Vaca etiopiana made in Remeti

Comuna Remeti, aflata la o distanta de 20 de kilometri de Sighetu Marmatiei, constituie un ecosistem aparte in mediul natural carpatin al Incalcarii si nesocotirii legilor in vigoare. in acea enclava, painea si cutitul sunt Impartite dupa criterii tenebroase de catre autoritatile locale reprezentate de primarul Stefan Halas. Ceea ce se Intampla acolo pare sa aiba un scut dubios fata de bratul scurt al legii, probabil din cauza faptului ca NTR (Noi Traim in Romania). in acest timp, un om din zona, Valeriu Mocioca (cu care GAZETA s-a Intalnit in cursul unei anchete legate tot furturile din paduri) se zbate pentru aflarea adevarului si stoparea taierilor ilegale. Si deoarece politistii au ingropat dosarul si se intreaba daca posmagii informatiilor is muiati, nu ne ramane decat sa-i invitam sa citeasca materialul.
Jelui-m-as si n-am cui,
Jelui-m-as codrului
Codrului primarului,
Codrului ocolului,
Codrului taiatului,
Codrului furatului, mai!
(folclor foarte contemporan) Totul a inceput in anul 2000, cand la alegerile locale a fost votat un nou primar, pe numele sau de baiat, Stefan Halas. Treaba s-a intamplat in toiul retrocedarilor suprafetelor funciare catre vechii proprietari ori urmasii de drept ai acestora. O parte a cetatenilor comunei a detinut, anterior nationalizarii, paduri si pasuni impadurite intr-o zona cu codri seculari de fag, valoarea unui hectar de asemenea teren estimandu-se a astazi, daca e vandut la repezeala, la 150-200 de milioane de lei. Primarul a constituit o noua comisie comunala de aplicare a Legii 18/1991 si s-a apucat de treaba. Cei care au avut drept de mostenire si-au intocmit actele doveditoare. Altii, ai caror stramosi n-au detinut nici macar un boschet, daramite paduri adevarate, nu s-au lasat mai prejos, alergand in galop sa-si faca rost de hartii justificative trase la xerox si stampilate cu radiera, asa ca, inevitabilul s-a produs. Unele parcele mai manoase au incaput pe mana celor tupeisti si iuti de mana, in timp ce ailalti, mai timizi, s-au trezit, din nou, dezmosteniti. Nemultumitii au protestat verbal mai intai, la o claca tovaraseasca, apoi au inaintat o plangere catre Primarie (recte Halas), semnata de 31 de familii si datata in 18.02.2002, iar pe urma au luat amarul drum al Judecatoriei din Sighet, cu jalbele-n protap. Din anul 2000 si pana acum au intrat pe rol circa 80 de procese ”Made in Remeti”, fundamentate pe realele sau presupusele nedreptati savarsite odata cu punerea in aplicare a legii retrocedarilor. Asta-i una. O chestie obisnuita in scumpa noastra patrie, peste tot unde exista terenuri de returnat fiind frecvente asemenea intamplari. Alte evenimente s-au declansat anul trecut, pe la inceputul primaverii.

Spargerea bubei

Pe la jumatatea lunii martie a anului 2002, Valeriu Macioca, administrator al SC Woodex SRL Satu Mare (societate al carei punct de lucru se afla in Remeti), sesizeaza Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Satu Mare (ITRSC), organ de control abilitat in a verifica activitatea ocoalelor silvice inclusiv din judetul Maramures, in legatura cu ceva taieri dubioase de lemn in raza Ocolului Silvic Sighetu Marmatiei. Despre Macioca ati putut citi recent in GAZETA, atunci cand am participat impreuna cu dansul la interceptarea unui transport de lemn cu acte naspa. Omul, dotat cu o doza serioasa de spirit civic, este ferm hotarat sa combata cu orice pret masacrele fara precedent care decimeaza padurile comunei sale natale. In faza primara a fost vorba de exploatari de masa lemnoasa in parcelele 5 si 11 din Unitatea de Productie 1 (UP 1), districtul Huta, pendente de ocolul silvic sighetean. Aici, angajati ai societatii SC Cvasciuc SRL din satul Costiui, comuna Rona de Sus, au fost surprinsi si filmati in timp ce taiau arbori nemarcati fara a detine documentele justificative necesare. Inspectoratul a efectuat cercetari, care s-au soldat cu unele urmari pe care le vom prezenta mai jos. Aceasta a fost scanteia care a aprins butoiul cu pulbere. Care, la un an de la puscarea capsei, continua cu incapatanare sa arda mocnit, fara flacara deschisa, afumand de mama focului si creand un pericol real de asfixiere a faptelor, intr-un nour de fum camuflant.

