele care au trecut de la inceperea campaniei electorale romanesti (alegerile generale si prezidentiale din 28 noiembrie) au fost marcate mai mult de alegerile prezidentiale din SUA. Scandalul maramuresean Seres-Man a fost exceptia de la regula. Adica, cel mai anost inceput de campanie electorala din ultimii 14 ani.

Daca pentru americani alegerile sunt un spectacol (la propriu), la noi nu exista nici un element care sa arate ca a inceput “electorala mioritica”. Ne scuzati daca repetam aceasta “anomalie”, dar politicienii nu s-au “prins”.

Normal

Cum ar fi normal? Candidatii fiecarei formatiuni politice ar trebui cunoscuti de electorat (chiar daca se voteaza liste, chiar daca analistii politici afirma ca acum sunt mai importanti liderii de la Bucuresti, credem ca maramuresenii vor sa-i cunoasca pe cei pe care-i vor “stampila”). Am incercat sa aflam de ce campania electorala nu a inceput, respectiv, de ce nu sunt afise, de ce nu se face publicitate electorala, confruntari politice in mass-media. Singurul raspuns primit de la toate partidele cu pretentii a fost ca inca nu sunt bani pentru a sustine o “desfasurare de forte”. Alti cunoscatori ai fenomenului politic spun ca cei care “dau banu’” au vrut sa fie siguri ca sunt pe lista sau cei pe care ii sustin au primit locul eligibil mult visat.

Alianta conduce

Liberalii si democratii maramureseni au terminat primii cu celebrele liste, le-au depus, au ales si staff-ul de campanie, au aprobat si bugetul de campanie, dar totusi, inca nu se vede ca s-ar misca ceva. Am aflat ca afisele electorale sunt inca in tipografie, a fost facuta comanda mai tarziu decat se estima. In acest timp, liderii Aliantei fac teren prin judet. Din punctul lor de vedere, in mediul rural se va da batalia. Alianta il are pe post de locomotiva pe Cristian Anghel, primarul baimarean, cel mai popular politician maramuresean in acest an electoral.

Uniunea exista!

Dupa multe peripetii, pesedistii si umanistii maramureseni, reuniti intr-o uniune judeteana care a provocat multe discutii, au depus listele cu cei care candideaza. Teoretic, Uniunea are si staff de campanie, si buget si dorinta de a face publice listele candidatilor. Practic, inca nu stiu de ce buget se vor putea folosi, asa ca si pesedistii sunt in urma cu publicitatea electorala. Dintre candidatii Uniunii maramuresene, o buna impresie a lasat-o Codrut Seres. Trebuie sa recunoastem, cu toate ca maramuresenii si-au dorit candidati de-ai locului (firesc si corect), ca Seres este un candidat inteligent si o solutie la lipsurile unei filiale de partid care a preferat sa-si tina membrii valorosi pe margine, in favoarea unor politicieni controversati si cu putine sanse in fata unui Anghel, sa spunem. Se pare ca liderii pesedisti sunt linistiti, ei considerand ca batalia se va da in Baia Mare.

Intre folclor si politica

Peremistii maramureseni sunt cotati ca fiind una din filialele de partid cu pretentii. Din pacate pentru ei, scandalurile ce au macinat filiala au mai “temperat” entuziasmul maramuresenilor pentru PRM. Daca se va merge pe ideea ca liderul Corneliu Vadim Tudor va trage, din inertie, si filiala, ca in anii trecuti, s-ar putea sa fie un calcul gresit. Lumea s-a saturat de circ, dar si Vadim si-a schimbat discursul. Ramane ca liderii din judet sa convinga. Am cautat, ne-am pregatit si o lupa, dar nu am gasit decat un politician pe primele locuri de pe listele peremiste. Senatorul Liviu Doru Bindea va trebui sa-i aduca si pe ceilalti candidati in atentia maramuresenilor, cat mai e timp.

Partide si partidulete

Un alt partid cu pretentii ar fi UDMR, care a avut in fiecare mandat cate un deputat. De fiecare data s-a mizat pe electoratul maghiar, un electorat disciplinat. De data aceasta, s-ar putea ca situatia sa nu mai fie asa de sigura. Disputele din UDMR au avut efect si in teritoriu. Lansat cu tam-tam, PNG, partidul condus de Gigi Becali a intrat in anonimat. Pe la Bucuresti, se mai aude cate ceva. In Maramures, se pare ca “penegistii” si-au centrat atentia pe Maramuresul istoric. Nu stim daca va fi de-ajuns pentru a obtine un scor bun. Ca sa votezi trebuie sa stii pe cine.

Nicolae Teremtus

BINDEA CREDE IN ELECTORAT

Munca in echipa, recunoasterea tratatelor diplomatice, aderarea la UE, recunoasterea holocaustului, rezolvarea problemei tiganilor care parasesc tara, promisiunea ca nu vor fi executii publice dupa eventuala castigare de catre PRM a alegerilor si indemnul de a vota singurul partid care nu s-a compromis pentru ca nu a fost la guvernare au fost ideile cu care senatorul Liviu Doru Bindea si-a inceput conferinta de presa. Toate au fost desprinse din decalogul caruia presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, i-a dat citire la lansarea candidatilor partidului pentru Parlamentul Romaniei. Senatorul Bindea a mai dat citire pozitiei oficiale a partidului in legatura cu afirmatiile lui Marko Bela, candidatul UDMR la presedintia Romaniei, care a afirmat ca in cazul in care va fi ales presedinte va disparea granita de vest, intre maghiarii din Ungaria si cei din Romania. Bindea i-a atras atentia senatorului Bela ca este ales in Romania si ca, in conformitate cu Constitutia Romaniei, pretentiile maghiarilor referitoare la autonomia pe criterii etnice sunt simple vise. De asemenea, PRM trage semnalul de alarma in ceea ce priveste votarea bugetului pentru anul 2005, considerand ca dupa alegerile generale se va modifica structura Parlamentului si ca noul buget ar trebui sa reflecte situatia reala din tara, nu sa fie un “cadou” electoral cu ajutorul caruia actualii guvernanti sa forteze castigarea alegerilor. “De fapt, in cazul in care bugetul va fi votat la propunerea actualului Executiv, asta ar insemna o prelungire a guvernarii PSD cu inca un an”, a atras atentia Bindea. Revenind pe plaiurile maramuresene, senatorul Bindea a remarcat si el inceputul timid de campanie electorala. Sincer, si noi ne asteptam la ceva mai mult, mai ales ca aproape toate partidele s-au cainat cand s-a stabilit durata campaniei, pretinzand ca doar o luna nu le va permite sa-si popularizeze oferta. Candidatii PRM Maramures au ales calea cea mai buna pentru a ajunge la oameni, vizitele in teritoriu. “Am fost placut surprins in timpul vizitelor in teritoriu sa vad ca oamenii cunosc realitatea si sunt informati. Ca sunt la curent cu ceea ce se intampla in judet. Asta ma face sa sper ca au constientizat importanta votului fiecaruia si ca prezenta la vot in 28 noiembrie va fi mare. Cred ca maramuresenii isi vor recastiga increderea in clasa politica dupa alegerile din noiembrie.” Senatorul Bindea a reamintit ca ziua alegerilor coincide cu data la care presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, va implini 55 de ani si si-a invitat colegii din echipa sa faca alte comentarii. Cei prezenti, Emil Marinescu, liderul filialei si vicepresedinte al Consiliului Judetean, Ovidiu Stefan, viceprimar al municipiului Baia Mare, Angela Buciu, candidat pentru Camera Deputatilor, au considerat ca senatorul a prins in dialogul sau chintesenta informatiilor care trebuiau sa ajunga la urechile presei. Cu alte cuvinte, echipa peremistilor maramureseni a fost multumita de prestatia liderului staff-ului de campanie, senatorul Liviu Doru Bindea, care a dovedit inca o data ca activitatea politica din timpul mandatului de parlamentar l-a transformat intr-un veritabil om politic, care are o misiune ingrata: sa scoata un scor bun la “generalele” din aceasta luna, bazandu-se pe experienta lui politica si pe priza la electorat pe care o are Angela Buciu.

