GAL Maramureş-Vest, locul doi pe ţară! Va începe o nouă sesiune de finanţare

În Maramureş funcţionează cinci Gal-uri (Grupul de Acţiune Locală) structuri de dezvoltare locală mult mai mobile decât cele guvernamentale. Dintre acestea, GAL Maramureş - Vest a fost în exerciţiul financiar trecut printre cele mai bune din ţară.

În urmă cu trei-patru ani în urmă, Petre Mitru împreună cu câţiva entuziaşti au pus bazele acestui GAL. Anul trecut au reuşit să atragă peste 2,5 milioane de euro, bani cu care au fost finanţate 50 de proiecte realizate de autorităţile locale şi persoane fizice din cele 14 localităţi componente ale GAL-ului.

Succesul de care s-a bucurat acest GAL a deschis calea înfiinţării şi altor GAL-uri în Maramureş, astfel că acum nordul este acoperit cu aceste structuri, aproape în totalitate. Prin GAL se finanţează proiecte de mici dimensiuni, dar se aduc bani pentru lucrări ce nu vor primi niciodată o finanţare de la bugetul de stat. De exemplu, anul trecut au fost finanţate prin GAL modernizarea a mai multor Cămine Culturale în comune şi sate mici, pe care nimeni nu le bagă în seamă. Pentru actualul exerciţiu bugetar, Mitru şi CO au pregătit un dosar foarte bun, o strategie ce a fost gândită să ofere localităţilor componente posibilitatea de a atrage fonduri pe proiecte ce ţin de dezvoltarea localităţilor. Chiar dacă sumele sunt mici, ele există şi vin în completarea celor primite de la buget.

Dosarul au fost depuse la Bucureşti şi a intrat în competiţie cu alte 235 de GAL-uri din întreaga ţară. În funcţie de proiecte, de acte şi documente depuse, se realizează un punctaj, respectiv un clasament. GAL Maramureş-Vest a obţinut 98 de puncte şi locul doi pe ţară, ceea ce va aduce un bonus în banii primiţi. Adică, undeva spre 2,6 milioane de euro, ca şi în exerciţiul financiar trecut.

Dacă banii primiţi anul trecut au avut un termen de un an pentru a fi consumaţi, cei care vin acum se întind până în 2020. Este un termen ce va permite o selectare mult mai bună a proiectelor depuse.

Pe de altă parte, GAL-ul va avea ocazia să meargă şi pe alt gen de proiecte, ceea ce va aduce alte fonduri.

Petre Mitru este încrezător şi mulţumit pentru că au reuşit să se claseze pe podium.

„Am obţinut 98 de puncte. Nu puteam face 100 din cauza densităţii populaţiei. Un criteriu ce dă un anumit punctaj. Acuma urmează formalităţile. Va trebui să modificăm bugetul, deoarece am primit acel bonus pentru locul ocupat. Şi vom ajunge, oarecum, la suma de data trecută. După care vom da drumul la finanţare.

Termenul de implementare este 2020 plus trei ani, faţă de data trecută, când am avut un an şi jumătate. Vom avea vreme să le luăm la rând!”, a spus Petre Mitru.Cunoscutul om de afaceri şi unul dintre cei mai buni scriitori de proiecte din nord, poate cel mai bun, a urmărit câteva ţinte prin care se ajunge la ce îşi doreşte un GAL, sau GAL-ul de aici. Prin acest succes Mitru este sigur că vor realiza ce şi-au propus.

„Am urmărit două nivele. Nivelul infrastructură, nivelul de bază. Să finanţăm în fiecare comună câte un proiect, de drumuri. Dar banii vor fi puţini, 50 de mii de euro pe comună, aşa că am propus ca fiecare comună să facă un proiect pentru o legătură între două puncte de atracţie, iar structura pe care o vom realiza să fie trotuar şi pistă de biciclete. Vreau să creăm 15 noduri de piste de biciclete. De asta apare şi pe copertă o structură de pistă de bicicletă. Exemplu de legătură: Primăria cu şcoala sau cu Biserica, sau Primăria cu o şură. Fiecare Primărie va veni cu ce îi convine. Sunt multe posibilităţi, să faci trotuarul între Primărie şi şcoală, dublat de o pistă de bicicletă. Să ştim că avem un trotuar şi o pistă făcute, după care se vor dezvolta în continuare. Aşa se pot dezvolta, din acest punct de vedere, localităţile.

Corelat cu asta, noi avem şi Natura 2000, o arie protejată în zona Codru. Până la urmă este bine, deoarece va creşte pădurea. Dar vrem să folosim aceste arii prin realizarea de poteci şi piste de bicicletă marcate prin aceste zone. De exemplu, ai putea ajunge din Gârdani sau Fărcaşa în Băiţa de Sub Codru, prin pădure. Pe aici ar fi cinci kilometri, pe şosea sunt 25 de kilometri. Acesta ar fi nivelul de infrastructură, 15 piste de biciclete, în funcţie de lăţime, trotuare, marcaje şi vor mai fi cele prin pădurea protejată.

Pe de altă parte, am fost obligaţi, o condiţie de a avea un punctaj foarte bun, să prezentăm proiecte pentru populaţia defavorizată. Aici intră pungile de sărăcie şi romii.

