Fratia comunelor

Infratirea institutionala a fost conceputa drept un instrument de cooperare administrativa in contextul integrarii in UE. Cu toate acestea, majoritatea primariilor maramuresene nu s-au inghesuit sa ceara fonduri pentru astfel de proiecte. Primariile au semnat protocoale de infratire in speranta ca strainii vor face donatii. Proiectele de infratire institutionala sunt o initiativa a Comisiei Europene lansata in 1998, in contextul pregatirii pentru integrarea in UE. A fost conceput drept un instrument pentru cooperare administrativa in vederea asistarii tarilor candidate in implementarea legislatiei comunitare si pentru intarirea capacitatii administrative si juridice a viitoarelor State Membre ale Uniunii Europene. Incepand cu anul 1998, peste 850 de proiecte de infratire institutionala au fost implementate in 13 tari candidate si finantate prin PHARE sau prin alte instrumente de pre-aderare. In Romania, astfel de proiecte au fost realizate la nivel regional (prin intermediul agentiilor de dezvoltare), la nivel guvernamental (prin intermediul ministerelor) sau la nivel local (prin intermediul administratiei locale). La nivel regional, cele 8 agentii de dezvoltare regionala au desfasurat proiecte de infratire institutionala cu 8 regiuni de dezvoltare din Europa. Un alt proiect de infratire institutionala a fost semnat intre Ministerul Mediului din Romania si ministerul similar din Germania. Pentru acest proiect, Uniunea Europeana a alocat 1 milion de euro. La nivelul anilor 2004-2005 au fost lansate o serie de propuneri de proiecte pe componenta: „asistenta pentru actiuni de infratire institutionala intre orase care stimuleaza cetatenia Europeana activa”. Desi fondurile pentru proiectele de infratire institutionala la nivelul localitatilor au fost consistente, localitatile maramuresene nu s-au inghesuit sa ceara fonduri europene. Infratiri maramuresene Comuna Farcasa, desi este o comuna mare, cu aproape 4000 de locuitori, nu a semnat inca nici un proiect de infratire institutionala. Ioan Stegeran, primarul comunei Farcasa, sustine ca lucreaza la un astfel de proiect care se deruleaza cu ajutorul unui agent economic din zona: „derulam un proiect de infratire cu o comuna din Serbia. Firma Moeller, care are sediul la noi in comuna a intermediat aceasta infratire. Au mai fost niste solicitanti din Elvetia, dar nu s-a concretizat nimic.” De cele mai multe ori, proiectele de infratire presupun doar o serie de excursii peste hotare. Desi ca si numar de locuitori comuna Arinis are jumatate din populatia Farcasei, administratia locala deruleaza de cateva luni un proiect de infratire cu o localitate similara din Ungaria. Primarul Gheorghe Muresan sustine insa ca nu au avut beneficii de pe urma acestui protocol: „Consiliul Judetean a organizat doua iesiri in Ungaria, unde ne-am intalnit cu reprezentantii partii maghiare. Ei au dorit sa fie localitati apropiate ca marime. Cand a avut loc ziua localitatii lor, am semnat protocolul de infratire. Dar se bazeaza mai mult pe schimburile de experienta in domeniul cultural, sportiv si nu in plan economic.” In ce priveste partea economica, locuitorii celor doua comune nu prea au avut de castigat de pe urma protocolului. Iar cheltuielile cu deplasarile ocazionate de semnarea protocolului, au fost suportate din bugetul localitatilor: „Nu au fost asigurate fonduri pentru acest proiect. Fiecare delegatie si-a suportat cheltuielile de deplasare. Cand am fost in Ungaria, ne-au asigurat cazare si masa, dar si noi le-am asigurat cand au fost in Romania.” Orasul Dragomiresti are incheiat un protocol de infratire cu orasul belgian Nivelles. Primarul Vasile Iusco a spus ca infratirea dateaza de 16 ani: „Protocolul a fost incheiat imediat dupa Revolutie si de atunci i-am dat valoare. In 2000, cand am venit eu la Primarie, aduceau zahar, orez si haine in comuna. Le-am explicat ca practicile acestea trebuie sa inceteze, ca ne invatam cersetori. Au inteles si ne-au sprijinit pentru investitii reale in folosul comunitatii”. Desi Comunitatea Europeana a gandit infratirile ca o modalitate de atragere de fonduri din bugetul european, in Maramures conceptul de proiect de infratire a fost adaptat la realitatile din teritoriu. Din pacate, s-a ajuns sa se cheltuie bani din bugetele localitatilor pentru diverse deplasari, fara a se obtine rezultate concrete. Infratiri guvernamentale Incepand cu anul 2003, prin intermediul Ministerului Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei, Romania a avut prilejul sa se infrateasca institutional cu 13 tari. Proiectele de infratire institutionale incheiate in ultimii trei ani intre Ministerul Muncii si diverse institutii din spatiul Uniunii Europene au costat bugetul de Stat 2 milioane de euro. Printre tarile deja surori se numara Spania, Franta, Austria, Germania, Ungaria, Bulgaria si chiar Macedonia, fiecare dintre acestea „infratindu-se“ cu tara noastra pe baza unor proiecte de milioane de euro. Spre exemplu, proiectul de infratire institutionala incheiat cu Ministerul Muncii si Afacerilor Sociale din Spania, intitulat „Intarirea capacitatii Inspectiei Muncii pentru implementarea legislatiei nationale in conformitate cu acquis-ul comunitar in domeniul relatiilor de munca“, a consumat 1 milion de euro, din care 800.000 euro au fost acoperiti din fondul Phare, iar restul de 200.000 de euro au fost achitati de la bugetul Ministerului Muncii autohton, mai exact din banii contribuabililor romani. Proiecte locale „Avem infratiri cu localitati din Ungaria si Franta. Cu partea maghiara a fost mai mult un schimb cultural. Am incercat si un parteneriat triunghiular, cu partea maghiara si franceza, dar nu a mers. Protocoalele de infratire nu s-au derulat pe baza unor proiecte, ci au fost mai mult la nivel de localitati. Cu partea franceza am avut schimburi de experienta destul de interesante. Acum, dupa calamitati, ne-au oferit 11.000 de euro pentru centrul social, deoarece nu am mai primit fonduri de la Consiliul Judetean.” - Ioana Trifoi, primarul comunei Botiza. Mihaela MIHALEA