Claudia Sitaru

Obladuit de autoritati, un preot sighetean ia cu japca terenul public!

Preacucernicul smen

Personajul principal al acestei povesti (reale) este Vasile Petrovai, un preot de rit ortodox din Sighet. Pentru cei cu buna memorie a numelor, vom specifica faptul ca este vorba despre acelasi Petrovai care a ingropat ilegal morti pe terenul Vamii Sighet, care a construit o capela si un gard masiv fara autorizatie si caruia... nimeni nu-i face nimic. Acum, Petrovai a acaparat inca un teren ultracentral al Primariei, socand prin tupeu.

Pe strada Bogdan Voda din zona centrala a Sighetului, in imediata apropiere a unui supermarket, se afla un teren viran de vreo 1.000 de metri patrati. Inainte de ’89, in acel loc era preconizata construirea unui bloc de locuinte, insa proiectul a fost abandonat. Cand cei de la supermarket au concesionat locul unde s-a ridicat magazinul, au dorit sa obtina si terenul viran de vizavi. Tentativa a esuat, pentru ca terenul era destinat unui alt scop (se pare, “retinut” pentru o parcare auto). Nu l-au dat consilierii locali celor de la supermarket, l-a luat popa Petrovai. Pentru a intelege strategia acestui smen, trebuie sa ne intoarcem in timp...

Popa-beton

In urma cu cativa ani, la 30 de metri de acel teren viran a inceput constructia unei biserici ortodoxe proiectata a avea aproape 60 de metri inaltime, in spiritul megalomaniei. Biserica se ridica in dreptul strazii Gheorghe Sincai, pe unde se efectueaza accesul auto pe santierul parohial, si unde se afla, momentan, clopotnita. Cu o luna si jumatate in urma, preotul Vasile Petrovai, incurajat de lipsa de reactie a autoritatilor locale vizavi de ilegalitatea pe care a savarsit-o luand cu japca terenul Vamei, si-a continuat planurile de auto-impropietarire cu pamantul municipalitatii. Si nici una nici alta, a troznit o troita masiva din lemn cu fundatie de beton, pe terenul viran al primariei, vizavi de supermarket si la 40 de metri de biserica sa! Oficialii Primariei au dat de inteles, initial, ca “nu observa” crucea, pana cand le-am cerut explicatii (alo, domnilor Feher si Tiplea, treziti-va, ca-i timpul sa mergeti acasa!). Dupa cateva saptamani de la ridicarea troitei, Petrovai era nestingherit, iar primaria-si tinea ”ciocul mic”. “Lasa-ma, domnule, cu opinia asta publica in pace, ce?”

Din colt in colt

Primarul Eugenia Godja a confirmat ilegalitatea preotului Petrovai. “Din cate stiu eu, acolo trebuia sa fie o parcare, dar pentru ca preotul a construit acea troita neautorizat, i s-au intocmit acte de amenda. La Artima, Comisia de Urbanism a stabilit ca va exista cate o parcare in fata si in spatele magazinului, dar nu s-a terminat inca amenajarea pe orizontala (desi termenul de finalizare a lucrarilor era pana la 15 noiembrie). Cand a aparut troita, cei din Comisia de Urbanism l-au invitat pe Petrovai sa vina la discutii si sa explice ce a facut, dar acesta nu s-a prezentat, motivand ca nu a putut (!). Acum, viceprimarul se ocupa de problema asta”, a declarat Godja. La final de octombrie, inginerul Marius Tiplea (seful Biroului de Sistematizare din cadrul Primariei) a precizat ca a intocmit deja procesul verbal de amenda pentru parohie, fara a reusi sa explice de ce a reactionat tardiv. Surse informate sustin ca preotul Petrovai intentioneaza sa mute clopotnita bisericii, din locul initial (la sud de biserica) intr-o alta pozitie (la nord), exact in mijlocul terenului primariei! Mai mult, dupa mutare, Petrovai vrea sa deschida o alee de acces la biserica, intre clopotnita si troita. Din “glorios de ilegalul” proiect al lui Petrovai rezulta ca proiectata (dar inca nerealizata) parcare se va transforma, cu japca, intr-un areal pravoslavnic.

Sutana relatiilor

Amintim ca preotul Vasile Petrovai a fost coleg si prieten cu Ilie Sarbu, influentul ex-ministru al Agriculturii. Aceasta este singura explicatie pentru care autoritatile se tin la distanta de omul in sutana cu inalte relatii. Tot Vasile Petrovai s-a auto-improprietarit cu de la sine putere cu 4 hectare de teren care apartineau municipalitatii si fusesera destinate Vamii. In acel loc si-a facut un cimitir si alte constructii neautorizate. Nu stim daca Primaria se mai judeca sau a renuntat la proces, dar stim ca acest subtilizator de domenii publice a acaparat inca 1.000 de metri patrati in centrul orasului, extinzandu-si ilegal terenul parohiei. Aproximativ la fel a actionat administratia Sighetului si in cazul benzinariei Lukoil (construita fara autorizatie); nimeni nu i-a amendat pe benzinari decat in momentul in care presa a sesizat cazul. In Sighet, legea pare sa fie aplicabila doar in cazul celor slabi si fara relatii. Poate naivi, noi mai asteptam dreptatea. Si vom reveni pana cand cazul va fi solutionat, conform legii. Pentru ca legea e una pentru toti. Cel putin, pe pamant.

Ce spune Petrovai?

