Furtuna DNA produce fiori în nord

În ultima săptămână, DNA a devenit, din nou, o prezenţă zilnică în programele de ştiri, pe toate canalele media cu dosarele aflate în lucru, cu reţineri de foşti miniştri, oameni de afaceri, funcţionari de rang înalt din mai multe ministere. Fiecare zi începe cu o nouă reţinere sau noi acuzaţii în cadrul dosarelor aflate în lucru. Încet, încet opinia publică realizează că acţiunea de curăţare a societăţii româneşti este o operaţiune de durată şi care necesită multă muncă, curaj şi răbdare.

Dincolo de aceste aspecte ce ţin de salubrizarea politicii româneşti, în primul rând, sunt voci care afirmă că România este într-o situaţie delicată, complicată de numărul mare de afaceri ce ies la iveală, de legăturile de tip mafiot realizate între politicieni, oameni de afaceri şi cei din administraţie, de prejudiciul enorm cauzat de aceste afaceri. Dacă arestările răsunătoare au arătat că se poate face ordine în acest hăţiş de interese obscure, faptul că aceste măsuri nu sunt dublate şi de recuperarea prejudiciului cauzat, procurorii anticorupţie au notificat sute de milioane, miliarde de euro, iscă discuţii interminabile. Până la urmă, populaţia este cea care decontează aceste pierderi. Desigur, ultimul moment al acestei sarabande de cercetări este cel dedicat Elenei Udrea. Un moment aşteptat, un moment mult discutat.

În nordul ţării situaţia este destul de calmă, singura referire la posibile legături ale nordului cu noile dosare DNA sunt cele de la Cavnic. Cu toate acestea, lumea este îngrijorată de ceea ce

s-ar putea întâmpla în perioada următoare, dar mai ales de efectul în lanţ, de efectul de domino al întâmplărilor care ţin cap de afiş în viaţa publică românească a momentului.

Pentru a aduce un plus de clarificare, atât cât se poate, am vorbit cu doi analişti ai zonei economice şi din avocatură.

„Din punctul meu de vedere, ce se întâmplă astăzi în ţară, mai ales pe zona justiţiei, cu anchetele DNA, reprezintă un cutremur ce sper să ducă la lucruri bune, deoarece tai nişte iţe mafiote care au subjugat interesul naţional şi au folosit resursele publice în interese private. Sper ca această activitate să continue şi să ducă şi la hotărâri definitive, fie de condamnare, fie de achitare, pentru că totuşi prezumţia de nevinovăţie trebuie să rămână un principiu de drept, trebuie să rămână cel mai important principiu în materie penală.

În ceea ce priveşte acţiunile procurorilor anticorupţie, nu putem vorbi de abuzuri. Acestea pot fi determinate de persoane, momente, fapte. Nu putem generaliza!

În viaţa politică există clar o mare tulburare, azi discuţi cu un lider şi mâine îl vezi în arestul Poliţiei. Acest lucru îţi dă un sentiment de nesiguranţă. Pe de altă parte, nu se poate spune că există presiuni ale DNA pe un partid anume, cercetările se fac pe tot palierul politic, de la PSD, PDL, PMP, UDMR după veştile de azi (5.02.2015 n.red.), toate partidele şi toţi liderii care se fac vinovaţi, din punct de vedere al DNA, de săvârşirea unei infracţiuni de corupţie, de evaziune fiscală iau calea cercetărilor, a anchetelor. Este un lucru normal, dar pe care unii dintre noi l-a aşteptat de mult să vină. Bine că a venit şi cu întârziere!

Dacă va urma şi Maramureşul în hora dosarelor DNA?

Nu cred că judeţul nostru poate fi exceptat, nu poate fi în afară sau doar înăuntru. Depinde de implicarea sau nu a unor politicieni maramureşeni în fapte de corupţie sau asimilate corupţiei. Sunt sigur că vor începe şi aici demersuri mai dure!

Întotdeauna Maramureşul a fost pe o listă neagră a DNA-ului, să nu uităm, avem un primar condamnat şi doi foşti miniştri, avem un record negativ la acest capitol!”, a declarat avocatul băimărean Cristian Niculescu-Ţâgârlaş.

Despre factorii de risc

Am fost întrebat dacă evenimentele actuale din România, respectiv deferirea unor persoane/personalităţi organelor de cercetare penală, au vreo influenţă asupra situaţiei economice din prezent sau din viitor. Drept răspuns, prezint modalitatea efectivă a analizei SWOT asupra situaţiei unei ţări sub aspectul riscului politic.

În analiza unei organizaţii, chiar dacă aceasta este o ţară, se pleacă de la faptul că forţele mediului exogen sunt trei: politice, concurenţiale şi culturale. Dintre acestea, cele mai periculoase sunt cele politice. Desigur, aceste forţe impietează direct, în primul rând, apetitul investiţional / antreprenorial din ţara respectivă.

Sau prin limbaj mai puţin academic: cine mai are chef să investească, să rişte (afacerile înseamnă şi risc) într-un mediu stresant, permanent supus criticii, cu un sistem instituţional atacat şi criticat atât din interior, cât şi din exteriorul ţării?

Răspunsul la întrebarea menţionată la începutul articolului las la latitudinea cititorului să-l dea , care singur, prin notele acordate, de la unu la zece, la provocările factorilor de risc politic, pe care-i voi prezenta, va avea o soluţie pertinentă la întrebarea pusă.

Factorii de risc sunt:

- influenţa negativă a forţelor politice regionale;

- divizarea spectrului politic şi a puterii în fracţiuni politice;

- divizarea prin limbă, etnie sau religie;

- măsuri represive luate de guverne pentru menţinerea puterii;

- atitudinea faţă de străini, naţionalism;

- situaţia socială: populaţia, densitatea, nivelul de trai;

- forţa elementelor favorabile unui guvern de extremă stângă;

- conflicte sociale;

- instabilitate politică (rebeliuni, subversiuni, frământări şi tulburări politice).

Desigur, pe parcursul timpului, influenţa acestor factori diferă, de la o perioadă la alta, aşa că acest indicator este volatil.

Fiecare are propriile percepţii supra situaţiei la un moment dat, numai că există marile firme de rating, care periodic dau note ( sub forma unor combinaţii de litere ) multor ţări, inclusiv României, iar prin aceste catalogări se influenţează fluxul financiar mondial.

Faceţi un exerciţiu intelectual şi comparaţi indicele riscului forţelor politice din România cu oricare altă ţară pe care o cunoaşteţi şi recomandaţi celor care au bani unde să-i investească, la noi sau în altă parte.

Până când societatea, dar nu numai cea românească, nu se va linişti, nu sunt condiţii de progres, nici pe termen scurt, nici pe termen mediu sau lung, în nici un domeniu, deci nici economic.

Conf. Univ. Dr. Ştefan Gönczi