FRCCF, interesul superior

Esecurile proiectelor derulate de Directia de Protectia Copilului si fundatiile partenere se tin lant. Recent, una din fundatiile respective s-a desfiintat, iar proiectul derulat in parteneriat cu Directia nu s-a finalizat. Mai mult, in Centrul ce trebuia restructurat pe bani europeni, situatia de acum este mai grava decat era la inceputul proiectului. De-a lungul timpului, Directia de Protectia Copilului, mai nou Directia de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Maramures (DASPC), a avut diverse proiecte derulate in parteneriat cu cateva fundatii din judet. Ciudat este ca desi proiecte au fost destule, fundatiile se pot numara pe degetele de la o mana. Din pacate pentru copii, presupusii beneficiari ai proiectelor, asa cum am aratat in ultimii doi ani, aceste proiecte s-au constituit intr-o suita de esecuri. Fie ca vorbim de proiectele PHARE, de inchidere a Caminului Spital si Leaganului din Sighet si a Centrului de la Gardani (in parteneriat cu fundatia HHC Romania), fie ca avem de a face cu proiectul de restructurare a Centrului de Plasament de pe Dragos Voda din Baia Mare (derulat in parteneriat cu fundatia ASSOC), incercarile de a pune o caramida la constructia reformei in domeniul Protectiei copilului au fost actiuni menite a aduce fonduri in buzunarul celor care initiau proiectele si in buzunarul sefilor Directiei, iar copiii, cu voia dumneavoastra, erau intotdeauna ultimii pe lista. La sfarsitul anului trecut, publicam un articol referitor la un esec de acest fel, rezultat al unui proiect derulat de Directie in parteneriat cu fundatia FRCCF (condusa de Marcela Gherghel, cea care fusese la doar cateva voturi ale consilierilor judeteni de postul de director al DPC). Atunci am explicat deficientele proiectului si faptul ca toate meritele pe care Marcela Gherghel si le atribuia erau doar o gargara cu care nu ne-a impresionat. Directorul dealer? De atunci a mai trecut o jumatate de an si nimic nu s-a schimbat, vorba reclamei. Nimic in bine. Caci lucrurile nu sunt nici macar cum au fost. De cateva saptamani, fundatia FRCCF, partenerul de nadejde al Directiei, a ajuns in colaps. S-a dizolvat ca o pastila de calciu efervescent intr-un pahar cu apa. La fostul sediu al fundatiei, aflat intr-un bloc la intersectia strazilor Republicii cu Traian, in Baia Mare, nu am gasit in cursul saptamanii trecute pe nimeni. Mai mult, am observat ca in cutia postala, asa cum banuiam, se aflau numeroase plicuri neridicate, datand inca de la inceputul lunii mai. Cele mai multe erau facturi ce asteptau sa fie onorate. Dar, ce mai conteaza? Important este ca fundatia, dupa ce a insfacat cateva zeci de mii de euro pentru derularea unui proiect, nu l-a terminat, iar sefii FRCCF (in speta Marcela Gherghel) au dat bir cu fugitii, fara a termina munca inceputa. Fosti colegi ai lui Gherghel, de pe vremea cand aceasta era un angajat model la DPC, ne-au spus ca acum ar fi angajata pe post de dealer la o firma de telefonie mobila. Lucru pe care nu am reusit sa-l aflam de la Gherghel, mobilul acesteia fiind tot timpul inchis. Utopii “marca Gherghel” Dar ce isi propunea proiectul si ce s-a realizat? Este vorba de un proiect de restructurare a Centrului de Plasament Copii Scolari cu Deficiente Baia Mare, amplasat pe strada Barbu Delavrancea. Este cel care, asa cum consemnam saptamana trecuta, constituie alternativa “oferita” copiilor din Centrul de pe Valea Borcutului de catre Stefan Darabus (cel care a avut geniala idee de a inchide Centrul, fara a gasi alternative pe masura). Intre obiectivele-cadru ale proiectului promovat de Marcela Gherghel erau: reducerea cu 50% a numarului de copii din Centru. Sa ne oprim sa analizam. La inceputul derularii actiunii (noiembrie 2003), in centru se aflau 140 de copii, iar dupa numai doua luni, in ianuarie 2004, numarul acestora a crescut la 186. In primele luni ale anului copiii au inceput sa iasa din sistem, iar in partea doua a anului alti copii au intrat in Centru. Practic, in decembrie 2004, numarul copiilor era egal (143) cu cel de la inceputul proiectului. Mai grav, acum in Centru sunt 181 de copii. Iata eficienta proiectului condus de Gherghel! Gafa botisiana Un alt obiectiv al proiectului finantat de fundatia USAID, prin programul Child Net, in valoare totala de 27.000 dolari, era prevenirea institutionalizarii a cel putin 60% din copiii orientati catre invatamantul special. Oricine ajunge sa priceapa cum stau lucrurile in sistemul de protectie a copilului, constata anomalia acestei expresii. In judet mai sunt centre pentru copii cu deficiente (Targu Lapus) si numarul mare de copii din Centrul de pe Delavrancea ar fi facut ca minorii sa nu fie indreptati spre acest centru. Intre rezultatele asteptate, se precizeaza ca 25 de copii vor fi reintegrati in familia naturala. Aceasta s-a intamplat cu un numar mult mai mic de copii, desi in unele luni (iunie 2004) din Centru au fost reintegrati 41 de copii, dar aceasta s-a intamplat ca efect al legii, care prevede ca cei peste 18 ani parasesc sistemul. Cu sau fara acest proiect, cei 41 oricum ieseau din sistem. Mai departe, proiectul spune ca 15 copii vor fi dati in asistenta maternala. Pana acum nu se cunoaste nici un caz de copil dat in asistenta maternala. In primul rand, pentru ca acest contract de parteneriat a fost opera lui Augustin Botis si s-a facut fara stirea consilierilor judeteni, iar in organigrama cei 15 asistenti maternali nu s-au regasit. Va da socoteala? Acum, Centrul de pe strada Delavrancea este exemplul a ceea ce nu trebuie sa se mai intample. In urma proiectului de inchidere a Centrului de pe Valea Borcutului, in institutie au venit aproape 40 de copii, adusi de Stefan Darabus (directorul HHC Romania). Problema este ca noii veniti nu au deficiente, precum ceilalti. In loc sa devina o institutie aproape de inchidere, pentru ca asta se trambiteaza (inchiderea centrelor clasice), Centrul de pe Delavrancea are toate sansele sa devina o institutie - mamut in care sunt adusi toti copiii proveniti din esecul unui proiect. Solicitam conducerii DASPC sa analizeze serios situatia Centrului de pe Delavrancea si sa ia masuri. Iar apoi sa incerce sa gaseasca un raspuns la intrebarile urmatoare. Cum e posibil ca europenii sa dea bani pentru a ajuta copiii romani, iar cativa hotomani sa nu faca nimic cu banii, ba chiar sa isi ia jucariile si sa plece? Cand va explica Gherghel cum s-au risipit 27.000 de dolari? Ciprian DRAGOS