Rep.: “Troita are autorizatie?”

Vasile Petrovai: “Unde ati mai vazut autorizatie pentru troita?”

Rep.: “Am inteles ca veti construi si o alee, si o clopotnita. Pentru ele exista autorizatie?”

V.P.: “Construim ce vrem!”

Rep.: “Dar construiti pe terenul Primariei!”

V.P.: “Terenul ii a nost’!”

Rep.: “Aveti autorizatie de construire, certificat de urbanism?”

V.P.: “Avem de tate!”

Si dialogul s-a intrerupt, pentru ca celalalt telefon s-a inchis.

Flagrant!

Luni, 1 noiembrie, in calendarul religios e Ziua mortilor (data aleasa strategic - cine se leaga de un preot intr-un asemenea moment?). Ora 11: camionul cu numarul de inmatriculare MM 03 YNF, descarca o umplutura din pamant intre troita si biserica, pe terenul municipal. Este al zecelea transport din aceea zi! Nici o autoritate nu observa (oare?). Ora 11, 15: Soferul utilajului explica: ”e pentru parohie, nu pentru Primarie sau magazinul Artima. Aici va fi un platou frumos, cu flori, pe unde se va ajunge la biserica.” Ora 12: il anuntam pe viceprimarul Stefan Beres despre ceea ce se intampla pe terenul municipalitatii. Stefan Beres: “Da? Chiar azi, de Ziua mortilor… Ceea ce a stat in putinta mea am facut. De aici incolo…” Reporter: “Doamna primar a spus ca dumneavoastra aveti sarcina asta…” S.B.: “Asa? Pai atunci o sa ma ocup, numai sa fiu lasat in pace! Legea e lege pentru toti!” Rep.: “Ce amenda ii dati preotului?” S.B. (evaziv): “Legea spune ca intre 20 si 100 de milioane de lei.” Vom urmari cazul.

Teofil Ivanciuc

Fosta directoare CEC castiga bani din foi de boala

Martor in procesul CEC!

La inceputul saptamanii trecute, au fost mai multe infatisari la Judecatoria Baia Mare, in procesele marca CEC. O noua fila in scandalul Mihalache si trei procese cu fostul director al Sucursalei CEC Baia Mare, Amelia Chiuzbaian pe post de “cap de afis”.

Daca ar fi sa fim cinici, avand in vedere ca o buna parte din conducerea Sucursalei a fost “la judecata”, am spune ca s-ar fi putut organiza o sedinta operativa a Sucursalei CEC pe culoarele Palatului de Justitie. Reamintim ca, in urma cu o saptamana, Chiuzbaian a pierdut procesul cu Centrala CEC, respectiv contestarea deciziei de desfacere a contractului de munca al fostului director pe motive disciplinare. In aceasta saptamana, Chiuzbaian s-a judecat cu fosti colegi din conducerea Sucursalei, pe motive de calomnie, si a continuat procesul cu foile de boala (prin care solicita sa i se plateasca foile de boala depuse dupa ce a fost data afara).

I-a iesit!

Incredibil, dar in acest ultim proces, Amelia Chiuzbaian a castigat. Adica, CEC este obligata sa-i plateasca foile de boala, iar pe cale de consecinta se va invoca acest fapt pentru a se demonstra ca fostul director este in continuare director (nu poti da afara o persoana care se afla pe foaie de boala)! Nu putem sa nu observam ca nu s-a tinut cont de faptul ca povestea acestor foi de boala se afla “in vizorul Politiei”, ca exista un denunt penal impotriva lui Chiuzbaian si ca, in definitiv, este o poveste “ciudata”. Reluam pe scurt “circul “foilor de boala”. In ziua in care a fost data afara, Chiuzbaian a stat la serviciu pana la orele pranzului. Dupa ce a plecat din Sucursala (in urma circului de rigoare), probabil a cautat o solutie salvatoare. Si a inceput demersurile pentru a obtine foi de boala incepand cu ziua de vineri, zi in care i s-a adus la cunostinta ca a fost data afara. Din acest punct apar doua variante. Chiuzbaian sustine ca a fost de dimineata la medic (era in data de 2), dar aduce foi de boala cu data de 5. A doua varianta, probabil corecta, e cea in care medicul de familie a recunoscut ca a fost contactat in cursul dupa-amiezii zile de 2 (ceea ce arata ca a fost la serviciu dimineata). Mai mult, dar mai surprinzator, din informatiile noastre, medicul specialist care da recomandarea pentru foile de boala nu are habar ca a dat acele recomandari. Altfel spus, Chiuzbaian a prezentat medicului de familie niste hartii care aveau doar parafa medicului specialist si nici o semnatura. Cazul este cercetat de Politie. Cu toate acestea, fostul director castiga procesul cu posibilele urmari, dupa ce vom asista la recurs.

Chemat la bara!

Au urmat procesele directorul interimar al Sucursalei CEC, Maria Dragos, contra lui Chiuzbaian si un alt proces in care unul din sefii institutiei baimarene, Gavrila Chis, este acuzat de Chiuzbaian ca a bruscat-o in celebra zi cand a fost data afara. Fiind de fata toate partile, am asistat la infatisari, mai mult pentru a vedea cum se va prezenta apararea lui Chiuzbaian. Procesul cu Dragos s-a terminat cu o noua infatisare si cu concluzia clara ca nu exista nici o posibilitate de impacare intre parti. Urma sa inceapa procesul cu Chis, moment in care avocatul lui Chiuzbaian, Ioan Blajan, a cerut conexarea celor doua cauze, fiind vorba de aceleasi evenimente. Mai mult, avocatul Blajan, care era bine dispus dupa ce a “reperat” redactorii GAZETEI in sala, a cerut sa parasim sala de judecata, deoarece urma procesul in care Chiuzbaian o acuza pe directoarea Dragos de calomnie prin presa (?). Este vorba despre articolul publicat in GAZETA, primul material pe aceasta tema, unde Dragos ne-a dat un raspuns la o intrebare legata de ce se intampla in Sucursala. Avocatul Blajan vrea sa cheme redactorul GAZETEI ca martor in acest proces. Este o procedura corecta, dar ne-a umflat rasu’-plansu’. In concluzie, circul continua si vrem, nu vrem, vom “tine aproape”.

Nicolae Teremtus

Rectificare bugetara si amendatori care scuipa seminte...

Clopotitii!

Ultima sedinta a Consiliului Local Sighetu Maramatiei a infierbantat spiritele. Motivul: banii (normal). Cele mai aprige dezbateri au intervenit in momentul discutarii rectificarii bugetului si modificarea hotararii privind amenzile. Ce a parut jenant? Poate, faptul ca birocratii Primariei Sighet nu stiau de cati bani dispune orasul. E suficient de jenant?