Remetiul si Etiopia

Este vizibila rezonanta asemanatoare a numelor lui Stefan Halas din Remeti si Haile Sellasie din Etiopia. Primul-primar, al doilea-Imparat. Haile Selassie I a fost ultimul monarh absolut al acelei tari africane extrem de sarace care, desi s-a autointitulat Intaiul, a fost in fapt Ultimul. Numit inainte de incoronare Tafari Makonnen, (nume de pilot finlandez de raliu sau Formula 1), imperatorul cu acest nume s-a refugiat in Anglia in timpul invaziei italiene a Etiopiei, ca apoi sa se reIntoarca cu onoruri la vatra, in 1941. A domnit intr-un lux indescriptibil, inadmisibil de mult (timp de 44 de ani), fiind cu greu inlaturat de la putere printr-un puci militar. A fost scufundat pe fondul incapatanarii sale in a sustine relatiile si privilegiile feudale, ca si al secetei cumplite care a secerat vietile a 300 de mii de supusi ai sai in anii 1973-74. O ultima chestie faina (de data asta pentru urechile lui Tanasescu-finante) despre Etiopia aia: moneda nationala a tarii se numeste, pe bune, Birr! Asta desi savanele regiunii colcaie de lei adevarati. in contrapartida, Romania are lei de hartie si poliester, dar n-are nici un animal numit bir. Detine in schimb bipezi cu caracter de hiena, care se ocupa cu instituirea de biruri pe spinarea ierbivorelor care i-au ales.

Semnaturi false si viceprimar emigrant

Consiliul Local comunal este constituit in majoritate din membri ai Uniunii Ucrainenilor din Romania, formatiune din care face parte si primarul. Acest consiliu este un organ bleg si fara personalitate. Cateodata, de mila, este informat de catre primar cu privire la hotararile luate deja, care, paradoxal, sunt uneori chiar supuse la vot (conform legii), alteori afla de prin sat ce decizii a mai decretat atotputernicul Halas, decizii care uneori o mai iau pe miriste, paralel cu legislatia. C-asa-i la tara. Consilierii nu stiu ce delimitare si preluare a padurii comunale s-a facut, nici cand, nici cum. ITRSC-ul sau Ocolul Silvic nu sunt mai bine lamuriti. La asa-zisa preluare, cand s-a semnat protocolul de cedare a padurii Romsilva catre comuna, nu s-a efectuat nici un fel de inventariere a codrului. In alta ordine de idei, Remetiul nu mai are viceprimar de peste cinci luni de zile, acesta fiind plecat in vacanta pe undeva prin Canada, la neamuri. Rolul acestuia este jucat de atunci incoace tot de catre Halas, care mai este totodata si presedintele comisiei funciare. O inmanunchere a puterilor, curat democratica, stransa in pumnul omului-orchestra. Interesant este ca secretariatul comisiei funciare nu a fost asigurat, pentru ca acea comisie nu s-a intrunit. Apoi, s-a iscat o crunta bulibaseala cu actele semnate de diverse persoane din Primarie, acestea fiind trimise la expertiza grafologica, la Cluj, care cam miroase a fapta penala. De altfel, si in aceasta problema s-a declansat o ancheta a Politiei judetene, nefinalizata inca, desigur. Intrucat traim in Romania, nu ne mai miram ca toata Politia judetului se face ca acest caz strigator la cer nu exista. Totodata, nefiind experti in tras-impinsul hartiilor sau mascarea dovezilor, GAZETA nu va poate spune cat este normal sa dureze anchetarea acestui dosar complex care zace prafuit, de suspect de mult timp, intr-un sertar bine ferecat, pe undeva pe la IPJ Maramures.

