GALurile maramureşene şi Consiliul Judeţean, un parteneriat de viitor

Povestea GAL-urilor româneşti începe în 2012. Pentru cei care au avut curajul de a înfiinţa un GAL au urmat, într-un stil românesc, probleme de funcţionare. Atunci, pentru a primi banii de funcţionare trebuia pus un bilet la ordin la dispoziţia autorităţii. Biletul trebuia semnat de preşedintele GAL, o funcţie onorifică. De aici au apărut probleme de organizare şi de demarare a procedurilor de funcţionare a unui GAL, implicit a celor din Maramureş. Era vorba de o sumă destul de consistentă, circa 50 de mii de euro ce ar fi trebuit pusă ca un fel de garanţie până se termina exerciţiul financiar, vreo patru-cinci ani. Dacă la final, lucrurile nu ar fi fost bune, adică, dacă proiectele din GAL nu ar fi fost câştigătoare, cel care a semnat ar fi fost bun de plată.

Şi au fost unele probleme la mai multe GAL-uri din ţară din această perspectivă. Pe de altă parte, un astfel de proiect dus la bun sfârşit în mod corect nu are cum să ducă la probleme. Probabil, această modalitate de a porni un GAL, a dus la o separare a celor care pot să gestioneze o astfel de iniţiativă şi cei care nu pot.

În Maramureş au fost cinci GAL-uri din care în acest exerciţiu financiar 2014-2020 nu au depus cerere de finanţare decât patru. Un GAL maramureşean, probabil, are unele probleme.

Mai pe înţelesul tuturora, o astfel de iniţiativă poate fi un succes deosebit dacă are specialişti ce ştiu să lucreze pe proiecte europene, care au viziune, care sunt interesaţi doar de mai binele comunităţilor partenere în GAL. În aceste structuri politica nu este „partener”.

Un exemplu de bună practică între GAL-urile maramureşene este GAL Maramureş-Vest, cel care în exerciţiul financiar 2007-2013 a adus în judeţ aproape 3 milioane de euro pentru 50 de proiecte depuse de cetăţeni şi autorităţi din localităţile care fac parte din GAL.

De menţionat că aceste structuri au fost pornite în 2012, iar GAL Maramureş-Vest a avut un an de zile (2013), pentru organizare, pentru discuţii cu administraţiile din localităţile componente, cele din zona Codru şi pentru depunerea de proiecte.

Aşa, folosind o logică simplă se poate spune că acest GAL a depus şi obţinut finanţare pentru 50 de proiecte, ceea ce nu se poate spune de autorităţile publice locale şi judeţene.

Dacă în exerciţiul financiar trecut, în întreaga ţară au fost alocate 400 de milioane de euro, în cel actual suma se va dubla, după cum afirmă oficialii români. Povestea de succes a unor GAL-uri a atras atenţia conducătorilor că există o alternativă viabilă pentru finanţări în mediul rural şi al orăşelelor mici, localităţi care nu reuşesc să atragă finanţări cam de niciun fel.

În acest context, aceste structuri au solicitat sprijin autorităţilor judeţene pentru ajutor la problema cofinanţărilor proiectelor depuse de un GAL. Au fost judeţe, Satu Mare de exemplu, care au înţeles aceste nevoi de sprijin mai repede.

În Maramureş de mai mulţi ani se discută în acest sens, dar lucrurile nu s-au mişcat deloc. Surprinzător, Gabriel Zetea, preşedintele CJ Maramureş a fost foarte deschis la aceste solicitări. Preşedintele s-a întâlnit cu cele patru GAL-uri maramureşene         

„Unele GAL-uri s-au mişcat foarte bine, altele sunt mai nou înfiinţate, însă toate au un scop comun: să implementeze şi să finalizeze proiecte importante pentru comunitate. Ghidurile pe POR şi PNDR s-au complicat foarte mult în ultima perioadă, însă pe GAL-uri sunt mai uşor de finanţat. Dacă am intra ca membri în fiecare GAL, am putea să vă ajutăm financiar, până la partea de rambursare a proiectelor. Trebuie să discutăm o strategie comună de dezvoltare a judeţului, să vedem cum putem să dezvoltăm un parteneriat cu vecinii noştri din Satu Mare, în special pe proiectul transfrontalier cu Ucraina. Am avut deja primele discuţii cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Satu Mare şi am stabilit că avem nevoi şi proiecte comune, care pot fi dezvoltate împreună. Trebuie să fim prieteni şi nu rivali, iar aici mă refer şi la proiectul Aeroportului Internaţional, unde noi nu concurăm cu cei din Satu Mare, ci ar trebui să ne completăm. Concurenţii noştri sunt cei din Cluj”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Gabriel Zetea, după întâlnirea cu reprezentanţii GAL-urilor.

La discuţia între autorităţile judeţene şi cei de la cele patru GAL-uri s-au punctat câteva lucruri importante. În primul rând, s-a discutat despre faptul că în strategia de dezvoltare a judeţului, cea la care se lucrează, agricultura nu este bine pusă în valoare. Gal-urile au prezentat faptul că pomicultura, agricultura ecologică / organică poate fi un mare atu al nordului. În acest context, programul fructe în şcoli se poate asigura cu fructele produse în Maramureş.

Consultantul Petre Mitru, de la GAL Maramureş Vest a precizat că judeţul nostru este pe locul doi în ţară la suprafeţe pomicole şi producţia aferentă. Mitru a vorbit despre strategia N-V a agriculturii organice. Un alt Gal a prezentat Drumul Aurului, un proiect care poate aduce finanţări pe GAL-ul respectiv.

S-a mai vorbit despre strategii, colaborare între Maramureş şi Satu Mare.

Pe această componentă sunt câteva proiecte interesante: Someş navigabil, Aeroporturile din Maramureş şi Satu Mare cu o strategie comună de dezvoltare, poduri la Seini-Pomi. Pe partea de infrastructură s-a vorbit de Drumul Nordului, o şosea ce poate fi un drum rapid care ne va scoate din nemeritata izolare rutieră.

Este meritoriu că preşedintele Zetea este deschis la colaborări cu aceste GAL-uri. În următoarea perioadă se vor analiza variantele posibile ca autoritatea judeţeană să fie membru al fiecărui GAL.