Nu putem trece cu vederea ca la ultima sedinta a Consiliului Local Sighetu Marmatiei (CL), presedintele de sedinta, fostul primar Ioan Bledea, a venit la ”slujba” inarmat cu un clopotel pe care l-a folosit activ intru temperarea galagiosilor. Ca la “generala”. Ioan Barbus, directorul economic al Primariei, a propus majorarea cheltuielilor cu 1,6 miliarde lei, in urma unei “infuzii financiare”. Banii ar urma sa fie distribuiti pentru amenajare de drumuri (850 milioane la modernizarea strazii Dobaies) si pentru Muzeul Maramuresului (subventii de 350 milioane). Si Sorin Rednic, secretarul Primariei, a subscris la propunere, motivand: “veniturile provin din taxele notariale in excedent”. Insa consilierul liberal Teodor Almas a vrut sa afle mai concret cum s-a ajuns la concluzia ca aceasta e suma reala care urmeaza sa intre in bugetul local. A fost momentul in care a iesit la iveala aiureala. Directorul economic Barbus a explicat ca aceasta “completare” financiara a venit de la guvern pentru refacerea strazii Dobaies: ”care a primit deja de la Guvern 2,05 miliarde pentru 1,6 kilometri de drum si care necesita mai multi bani. Lucrarea o executa Drumurile Judetene si este de buna calitate. Banii pentru muzeu sunt destinati reparatiei cladirii in care se afla sectia Etnografie. Constructorul a cerut 460 milioane pentru asta. Am negociat scaderea acestei sume si acum au ramas 350 de milioane pentru partea de cladire in care se afla muzeul. Restul constructiei a fost reparat pe banii Companiei Romania Film (acolo este si cinematograful), care a platit 285 de milioane.” Clar? Numai ca in momentul precedent supunerii la vot, Valentin Hajdu, seful Biroului Taxe si Impozite din Primarie, a intervenit alarmat: “Noi nu avem banii astia! E pericol sa nu incasam taxele notariale. Din planul de 6 miliarde pe acest an, la taxe s-au realizat doar 4,5 miliarde. Mai avem doar 2 luni, si cu un maxim de 500 de milioane pe luna abia intram in plan, nu sa-l si depasim!” In acel moment, consilierii au sarit ca arsi: “Veniti in sedinta cu temele nefacute! Cei de la Economic spun ca avem bani, iar cei de la Taxe nu. Asta e lipsa de respect fata de consilieri!” Dupa consultari intre cei doi sefi de birouri a rezultat ca, totusi, exista in buget un excedent de 2 miliarde de lei, dar la cote defalcate pe impozitul pe venit, si nu la taxe notariale. Asa ca s-a votat, iar banii s-au alocat conform propunerilor. Harababura din Primarie ne pune pe ganduri: pai, un “bandit” ar putea pune mana pe niste miliarde din banii publici, fara ca cineva sa observe, nu?

Spargatorii de seminte

Alta hotarare “cu cantec” a fost modificarea unui act care specifica faptul ca “persoanele imputernicite de primar” pot aplica amenzi pentru depozitarea neautorizata a gunoiului. S-a propus inserarea in act si a jandarmilor. Consilierul Tiberiu Trifu a replicat: “e plin de gunoaie, pe malul Izei este infernal, dar nu se dau amenzi.” Peremistul Ioan Marculescu a recunoscut public ca s-ar bucura sa nu mai vada jandarmii mancand seminte pe strada (ha-ha-ha)! Almas a concluzionat ca nu trebuie sa se dea posibilitatea infaptuirii unor abuzuri: “oamenii trebuie instruiti, nu oricine sa poata aplica amenzi.”

Despre gunoaie

Tot la capitolul Amenzi, s-a discutat si despre cele care pedepsesc aruncarea de gunoaie si moloz pe malul raurilor sighetene. Dupa cum se stie, luncile acestora au ajuns gropi de gunoi, iar Sighetul este poate singurul municipiu din Transilvania care nu are Garda Ecologica. Si asta se simte. Indiferent cati gardieni, politisti si jandarmi ii vor putea amenda pe nesimtitii care folosesc Iza sau Tisa ca pe niste ghene de gunoi, treburile nu se vor remedia astfel. Pentru ca activitatile de acest tip trebuie facute cu voluntari sau angajati iubitori ai naturii, si nu cu niste neaveniti. Insa, din cate se pare, cat timp va dura mandatul partidului-Stat, Sighetul riveran va fi la fel de jegos ca si acum, si la fel de lipsit de Garda Ecologica. Desi eu as fi primul voluntar.

Teofil Ivanciuc

Col]u’ meu

Si eu!

Fost procuror, actualmente avocat, cunoscut, de succes cum s-ar spune, Ioan Blajan este un obisnuit al proceselor controversate. Un obisnuit pasiv, ori activ. Pasiv, de pilda, in cazul Mihalache, Activ e in procesele fostului director al Sucursalei CEC, Amelia Chiuzbaian, al carei aparator este. A mai fost si martor intr-un proces controversat, in care a avut legaturi cu cele doua parti ce se judeca. Nu are nici o importanta, daca a putut sa fie, inseamna ca a fost o treaba legala. Nu doresc sa creada ca il arat cu degetul pen’ c-o apara pe “fosta”. Nu imi permit, nu ma intereseaza si este treaba dumnealui pe cine apara, chiar daca o face pe bani putini ori mai multi. Dar, m-a deranjat acel deget acuzator. Pe mine, un neinsemnat. Ce nesimtire din partea mea! M-a deranjat atitudinea avocatului, mereu pus pe chicotit. Chiar si judecatorul a afirmat “in stilul dumneavoastra caracteristic”, vorbind de modul de manifestare a lui Blajan. M-a deranjat acel deget, probabil mai mult decat ar fi trebuit. Nu ar fi trebuit sa ma deranjeze deloc, dar sunt si eu… Fiind deranjat, normal ca am inceput sa visez frumos. Se facea ca eram la Judecatorie si noi, cei din presa, aveam voie sa solicitam judecatorului fel si fel de chestii. In cazul Chiuzbaian, m-am trezit ca am solicitat o conexare cu procesul lui Mihalache, pe motiv ca Blajan are cunostinta de multe aspecte care ar clarifica controversatul caz. Am mai solicitat un martor care ar fi putut sa-mi dea dreptate, asistand (activ) la o discutie interesanta legata de cazul Mihalache. Avocatul Blajan are cunostinta de ce s-a intamplat la CEC, fiind cel putin sfatuitorul unora care si-au recuperat banii. Pe undeva, pare firesc sa fie aparatorul lui Chiuzbaian. M-am trezit din reverie in timp ce ma taram afara din sala de judecata, urmarit de acel deget acuzator. Nu ma obsedeaza, nu sunt un orgolios, poate doar mai fricos. Mi-am adus aminte ca avocatul a fost procuror. Apoi mi-am mai amintit ca se barfeste pe tema aceasta. Cum eu nu cred in barfe si sunt convins ca avocatul este un exemplu de cinste si corectitudine, parca m-am mai linistit. Apoi, mi-am adus aminte: si eu va urmaresc domnule Blajan! Activitatea profesionala, evident.