Nimanui nu-i pasa

In Remeti au existat 310 cereri la Legea Lupu, in numele a 850 de cetateni, din care o parte au fost aprobate de catre vechea comisie (Inainte de venirea actualului birau). Caci cei care n-au avut dreptul de retrocedare dupa Legea 18 au facut noi cereri, in temeiul Legii Lupu. Scandalos pare cazul unor frati, in numar de trei ca in poveste, numitii Sofineti, care desi trebuiau sa inhate impreuna o bucata de 6,8 hectare de padure au primit circa 30 de hectare, spune gura satului! Pentru ca, cica, sunt viitori cuscri ai primarului. Talhariile care au dus la acapararea cu japca a padurii sunt de multe feluri: in unele cazuri s-a ras organizat totul, cu concursul proaspetilor proprietari, ca apoi tot ei sa declare ca habar n-au cine a avut tupeul de le-au furat lemnele. Codul Silvic suna, ce-i drept, destul de frustrant: dac-ar fi sa se respecte, asta ar insemna ca nu s-ar putea dobora mai mult de un fir (adica arbore), de hectar, pe an. Primaria comunei nu a respectat legea, nici hotararea Consiliului Local privind administrarea padurilor prin crearea unei structuri proprii de gospodarire a acestora (data fiind suprafata mai mica de 2.500 de hectare a trupului comunal, trebuia facuta o asociere cu Invecinata comuna Sapanta). Colac peste pupaza, padurea cedata generos de Romsilva este plasata Intr-o zona de protectie majora, in care amenajamentele silvice nu permit defrisarea, prin acest tertip Ocolul Silvic Sighet reusind sa scape de “gunoi”. Aceasta a fost poate singura actiune pozitiva (din punct de vedere silvic), executata de responsabilii sigheteni. Au fost puse in posesie suprafete de faneata sau asa-numita ”pasune impadurita” in care, uneori, mai bine de jumatate o constituie padurea cu varsta de peste 100 de ani (cum a fost cazul locului, defrisat deja, numit ”Bongaz”). in unele locuri s-au pus in posesie paduri chiar in mijlocul unor parcele apartinand Ocolului Silvic, nerespectandu-se ordinea normala si legala, adica inceput (si limita) de parcela. S-au suprapus proprietati, s-au modificat procese verbale, au fost astupate dibaci o serie de matrapazlacuri, facand aproape imposibila in unele cazuri, dovedirea si calcularea dimensiunii infractiunilor. Prefectura lui Liviu Bechis, prin adresa 3657/30.291 dosar IV B 23, din data de 19.04.2002, scria justiarului Valer Macioca ca a verificat prin Oficiul Prefectural Sighetu Marmatiei (in prezenta petentului, cica) legalitatea atribuirii unor terenuri in baza Legii nr. 18/1991 din pasunea comunala in locul numit ”Bongaz” si ca s-au stabilit “masuri de intrare in legalitate”, care au fost transmise primarului comunei. Ce inseamna acele “masuri”, numai Bechis ar putea sa ne lamureasca. Macioca a raspuns Prefecturii, comunicandu-i respectuos ca in prezenta sa nu s-a facut nici o verificare de catre Oficiul Prefectural din Sighet, si ca sesizarea sa mai cuprindea, in afara mentiunii despre pasunea Bongaz, si reclamatii despre parcelele din alte sapte unitati amenajistice. Si asta a fost tot. in afara Prefecturii, de-a lungul timpului au fost sesizate si Consiliul Judetean, Guvernul, Ministerele de Interne si cel al Padurilor, Presedintia. Toate aceste structuri au luat masuri draconice, cu o graba de necrezut. Glumim, desigur. In fapt, s-a sesizat mai serios doar ITRSC Satu Mare.

