Fortareata sfanta a Maramuresului

* De anul trecut se aude tot mai des ca pe Prislop, pe fosta linie a frontului, pe locul de intrare in Maramures, judetul nostru este vegheat de o manastire. Pentru ca zona e plina de traditie si istorie, trebuie stiut ca a doua zi de Sf. Ilie, aici, s-a sfintit cimitirul eroilor. Pasul Prislop a fost considerat dintotdeauna o fortareata naturala pentru Maramures. Iar pentru ca pe locurile inalte ai impresia ca esti mai aproape de Dumnezeu, aici s-a construit un schit. O manastire care-ti da senzatia ca ajungi intr-o alta lume, undeva intre cer si pamant, undeva intre trecut si viitor. Trecut: pentru ca aici a fost linia frontului. Viitor: pentru ca cei 12 calugari de aici ii ajuta pe oameni sa-si regaseasca speranta si credinta. De cand este manastire pe varful Prislop, multi nu mai percep ca urcarea acestui drum este o simpla ascensiune spre poarta Maramuresului din zona Borsa, ci drumul e considerat drept un traseu de pelerinaj pentru iertarea pacatelor. Plus ca o manastire in cel mai inalt loc de intrare in judet le da credinciosilor certitudinea ocrotirii spirituale. In anul 2000, pe Prislop s-a pus piatra de temelie pentru o manastire ortodoxa, iar autoritatile locale au atribuit terenul din zona in acest sens. De anul trecut, din octombrie, locul a prins viata pentru ca aici s-au stabilit 12 calugari. De atunci, zeci de mii de ortodocsi din localitatile aflate la poalele muntelui privesc cu alti ochi varful de pe care se revarsa rugaciuni peste ei. „De anul trecut, din prima zi cand am venit, a inceput randuiala cu slujbele: dimineata la 8.30 si se termina pe la ora 11, la amiaza incep la 16 si se termina la 17.30, si avem si slujba de la miezul noptii. Oamenii au inceput sa vina la slujbele de duminica. Vin si din Suceava si din Maramures. Noi ne facem randuiala de calugari, iar oamenii vin cand pot”, spune staretul Andrei Reziuc, arhidiacon. Locul are o importanta deosebita: „aici era linia frontului si in Primul Razboi, dar mai ales al doilea Razboi Mondial. In zona sunt multe gropi comune, iar langa manastire este un cimitir al eroilor”, spune Remus Stetco, primarul din Borsa. Doar ca in timp, cimitirul a fost abandonat si crucile au disparut. Din cauza asta, calugarii n-au avut impacare, asa ca s-au apucat de reamenajarea cimitirului: „dorinta noastra cea mai mare a fost sa refacem acest cimitir si sa facem pomeniri pentru eroi, pentru ca datorita lor suntem liberi azi. A dat Dumnezeu de am reusit, si cu ajutorul unor oameni de seama din oras. S-au reamenajat 138 de morminte, cate au fost. Este cimitirul integral. In primavara am luat stratul acela gros de iarba de pe toata zona si atunci mormintele s-au cunoscut foarte bine fiecare”, ne-a spus staretul Andrei. Odata refacut cimitirul, s-a hotarat sfintirea lui. Initial, s-a dorit ca acesta sfintire sa aiba loc pe 16 august, cand oamenii se aduna pe Prislop. Doar ca nu s-a considerat normal ca lucrurile sa se amestece, din moment ce pe 16 august in zona este serbarea campeneasca „Hora de la Prislop”. Asa ca, impreuna cu Episcopia Ortodoxa a Maramuresului si Satmarului s-a convenit ca sfintirea cimitirului eroilor sa aiba loc a doua zi dupa Sf. Ilie, pentru ca in traditie, sarbatoarea se tine 3 zile. Sfintirea de saptamana trecuta a fost facuta de Prea Sfintia Sa Justin Hodea Sigheteanul, arhiereu vicar al Episcopiei Maramuresului si Satmarului. Evenimentul a adunat mii de oameni, iar cu aceasta ocazie s-a luat si o decizie istorica pentru Manastirea „Sfanta Treime” – Prislop, cu hramul „Schimbarea la Fata”: „Biserica are hramul „Schimbarea la Fata” si „Sfanta Treime”. Dar e o traditie in Maramures sa nu fie doua hramuri identice la doua biserici din aceeasi localitate. Ori, aici, de Sfanta Treime, e hram si la Baia Borsa, iar de Schimbarea la Fata e hram la Rotundu, tot in Borsa. Asa ca si Prea Sfintia Sa a hotarat ca hramul manastirii si slujba mare pentru manastire sa se tina de acum a doua zi dupa Sf. Ilie. Iar cu ajutorul lui Dumnezeu asa va ramane pe veci”, spune staretul Andrei. Initiativa staretului de a reamenaja cimitirul eroilor a pus pe ganduri autoritatile locale, care au decis ca „acesta trebuie sa fie doar inceputul” pentru ceea ce inseamna cinstirea eroilor. Primarul Remus Stetco a promis ca va sprijini continuarea acestui demers: „Sfintirea cimitirului e extrem de importanta. Sunt mii de oameni care au murit aici pe linia frontului. Cei mai multi au murit si au fost ingropati in gropi comune, fara o rugaciune. Initiativa va trebui sa continue pe toata zona, unde mai avem gropi comune si alte cimitire. Pentru ca fiecare om, indiferent din ce tara a venit, merita sa aiba o cruce si cineva sa se roage pentru el. Pentru ca la fel avem si noi romanii soldati morti in alte tari”. „Inainte erau doar niste constructii aici, dar locul a prins viata spirituala din clipa in care au venit calugarii. Este foarte important pentru credinciosii din Borsa, ca degeaba ai cladiri daca acestea nu prind viata. Iar parintele staret asta a facut. Mai mult, s-a implicat in anumite actiuni chiar si la nivelul orasului Borsa: aducerea moastelor Sf. Andrei, Sfanta Lumina etc. El a avut niste initiative laudabile, fiind un exemplu pentru preotii din Borsa si chiar din Maramures, ca mod de organizare si implicare. Faptul ca se tin slujbe aici e un lucru deosebit pentru noi borsenii. Prin aceste initiative, parintele staret a cucerit sufletul borsenilor si al celor din Carlibaba. Este foarte apreciat in zona. Nici altii n-au fost singuri, dar n-au facut asa ceva”. Remus Stetco, primar Borsa Altarul de pe fosta linie a frontului In octombrie 1914, Maramuresul este ocupat de rusi, iar din 17 octombrie 1912 pana in noiembrie 1918, intra sub ocupatia trupelor germane, aflate sub comanda generalului Konta. In timpul primei deflagratii mondiale, vreme de mai bine de doi ani, frontul a stat pe crestele muntilor Maramuresului Stogu-Copilasu-Prislop. La Prislop s-a construit un adevarat “oras din baraci”, alimentate cu curent electric. Tot aici a inceput constructia unei linii ferate inguste, care lega Borsa de Iacobeni. Prima lucrare genistica de importanta majora din Maramures a fost construita in special cu soldati sovietici cazuti prizonieri. Se presupune ca aici, pe Prislop, au fost ingropati si soldatii morti pe front, dar si cei care s-au prapadit in timpul constructiei caii ferate. Mircea CRISAN mircea@gazetademaramures.ro