Nicolae Teremtus

Falsificatorii de aur

Mafia falsificatorilor de metale pretioase a ajuns si in Maramures. Pe lista victimelor se afla atat casele de amanet, cat si baimarenii atrasi de un castig facil. Metodele de inselaciune variaza de la vanzarea de bijuterii care par a fi din aur, la umplerea celor din aur cu cupru. De cele mai multe ori, prejudiciul nu poate fi recuperat.

Atentie! Atrasi de mirajul unor afaceri banoase, mai multi baimareni au cazut victime falsificatorilor de aur. Acestia opereaza in zone aglomerate cum ar fi Piata Izvoare sau zona garii si autogarii, unde pot fi mai usor de gasit viitoarele victime. Mai exact, se cauta persoane cu bani in portofel si fara prea multe cunostiinte in domeniu. De regula, potentialul client este acostat cu o propunere mai mult decat generoasa, de genul “nu vreti sa cumparati o bratara de 10 grame cu 1 milion? Am nevoie urgenta de bani, ca altfel nu as vinde-o.” Entuziasmati de ideea unui castig multi nu se gandesc ca bijuteria poate fi contrafacuta, chiar daca are un insemn care seamana cu o stanta. “Acest tip de sarlatani actioneaza de obicei in locuri aglomerate, unde pot gasi mai usor fraieri. Noua ne-au spus mai multi oameni. De obicei, se prefac ca au gasit bijuteria sau au nevoie urgenta de bani si vor sa o vanda la un pret foarte mic, desi are cateva grame bune. Bine, oamenii ar trebui sa se gandeasca la faptul ca in aceste zone sunt amanete. Daca cei care propun targul chiar au nevoie de bani, ar putea merge la unul dintre ele si daca bijuteria este autentica, ar putea primi mai multi bani. Sau, cel putin, clientii ar trebui sa le propuna sa mearga la o bijuterie sau la un amanet sa o verifice, daca persoana respectiva este de acord”, a spus administratorul unui amanet din Baia Mare.

Amanete pagubite

Atunci cand infractorii sunt “profesionisti”, trec pragul caselor de amanet cu bijuterii confectionate din aur, dar umplute cu diferite aliaje. “Am avut cazuri cand diferite persoane au incercat sa amaneteze bijuterii false. O persoana nespecializata nu-si da seama, fiindca nu au nici o urma a fisurii. Noi, de obicei, le recunoastem dupa gramaj. Aurul cu karataj mic poate fi topit foarte usor, dar iti poti da seama dupa model, daca bijuteria era initial goala sau nu”, a spus administratorul. Deoarece sunt aliaje care au propietati asemanatoare cu ale aurului, nespecialistii pot fi indusi usor in eroare. Conform normelor privind regimul metalelor pretioase, acestea sunt recunoscute printr-o analiza bazata pe reactia de culoare a metalelor pretioase, in functie de continutul de metal pretios fin, in contact cu o serie de reactivi specifici. Pentru a evita eventualele prejudicii, angajatii caselor de amante recurg la metode mai putin calificate atunci cand sunt pusi in fata unei oferte fabuloase. “De exemplu, cand vine cineva necajit cu o bratara de 20 de grame poti sa-ti dai seama ca e suspect. Iar daca pui intrebari sau vrei sa verifici bijuteria mai atent, se sperie si pleaca. Problema este ca in astfel de cazuri nici nu ai timp sa chemi politia”, a declarat administratorul.

Ultimul caz solutionat

Chiar daca in Maramures acest tip de infractiune nu a fost mediatizata, au fost cazuri care au intrat in atentia politiei. Iar baimarenii au cazut prada falsificatorilor de aur. “Ultima sesizare de acest gen a fost in luna aprilie, cand politistii baimareni au prins doi tineri Bogdan I. (19 ani) si Gabor R. (26 ani) care au inselat patru case de amanet, cauzand un prejudiciu de peste 44 de milioane de lei. Modul lor de operare era oarecum inedit. Cumparau bijuterii din aur, care erau goale pe interior, si printr-o mica taietura introduceau sarmulite subtiri lipind apoi fisura cu un adeziv special. In acest mod crestea gramajul bijuteriei si, implicit, pretul. Dosarul a fost inaintat Parchetului de pe langa Tribunalul Maramures, cu propunerea de arestare preventiva pentru comiterea infractiunii de inselaciune, ceea ce cred ca s-a si intamplat”, a spus purtatorul de cuvant al Inspectoratului Judetean de Politie Maramures. Ramane o certitudine: atrasi de castig, unii cad usor victime acestei infractiuni, ajungand sa dea bani pe o tinichea.

Inclusa in Codul Penal

“Inducerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 12 ani. (…) Daca mijlocul fraudulos constituie prin el insusi o infractiune, se aplica regulile privind concursul de infractiuni. (…) Inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alineatele precedente, dupa distinctiile acolo aratate.” - articolul 215 din Codul Penal.

Ioana Lucacel, Mihaela Mihalea



SANITAS Maramures ameninta cu greva generala!

Greva injectabila

In plina campanie electorala, ia amploare conflictul de munca declansat de Federatia SANITAS. Din cauza ca in bugetul pe anul viitor nu le-au fost cuprinse si propriile revendicari, sindicalistii ameninta cu forme de protest mai ferme. Primul pas: o greva de avertisment de doua ore. Daca negocierile din aceasta saptamana vor esua, asistentii medicali afiliati sindicatelor din sanatate vor intra in greva generala pe perioada nedeterminata.