De aceea am avut proiecte pentru cele două cartiere de romi din Satulung şi Remetea Chioarului. Deoarece în documentele europene este trecut faptul că prima prioritate în astfel de cazuri este infrastructura, acces la servicii, altfel spus, ne-am axat pe infrastructura mică, ceea ce va aduce un plus în aceste cartiere sărace”, a spus Petre Mitru.

Cei din GAL Maramureş-Vest au gândit, în continuare, pe palierul doi, partea de construcţie.

„La partea de construcţie am gândit mici magazine, de vândut la gura şurii. Îi vom favoriza pe cei cu şură. În principiu cine are o şură veche şi o transformă în magazin va intra pe această teorie a lanţului scurt. Este o teorie care se dezbate acum, dar lucrurile sunt destul de simple. Este vorba de vânzarea faţă în faţă, ceea ce se poate face în mai multe moduri, la producător, la gura fermei, la gura şurii. Vii din Baia Mare la ferma cuiva care vinde roşii. Acolo, la magazin, nu îi stradă aşa cum este acum, producătorul îţi ambalează roşiile. Mai sunt şi alte metode, să vină producătorul acasă la tine pentru a-ţi aduce produsul comandat, fără intermediari, ceea ce este un câştig pentru ambele părţi. S-ar putea face abonamente pentru cine doreşte, iar producătorul ar putea veni cu bicicleta, deoarece teritoriul este destul de mic. Dar putem merge şi mai departe. Având piste de biciclete ar putea veni orăşeanul la producător pe bicicletă, acolo după roşii, dincolo după mere şi aşa mai departe. Acesta ar fi nivelul comercial.Mai este nivelul cel mai înalt, cel referitor la produsele tradiţionale.

Îi vom susţine pe cei care vor dori să înregistreze produse tradiţionale. Aici va fi vârful de lance. Noi nu putem ieşi la concurenţă cu produse deja aflate pe piaţa internaţională din ţările din jur decât prin înregistrarea produselor noastre.Pentru asta ai nevoie de multe chestii de făcut. Este birocraţie şi costă toate acestea. În momentul actual avem două produse tradiţionale, înregistrate. Ţăranii nu vor merge să dea mii de euro unui consultant pentru a face dosarul produsului şi aşa nu vom avea produse tradiţionale. Dar conform regulamentului european, avem voie să finanţăm noi astfel de scheme. În acest fel vom avea un număr mai mare de produse tradiţionale înregistrate. Acestea ar fi în acest moment, cele propuse. Vom avea probabil tot 50 de proiecte ce vor fi finanţate cu 2,5 milioane de euro”, ne-a spus Mitru.

Dacă ne gândim şi la celelalte trei GAL-uri care au intrat pe lista de finanţare putem spune că circa 10 milioane de euro vor veni în nord, ceea ce nu poate fi decât îmbucurător. Mai putem spune că activitatea acestor GAL-uri se corelează cu legislaţia actuală, cea care cere ca 51% din produsele vândute în magazine să fie româneşti.

În acest context, cei de la GAL Maramureş-Vest vor avea în perioada următoare întâlniri cu reprezentanţii lanţurilor de magazine.

Cioloş este interesat de GAL-uri

Interesant este faptul că premierul Dacian Cioloş a vorbit în ultima vreme de GAL-uri, considerând că reorganizarea teritorială a României s-ar putea face pe structura acestor GAL-uri, ceea ce te duce cu gândul la vechile plase româneşti.„Ne gândim în primul rând să stimulăm asocierile intercomunale, care pot deveni în timp soluţii viabile la această problemă a fragmentării, asocieri intercomunale cu o legislaţie mai clară, cu reguli mai clare şi privind responsabilitatea participării în cadrul Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunală.

Am auzit din partea multora dintre dumneavoastră  că apar probleme atunci când mai multe comune, oraşe, se asociază într-o astfel de structură, lansează proiecte în comun, după care unii dintre membrii ADI-urilor decid să părăsească structura şi ceilalţi rămân cu proiectele în aer sau cu insuficientă claritate legat de responsabilitatea aplicării acestor proiecte. Cred că şi din acest punct de vedere, pentru a da mai multă consistenţă asociaţiilor de dezvoltare intercomunală, avem nevoie de reguli mai clare, dar cu siguranţă şi de legislaţie care să vă permită să folosiţi resurse financiare pentru o paletă mai largă de proiecte decât cele permise în momentul de faţă.

Mă gândesc totodată, tot pentru a aduce un răspuns la această problemă a fragmentării, să vedem în ce măsură putem construi structuri mai consistente pe experienţa Grupurilor de Acţiune Locală, acolo unde acestea se dovedesc un succes şi să mergem dincolo de responsabilităţile GAL-urilor, aşa cum sunt prevăzute acum în gestiunea fondurilor europene, să putem finanţa şi proiecte cu fonduri de la bugetul de stat pentru astfel de grupuri de acţiune locală care au o strategie de dezvoltare locală, o gândire care merge dincolo de posibilităţile de finanţare prin fonduri europene. Totodată, ar trebui să ne gândim şi la alte forme de regrupări voluntare de comune, care să ducă la o mai eficientă utilizare a fondurilor publice şi a resurselor de personal din cadrul administraţiilor comunale.