Furtuni financiare intr-un an gazetaresc

Pe langa probleme obisnuite, nu putine!, care tin de o societate aflata intr-o eterna tranzitie, ultima perioada a insemnat batai de cap suplimentare pentru mediul de afaceri. Politica fiscala incoerenta, multitudinea de schimbari si acte normative au generat incertitudine si instabilitate in sectorul agentilor economici. Va prezentam radiografia principalelor reglementari financiare care au avut loc in cel de-al treilea an al GAZETEI. Inca de la sfarsitul anului trecut s-au anuntat „furtuni” in economia romaneasca. In loc de un final linistit de an, agentii economici s-au confruntat cu schimbari. La finele anului 2004, modificarile aduse Codului Fiscal stabileau ca firmele nu pot vinde actiuni sau parti sociale fara un control fiscal prealabil. Oamenii de afaceri din Maramures au acuzat atunci guvernul ca “intervine abuziv in treburile lor, incalcand principiul capitalismul si incalca dreptul la proprietate”. Ulterior, s-a renuntat la aceasta prevedere. Dar disputele despre Noul Cod Fiscal continua. O alta disputa legislativa s-a creat in jurul modificarilor aduse legilor proprietatii. Aceste hotarari au gasit nepregatite primariile din Maramures, care au intampinat dificultati chiar si la inregistrarea cererilor, daramite la rezolvarea lor. Actele normative nu au rezolvat in totalitate problemele legate de proprietate, probleme cu care maramuresenii inca se confrunta. La inceputul anului 2005, guvernul s-a dovedit a fi necrutator si cu profesorii si a declansat batalia cu piata neagra a meditatiilor. Conform unui proiect de lege s-a stabilit ca, incepand cu acest an, cei care acorda meditatii in particular sunt obligati sa-si infiinteze societati comerciale prin intermeidul carora sa-si inregistreze veniturile obtinute din aceste activitati suplimentare. Rateul SAPARD Nici proiectele SAPARD nu au scapat de probleme. Inca de la inceputul anului 2005, s-a declansat o adevarata avalansa de contestatii pentru atribuirea contractelor de executie a lucrarilor finantate prin SAPARD. In cateva „runde” de contestatii, firme de prestigiu din Maramures s-au duelat cu firme din Satu Mare si viceversa. Daca acest scandal, incheiat cu putin inainte de expirarea termenului limita de demarare a proiectelor, a pus in pericol primirea fondurilor europene, apele nu s-au linistit. In cazul unor proiecte SAPARD din Maramures au fost semnalate si probleme legate de executia lucrarilor. Printre cele mai mediatizate cazuri se numara proiectul de la Cernesti si proiectul de la Sacalaseni, ale caror executanti sunt firmele Ben&Ben si Jaop. Maramures nu sta bine nici la capitolul investitiilor individuale, realizate din bani europeni. In judet exista un numar important de comune in care nu s-a derulat nici macar o investitie in agricultura. Primarii sustin ca lipsa proiectelor este determinata de costurile ridicate ale proiectelor, care nu-ti asigura obtinerea banilor europeni. O piedica in calea finantarilor a fost si aportul propriu solicitat de proiectele europene. Desi bancile au inceput batalia pentru transformarea primariilor in clienti, multi dintre alesii locali nu au dat dovada ca au calitati de negociator pentru a obtine credite cu dobanzi avantajoase. Bolile Sanatatii Si actele normative din domeniul Sanatatii au venit la foc automat. Dezbaterile au inceput anul trecut, dupa emiterea Hotararii de Guvern care a aprobat trecerea cladirilor care adapostesc dispensarele veterinare din domeniul public al statului in cel privat, in scopul vanzarii lor. Si asta, fara a obliga medicii sa pastreze destinatia cladirilor, si fara ca banii obtinuti din vanzare sa intre in bugetele proprietarilor cladirilor, respectiv a primariilor. Un alt proiect normativ care a starnit controverse a fost cel prin care se impunea corelarea dintre numarul de farmacii si cabinete stomatologice si numarul de locuitori dintr-o zona. De aceasta data, combatantul a fost Consiliul Concurentei, care a considerat ca aceasta prevedere contravine principiului concurentei. Valva din Sanatate a continuat cu noile dezbateri privind pachetul de legi care si-a fixat drept scop reformarea sistemului sanitar. Cele 14 proiecte de legi lansate de Ministerul Sanatatii a starnit controverse atat printre directorii spitalelor, cat si printre directorii Colegiilor Medicilor si Farmacistilor. Deocamdata, la fel ca si reforma fiscala, si reforma din sanatate este in curs de derulare si trebuie sa mai asteptam pana se vor vedea rezultatele. Denominarea Cea mai importanta schimbare a anului 2005 din domeniul economic a fost denominarea. In martie 2005 s-au inceput primele pregatiri pentru introducerea leului greu, care au culminat cu dubla afisare a preturilor si lansare pe piata a noii monede. Conform normelor stabilite de BNR, leii vechi vor avea putere circulatorie pana in 31 decembrie 2006. In perioada 1 iulie-31 octombrie, BNR a pus in circulatie 2,4 miliarde de lei noi. Pana la sfarsitul anului 2006, moneda veche, va fi inlocuita treptat cu noile bancnote si monede. Cronologie fiscala l ianuarie 2005 - a intrat in vigoare actul normativ care a introdus cota unica de impozitare de 16%. l ianuarie 2005 - a fost declansata procedura de radiere a celor aproximativ 8000 de firme maramuresene care nu si-au preschimbat la termen certificatele de inregistrare fiscala. l conform Programului National de Reabilitare Termica, in 2005, Romania avea sa ajunga o tara a termopanelor. Prin acest program s-a dorit conditionarea vanzarii unui apartament de existenta unui certificat termic, care s-ar fi acordat doar cladirilor cu termopan. Prevederile s-au dovedit a fi fanteziste, iar programul a stat bine doar la capitolul teorie. l aprilie 2005 - Distrigaz a decis introducerea abonamentului la gaz, care varia intre 4.500 si 675.000 lei vechi, in functie de categoria din care facea parte consumatorul. Decizia a fost anulata ulterior, din cauza criticilor starnite. l septembrie 2005 - au intrat in vigoare noile norme BNR care permit bancilor sa acorde credite in valuta doar in limita a 300% din fondurile proprii. Ioana LUCACEL, Mihaela MIHALEA