Protestele initiate de Federatia SANITAS continua. Asistentii medicali din toata tara se pregatesc de greva generala. Motivul? Conflictul de munca declansat la mijloc de octombrie nu a reusit sa convinga guvernul, iar personalul sanitar mediu si-a pierdut rabdarea. Marul discordiei il reprezinta proiectul de buget pe anul viitor. Principalele revendicari ale sindicalistilor sunt reprezentate de alocarea unor sume suplimentare la rectificarea bugetului, care sa permita acordarea tichetelor de masa tuturor membrilor de sindicat, elaborarea unui sistem de salarizare specific retelei sanitare, avand in vedere ca finantarea este asigurata aproape exclusiv din fondul de asigurari de sanatate. Cu toate ca recent a fost incheiat un protocol cu Ministerul Sanatatii, care prevede acordarea a 10 tichete de masa asistentilor medicali, sindicalistii raman fermi, solicitand acordarea a 20-22 de tichete de masa lunar si majorarea salariilor cu 50%. In cazul neacordarii bonurilor valorice in anul viitor, se solicita cresterea drepturilor salariale cu 80 %, adica dublu fata de oferta ministeriala. La inceputul saptamanii, satui de promisiunile guvernamentale, asistentii maramureseni au protestat in holul Spitalului Judetean de Urgenta. Greva de avertisment se vrea o “repetitie” a grevei generale ce va fi declansata in 8 noiembrie, in cazul in care revedicarile sindicalistilor nu vor fi solutionate. Desi personalul TESA si Ordinul Asistentilor Medicali din Maramures s-au aliat demersului Federatiei SANITAS, procesul sanitar nu a avut de suferit, insa, in cazul unui refuz din partea Guvernului, perioada urmatoare se anunta sumbra. “Negocierile cu Guvernul au esuat, dar daca nici cele din 4 noiembrie nu ne vor fi favorabile, ne vom intalni din nou, luni, si vom declansa greva generala pe perioada nedeterminata. Daca nici aceasta forma de protest nu va solutiona cererile noastre, vom picheta Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii. Important este sa ramanem uniti”, a spus Mircea Ciocan, presedintele SANITAS Maramures. Revendicarile personalului TESA coincid, in mare, cu cele ale Federatiei. “Din 2000, asistentii medicali au fost lasati pe dinafara. Ne-au aruncat praf in ochi cu 10 tichete de masa. Daca a fost posibil, poate fi posibila si acordarea a 20-22 de tichete, pentru fiecare zi lucratoare din luna. Sustinem propunerile Federatiei Sanitas. O revendicare in plus ar fi trecerea personalului TESA pe grila de salarizare a Ministerului Sanatatii”, a declarat Mircea Itu, presedintele TESA Maramures. Alta nemultumire a asistentilor este legata de nealocarea de fonduri pentru perfectionare. “Cumparam reviste si carti de specialitate pe banii nostri, pentru ca nu se aloca fonduri in acest sens”, a spus Viorica Totoran, presedinta Ordinului Asistentilor Medicali din Maramures.

Ioana Lucacel



Schimbul de azi

Femeile presedintelui

“… pe Basescu, pe Nastase… unele pe Marko Bela sau chiar pe Tudor”, cam asta ar vota romancele. Feministul sondaj nu este fictiune, ci a fost efectuat, pentru ca altfel nu l-as avea-n fata cestii de cafea sleita, poate mai sleita decat acest sondaj. Cine l-a efectuat, ramane un mister: ori niste haiosi misogini, ori “factori destabilizatori”. Si ce mai spune sondajul? Ca romancele bogate-l prefera pe Basescu (concluzie sinonima cu un dramatic sah mat), iar cele sub 25 de ani, pe Nastase (halucinant, dar tinand cont ca varful sexulitatii e atins doar dupa varsta aia... aia e!). Cah!, n-am gasit zaharul si cafeaua-i cumplit de amara. Insa ma consolez cu gandul la viata romanului simplu a carui viata se-nvarte ca un titirez scapat de sub control intre promisiuni facute “fraierilor care pun stampila” si “realizarile financiare de exceptie ale acolitilor Puterii politice”. Si-i mai amara decat cafeaua sleita fara zahar (la viata celui simplu ma refer). Deloc simplu e sa inteleg motivul care le-ar determina pe 44 % dintre romance sa-si dea intalnire (!) cu Basescu (si 30 % cu Nastase – Marko Bela 15,5 %, iar C.V. Tudor 10, 5 %). Ca sa ce? Ce au in comun: busola, vila din Cornu, monopolul ideologic sau “ridica-te Gheorghe, ridica-te Ioane”? In afara de fascinatia apropierii de Putere. Si cum arata “votanta lui Basescu”? Peste 25 de ani, cu functie de conducere (antreprenor, manager sau din domeniul IT) si salariu indestulator. In schimb, pe Nastase il prefera cele sub 25 de ani (studente, eleve si vanzatoare – aici obligatoriu trebuie incluse si curioasele din domeniul avicol, sa-i numere ouale). In aceleasi conditii, Marko Bela ar fi votat de… somere. Bune si ele. Geografic, sondajul referitor la politicienii preferati de catre femei e illogic (de unde rezulta ca “e mult mai dificil sa patrunzi in logica unei femei decat sa cuceresti Everestul” e o axioma). Pe orase, Traian Basescu are cele mai multe intalniri promise in Bucuresti, Braila, Botosani si Cluj Napoca. Adrian Nastase a frant inimile prin Calarasi si Roman, iar Marko Bela conduce in topul muresencelor (pentru liderul peremist, doar sibiencele au optat in proportie majora). Parca ti-e dor de fetele de la APACA, de erotizatul pulover rosu care starnea pasionantul strigat de lupta: “nu vrem bani nu vrem valuta, numa’ Roman sa ne…” Chiar, au fost suficienti 14 ani dezastruos coordonati de politicienii Puterii pentru a modifica preferintele feminine? Se vede treaba ca DA. Alta anomalie la care nu putem renunta este: “il votez pe ala, ca uite ce frumos e” (de parca am fi o tara de “pleiboi” sau de manechine perpetuu stimulate erotic). Intre presedintele “cu fata de om cumsecade”, “frumos”, “care pare destept”, “care da saracilor” sau “care hraneste porumbeii comunitari”, permiteti-mi sa cred ca o data (cine stie, poate chiar acum) un presedinte capabil. Daca nu cer prea mult, as completa: “capabil sa-si aleaga o echipa guvernamentala formata din profesionisti”. P.S.: In cazul in care nu v-ati suprasaturat de experimente nefaste, votati rezultatele sondajelor. Apropo, cu ce presedinte v-ati da intalnire? Cine a raspuns Bush, nu se pune.

Catalin Vischi

Cota unica electorala PSD!

Preturile la titei au crescut cu aproape 30% anul acesta, ajungand la un nivel nemaiintalnit de la inceputul anilor ’80. Din aceasta cauza, in tarile importatoare au aparut temeri privind costul tot mai mare al energiei. Pretul mare al petrolului ar putea determina cresterea inflatiei, va reduce rata de crestere economica si, nu in ultimul rand, starneste nemultumirea alegatorilor fata de partidele aflate la putere.

