• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Sambătă , 20 Iulie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 18 Decembrie , 2006

Francisc Heinrich – paroh si scriitor crestin

Carte de vizita: Francisc Heinrich s-a nascut la 19 iulie 1941 in comuna Foieni, in apropiere de Carei, judetul Satu Mare. In 1965 a terminat studiile la Institutul Teologic de Grad Universitar din Alba Iulia cu licenta in Teologie. In acelasi an a fost hirotonisit de faimosul episcop al Ardealului, Marton Aron. De 33 de ani lucreaza in pastoratie, in calitate de paroh la Parohia Romano-Catolica Sfanta Elisabeta a Ungariei din Baia Mare. Francisc Heinrich este autorul a douasprezece volume in limba maghiara („Cautati Adevarul!”) si doua volume in limba romana. Parintele Heinrich este apreciat nu doar de comunitatea crestinilor romano-catolici, ci si de greco-catolici si ortodocsi. De o sinceritate dezarmanta, convingator in vorbe si gesturi, parintele Francisc Heinrich are o charisma incontestabila. Aprecierea de care se bucura in randurile credinciosilor nu este intamplatoare; parintele Heinrich nu e doar un slujitor al altarului, ci si legatura vie dintre cuvantul lui Dumnezeu si enoriasi. Reporter: Va fi secolul XXI religios sau nu va mai fi deloc? Francisc Heinrich: Va fi crestin, pentru ca numai crestinismul are aceasta sansa. Crestinismul nu este o ideologie, nu este o filozofie, nu este o conceptie de viata, nu este reteta pentru viata pamanteasca, nu este un obicei sau o superstitie, ci este un mesaj venit din partea lui Dumnezeu transcendent care a aparut in mod palpabil in persoana lui Isus Hristos din Nazaret, in care logosul, cuvantul si puterea lui Dumnezeu s-au facut om pentru mantuirea noastra. Isus l-a revelat pe Dumnezeu adevarat; el a patimit, a murit si a inviat din morti si va veni sa-i judece pe cei vii si pe cei morti. Asta este rama, esenta crestinismului. Doar crestinismul vorbeste despre Inviere, despre destinul vesnic, despre rasplata si pedeapsa, despre iubirea lui Dumnezeu fata de oameni si despre iubirea pe care Dumnezeu o cere din partea oamenilor. Crestinismul nu vorbeste despre rautatea pacatului, ci si despre iertarea pacatului si soarta vesnica a omului de dincolo de moarte. Cine este crestin? El care crede in Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, cel care este botezat, accepta si traieste dupa invatatura lui Isus Hristos, practica credinta, apartine de o Biserica si da marturie despre credinta in Isus Hristos in fata lumii. Cei care nu fac toate acestea sunt doar botezati, dar nu si crestini. Crestinismul va fi vesnic, pana la sfarsitul veacurilor, pentru ca raspunde aspiratiilor omului. Aceasta aspiratie este ascunsa, este tagaduita, este marginalizata, dar tot timpul ea se gaseste in om. Istoria omenirii este istoria binelui si istoria raului. Cele doua cai merg in paralel pana la terminarea istoriei omenirii si este o lupta crunta intre aceste doua puteri. La sfarsit, Dumnezeu va duce la indeplinire planul lui, dar, pana atunci, omul crestin trebuie sa se aseze de partea binelui. Ecumenism si corpul mistic al lui Hristos Rep.: Ce parere aveti despre ecumenism si despre amploarea pe care acesta a inregistrat-o in ultima vreme? F.H.: Cand Isus a fost rastignit, hainele lui au fost impartite, dar a ramas o manta dintr-o singura bucata, despre care Sf. Augustin afirma ca este simbolul Bisericii intemeiata de Hristos: o singura invatatura, un singur adevar. La inceput, Biserica a fost una singura, dar, din vina oamenilor, ea s-a divizat. In 1054, a venit Marea Schisma; in 1517, a aparut Reforma lui Luther si a lui Calvin, dupa care au aparut cultele neoprotestante. Sunt 360 de astfel de culte numai in America. Sigur ca daca Isus a afirmat un singur adevar va trebui, mai devreme sau mai tarziu, sa ne unim, pentru ca altfel ne mananca ateii si francmasonii. Tendinta ecumenica nu se rezuma la a primi si a renunta la ceva. Nu asa se va realiza unirea tuturor crestinilor. Trebuie sa ne intoarcem la radacini si trebuie sa vedem ce este esential. Isus ne-a garantat ca va veni vremea in care va exista o singura turma si un singur pastor. Cat va dura pana atunci nu stim, dar stim ca ultimii care se vor crestina vor fi evreii. Ei vor fi ultimii care vor intra in Biserica lui Hristos. Rep.: Nu este vorba aici si de orgoliul unor preoti? F.H.: Absolut, dar Biserica suntem noi, toti crestinii, nu doar preotii. Deocamdata fiecare tine la adevarul lui, dar va veni si vremea cand harul lui Dumnezeu va lumina capul oamenilor si atunci vor renunta la capriciile lor. Nu putem insa confunda Biserica cu papa sau cu Teoctist. Biserica suntem noi toti. Biserica este corpul mistic al lui Hristos. Despre evangheliile apocrife si cele canonice Rep.: In ultima vreme s-a vehiculat ideea ca Biserica ar putea accepta in viitorul apropiat si cateva dintre evangheliile apocrife alaturi de cele patru canonice. E posibila o asemenea masura? F.H.: Este o intrebare foarte bine venita. Dupa Inaltare, credinta crestina s-a raspandit cu repeziciune. Primul care a scris despre viata si invatatura lui Isus a fost Marcu, secretarul Sf.Petru. Luca, un medic grec, a completat ce a scris Marcu, adaugand, spre exemplu, povestea nasterii lui Isus. A urmat Matei care, la cererea altor crestini, a completat cele doua evanghelii anterioare. Ultimul dintre evanghelisti a fost Ioan, cel care a scris impotriva celor care credeau ca Isus a fost doar un om. Acestea sunt cele patru evanghelii canonice. Au aparut apoi alte evanghelii, 28 in total, cele apocrife. Un conciliu format din teologi de prima marime a stabilit ca pentru a transmite mesajul salfivic sunt suficiente cele patru evanghelii, celelalte fiind considerate apocrife, adica interzise. Nu era interzis sa fie citite acasa, ci sa fie folosite in timpul slujbelor. Nici o evanghelie apocrifa nu poate deveni canonica, pentru ca revelatia divina s-a incheiat odata cu moartea apostolilor. Ceea ce s-a scris dupa moartea apostolilor nu mai poate fi un mesaj inspirat. Optiuni si argumente „Cina cea de taina” a lui Leonardo da Vinci sau „Pieta” lui Michelangelo? „Pieta”, pentru ca Michelangelo zicea ca toata viata lui nu a facut altceva decat sa-si sape durerile in piatra. Acolo a reusit cel mai bine. Cuvintele scrise de Sf.Augustin sau actiunile desfasurate de Sf.Bernard? Amandoi au folosit invataturile evangheliilor. Vechiul Testament sau Noul Testament? Va raspund cu o intrebare: ce casa va place, una care are numai fundatie sau una care are numai ziduri si n-are fundatie? Ioan BOTIS ibotis@gazetademaramures.ro

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.