In ziua debutului campaniei electorale, Eugenia Godja, primarul minicipiului Sighet (care este totodata si coordonator judetean al campaniei), a prezentat ultima lista a candidatilor PSD pentru Parlament, lista pe care se afla ca reprezentanti ai ”Nordului”, Petru Godja (al doilea), Alexandru Deac (al cincilea) si Oana Tompos (a saptea). “Vom face 35 % si cred ca vom obtine minim trei deputati si 1-2 senatori”, a precizat liderul sighetean obiectivul de campanie al PSD. In Maramuresul istoric, de “electorala” vor raspunde Eugenia Godja (in zona Sighet), Gheorghe Visovan (pe valea Izei) si perdantul la primaria Viseu, Adrian Filip (in Viseu-Borsa). Pentru ca staff-ul sa fie cat mai stufos, functia de “organizatori-campanie PSD” o mai detin primarii din Budesti, Sapanta, Ieud, Botiza, Poienile de sub Munte si Petrova, viceprimarii din Giulesti si Viseu de Sus, directorul liceului din Borsa (Grec, nu esti pe nicaieri?), Alexandru Deac (directorul spitalului din Viseu si, totodata, candidat la Deputati) si Horia Scubli (consilier local sighetean). Fapt certificat ferm de Eugenia Godja: in perioada campaniei, presedintele Iliescu nu-si va plimba trupul prin Maramures. In ceea ce priveste cheltuielile, pentru “prezidentiala” materialele publicitare sunt primite de la Bucuresti, iar restul cheltuielilor se cifreaza la zero (oare?), iar pentru “parlamentare”, conform Eugeniei Godja: “fiecare candidat va contribui cu 100 de milioane lei. Totalul campaniei va insemna cheltuieli de circa 1,2 miliarde lei”. Ne-am amuzat, zau! In 1 noiembrie, tineretul social-democrat sighetean a intrat in pita electorala prin actiunea ”Strada TSD Sighet”. In acea zi, vreo 10 “tesedisti” in frunte cu energica lor sefa, Oana Tompos, erau in Targul de vite, unde au iesit sa imparta materiale publicitare proprietarilor de vaci, porci si oi, capre si magari. Si gaini. Nu am putut sa inchid ochii suficient de repede pentru a ma face ca nu observ aparitia masinii Primariei Sighet (un Daewoo Leganza) care le adusese un nou teanc de calendare si fluturasi pentru a fi distribuiti cu ajutorul angajatilor Administratiei Pietelor (adica Gheorghe Cordis si inca unul, pe care il vedeti in poza, un tip tare in clanta)! Din prima zi si deja in afara legii, parca nu-i frumos…

Teofil Ivanciuc

Ma tot mir

Sfanta reciprocitate

“Romania este cea mai corupta tara din Europa”, avertizeaza Transparency International, dand dovada de o necunoastere crasa a realitatilor romanesti. Imi vine sa racnesc din toti bojocii, cam cum ragea Ilie Verdet: “Cele publicate este o minciuna, un neadevar inexact”, sau cum se producea linguistic Anton Lingu: “Asta-i o minciuna frustrata!” Romania este, de fapt, o tara a armoniei sociale, aproape social-democrate. Ultima dovada in acest sens o constituie schimbarea radicala de atitudine a IPS Pimen. Banu-i un ochi al dracului si nenumarate hectare de padure formeaza celalalt ochi. Probabil cel stang, ca de stanga-i si Nastase, cel care a devenit pentru IPS Pimen “ctitor”, in loc de “arogant”. In timp ce cadelniteaza cu spor cu mana stanga pentru a-l alunga pe Necuratul din preajma, cu ispitele lui funciare cu tot, popa se gandeste ca si regele Mihai i-a dat lui Adrian o diploma pe care scria “Omul anului”. N-a trecut mult si Majestatea Sa a primit cateva zeci de milioane de euro pentru Peles. C-asa-i intr-o democratie armonioasa: daca esti atent cu Adi, si statu-i atent cu tine. Dupa satisfactia asta, pe care i-a provocat-o stanga, Pimen cred c-a uitat ca semnul crucii tot cu dreapta-l face. Pentru ca tot veni vorba de servicii pe baza de reciprocitate, Ion Iliescu ar trebui sa-l gratieze pe Miron Cozma cat mai e presedinte, altfel curatirea rahatului asta o sa-i ramana succesorului sau, in viziunea pesedista Adrian Ursul Minune. Propunerea iertarii tenebrosului print al huilei vine din partea lui Adrian, de aceasta data Paunescu. De iertare ar avea nevoie si Carmen Paunescu, despre care am auzit ca-i bolnavioara nevoie mare si in rest nimic. Nu trebuie uitat insa precedentul creat de un roman care a intrat din nou in puscarie dupa doua ore de la eliberare. Important ramane faptul ca se apropie ziua in care o sa votam. Vor fi ceva voturi lipsa daca e adevarat ca de la inceputul anului au disparut peste 1.700 de romani, fara sa lase nici o urma. Pe de alta parte, exista posibilitatea ca sa iesim cati trebuie la urne, daca tinem cont de afirmatia stupefianta a lui Viorel Catarama: “Sunt aici, printre noi, tineri care au murit in revolutia din ’89!” Nici macar improprietaritul popa Pimen, cu regele si Adrian dimpreuna, nu poate patrunde subtilitatea acestei gandiri de dreapta.

Ioan Botis





SPORT

Banii publici

Tenisi “de Dragasani”

Teofil Ivanciuc a avut proasta inspiratie de a scrie despre esecul proiectului salilor de sport construite in Sighet, alegandu-se cu critici jenante din partea unor gazetari baimareni care nu mai stiu in care blide sa mai linga. Revenim asupra stilului pompieristic al ridicarii acestor baze sportive, care a condus preconizatele activitati sportive spre haos.

Adrian Nastase s-a trezit spunand ca “se poate”. Ion Tiriac a estimat ca “nu”. Ultimul iesea bine si daca pierdea – salile fiind construite. Si a pierdut, dar ne-am ales cu 400 de sali de sport, 10 dintre acestea in Maramures (3 la Sighetu Marmatiei, 3 la Baia Mare si cate una la Borsa, Baia Sprie, Targu Lapus si Tautii Magheraus). Le-am construit, dar ce facem cu ele? Programul ”Sali de sport” este desfasurat la nivel national in perioada 2001-2004. Constructia acestor locatii sportive a fost gandita pentru atragerea tinerilor din comunitate si indreptarea lor spre activitatile sportive, prin organizarea de competitii la nivel de cartier sau de localitate. Nu aveau nimic comun cu unitatile de invatamant. Totusi, pentru ”siguranta”, salile s-au ridicat in apropierea scolilor. Pentru ca Nastase trebuia sa castige pariul, in program au fost cuprinse, ulterior, constructii care nu aveau nici o legatura cu numarul 400, ale caror proiecte dateaza din 1990 (vezi Baia Sprie). Drept dovada, unele sunt sali polivalente (Tg. Lapus, una din Sighet si Baia Mare), iar altele nu. Costurile variaza de la 6 miliarde de lei, la 50 de miliarde de lei (!). In unele cazuri, s-au aglomerat doua sali, amplasate la 10 m distanta! Unele s-au finalizat anul trecut, altele inca nici acum. Unele sali nu au fost dotate cu echipament complet si nu pot fi date in folosinta. Dar nu s-a lucrat haotic. Suntem noi tendentiosi... S-au facut cum s-au facut. Dar ce facem cu ele? Pana acum, nimic. La Baia Sprie, sala s-a finalizat anul trecut. De atunci si pana la inchiderea editiei numarului 105 nici o minge nu a batut podeaua. Zero absolut. Iar suntem rai. La Targu Lapus, sala nu a fost preluata de administratia locala pentru ca prezinta numeroase defectiuni tehnice si nu are dotari. Mai asteapta. Singura sala in care s-a facut ceva este cea din Tautii Magheraus, care a fost luata de coarne de primarul Toni Ardelean. ”Avem singura sala din judet unde este program de dimineata si pana la miezul noptii”, afirma Toni. Are dreptate, dar numai ca toate acestea s-au facut cu cheltuieli de sute de milioane si Toni e... dator. Fapt si mai grav este ca in luna iulie, ministrul delegat la Administratiei Publice a cerut Prefecturilor sa alcatuiasca, impreuna cu Inspectoratul Scolar si primarii, ”programe de activitati si competitii sportive” in salile cu pricina, cu participarea doritorilor din comunitate. Delia Ardelan m-a pus la punct: ”Copile, tu nu stii, dar s-au facut programele si s-au raportat in fiecare saptamana”. Totusi, singurele acte pe care ni le-a pus la dispozitie au fost cele legate de Tautii. In rest, noapte. Suntem tendentiosi. Sau cineva nu admite ca a gresit si se-nsireteaza. La tenisii marca Dragasani. “Raportam: planul a fost indeplinit!” Vom reveni.

Repere

20 februarie 2002 – se emite Hotararea de Guvern care reglementeaza programul ”Salile de sport” l 20 noiembrie 2002 – se aproba detalierea listei sinteza a salilor, specificandu-se care sunt scolile din fiecare judet l 2003 – se finalizeaza prima sala din Maramures, la Sighetu Marmatiei l 3 iulie 2003 – Guvernul aproba normele metodologice pentru derularea programului (amplasament, investitii, derulare, realizare) l 2003 – se finalizeaza sala de la Baia Sprie l 7 iulie 2004 – ministrul Gheorghe Emacu cere Prefecturii Maramures sa intocmeasca programele sportive care se vor desfasura in sali l 2 noiembrie 2004 – Delia Ardelean da din umeri, multumita; sali neterminate, program ioc, interes zero, eficacitate... maxima

Viorel Deghid:

“N-am stiut. Va satisface?”

Daca nu ar fi foc, nu ar iesi fum. Iar daca toate ar fi la locul lor, nu s-ar fi intalnit marti, 2 noiembrie 2004, prefectul Viorel Deghid (in amintirea ”utecismului socialist multilateral dezvoltat”), Delia Ardelean (inspector general al ISJ Maramures), Cornel Savoiu (directorul Directiei Judetene de Sport Maramures) si reprezentantii primariilor (care administreaza salile) din localitatile maramuresene. De ce s-au intalnit? Sa discute modul de deblocare a crizei. Cel mai “aerian” s-a dovedit prefectul Viorel Deghid, care a uitat ca modelul comunist al tenisilor de Dragasani si al paletelor de ping-pong din “pefele” (pe care le puneam in debara pentru la vara) nu mai tine. Intrebat daca are constinta de adresa ministrului Emacu si de faptul ca sala din Baia Sprie “sta teapana” de peste un an, Deghid si-a facut mea culpa. ”Ce vine Emacu sa ne dea noua solutii? Trebuie sa le gestionam noi, daca s-au facut. Personal, nu am stiut ca salile construite de cateva luni stau degeaba. Si nici de cea de la Baia Sprie, daca asta va satisface!”, a trantit-o Deghid. Dom’ prefect, macar recunoasteti. Acum joc de glezna si tempo ridicat, ca sali aveti. La treaba! Sa vina pionierii la Daciada! ”Am cravata mea, sunt pionier... Flutura in vant...”

Ce spun fostii elevi?

”Prefectura nu ne-a anuntat de nici un program. Ce sa spun acum? Nu avem asa ceva. Ne gandim. Sala nu a fost dotata de la inceput.” – Valer Barboloviciu, primarul din Baia Sprie ”Copiii din comunitate au acces gratuit in aceste sali, costurile fiind suportate primarii. Cei care nu deruleaza programe sportive, primaria si scolile, sa fie sanctionati.” – Cornel Savoiu, director DJS ”Uitati aici programul (ne arata o foaie, n.red.). E cel de la sala din Tautii. La celelalte scoli avem. Ah, cum sa nu! Vai, dar acum sa le caut? Sunt prin dosare, pe undeva. Dureaza, stiti. Le avem. Ah, cum sa nu! Vai!” – Delia Ardelean, inspector general ISJ

Ciprian Dragos

Schimbul presedintilor

Colacul naufragiatului

In urma demisiei lui Marcel Maris, fostul finantator al echipei HC Selmont Baia Mare, Vasile Barbul, noul presedinte al clubului de handbal, spera sa readuca gloria de altadata a echipei, desi prin visteria clubului bate vantul.

Dupa doua luni zbuciumate, in care fostul finantator Marcel Maris s-a jucat de-a “uite sponsorul, nu e sponsorul”, situatia s-a clarificat! In urma retragerii acestuia, Vasile Barbul (fost viceprimar si actual consilier al primarului Cristian Anghel) a devenit presedinte al clubului. “Am preluat destinele echipei Selmont, pentru ca este pacat ca o echipa de traditie sa . Neavand un sponsor in momentul de fata, voi incerca sa asigur supravietuirea (plata salariilor pe luna octombrie si pentru cele doua etape ramase de disputat din campionat)”, declara Barbul, care a fost prezent marti la o intalnire cu mai multi oameni de afaceri din judet, in vederea incheierii unor colaborari cu echipa. Printre potentialii sponsori a fost vehiculat si numele lui Heinrich Schorsch (fostului patron al FC Baia Mare), insa acesta s-a limitat la a imprumuta un autocar pentru transportul echipei in deplasarea din ultima etapa (cu Oltchim Ramnicu-Valcea). Desi nu mai sunt bani in visteria clubului, salariile, primele de joc si asigurarile medicale ale jucatoarelor sunt platite “la zi”, singurele restante fiind catre Sala Polivalenta Lascar Pana, acolo unde echipa isi disputa meciurile. In viitorul apropiat se incearca obtinerea unor fonduri din partea Consiliului Local si Consiliului Judetean. “Situatia nu e roz, dar nici tragica. Tocmai am comandat un set de echipament care va fi inscriptionat cu numele viitorilor sponsori. Vom oferi spatiul publicitar de pe tricouri (la licitatie sau vom institui tarife pentru acesta). Situatia antrenorilor este in