Lista suspectilor

Ca urmare a anchetei (vezi caseta), ITRSC a propus sanctionarea administrativa a urmatorilor: ing.Stan Dumitru, ing. Beres Stefan, ing. Chisiu Olimpiu si tehnician Semeniuc Ioan (toti angajati ai Ocolului Sighet), precum si depunerea unor denunturi penale astfel: Depunerea denuntului penal impotriva primarului Halas Stefan pentru ABUZ in SERVICIU (articolul 248 Cod Penal), deoarece in calitate de presedinte al Comisiei Comunale de aplicare a Legii nr. 18/1991 a incalcat prevederile art.27 din HG nr. 131/1991 - Regulamentul de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor; Depunerea denuntului penal impotriva ing. Stan Dumitru, fostul sef al O.S. Sighet pentru NEGLIJENTA DE SERVICIU (articolul 249 Cod Penal), deoarece nu a Indeplinit obligatia privind asigurarea integritatii fondului forestier, acceptand punerea in posesie a proprietarilor particulari in suprafete necuprinse in protocol, in compensarea diferentei de suprafata din trupul de pasune impadurita ”Silsca”. Depunerea denuntului penal impotriva sefilor de district Pop Gheorghe si Mois Ioan pentru Incalcarea articolului 100 din Legea nr.26/1996 - Codul Silvic, respectiv folosirea fara drept sau contrar dispozitiilor legale specifice ale ciocanului silvic de marcat. Aceste concluzii si propuneri au fost semnate de catre inspectorul sef al ITRSC Satu Mare, inginer Sever Ster.

Tergiversare, dulce melodie

Desigur, Remetiul fiind parte a Romaniei, nici unul dintre personajele asa de strasnic trase de urechi mai sus n-a patit de fapt, mai nimic. De la Procuratura de pe langa Judecatoria Sighet am aflat ca dosarul lui Stefan Halas se afla in cercetari la Politia comunei Remeti (!), nefiind inca finalizat, in timp ce dosarul lui Dumitru Stan se afla in acelasi stadiu, insa la Politia Sighet. Asta, dupa aproape un an de la demararea investigatiilor. Toti isi vad mai departe de treburi, aceleasi care i-au consacrat pe panoul de onoare, iar padurile comunei continua sa dispara vertiginos. Grupul de interese care trage sforile pe acolo se poate presupune ca ar fi alcatuit din factorii responsabili de la Ocol, Primarie si politia comunala. Despre Stefan Beres, actualul sef de ocol sighetean, se zvoneste ca ar fi fost coleg cu secretarul de stat Ionescu din Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Si ca a ajuns la sefia ocolului pe baza prieteniei de nezdruncinat dintre el si Horia Scubli, de la Directia Silvica Judeteana. Dorind o mai buna documentare am purces la Remeti, unde in cabinetul lui Stefan Halas a avut loc urmatorul dialog. Eu: ”As vrea sa ne vorbiti despre stadiul in care se afla retrocedarea padurilor.” Primarul: ”Cine v-a trimis? Macioca? Cand am venit noi, erau deja 50 de improprietariri facute. Am terminat cu retrocedarile prin anexa 15 din Legea 18/1991, in proportie de suta la suta, iar in paralel ne-am ocupat cu anexa 53 din Legea 1(Legea Lupu, n.red.), tot privitoare la paduri, toti cetatenii validati fiind pusi deja in posesie. AM DAT PADUREA LEGAL.” Oamenii ce-si fac veacul prin fata Primariei sunt dintre cei ai primarelui. L-am intrebat pe unul dintre acestia, la nimereala, adica pe mos R.V., cum sta treaba cu primarul si restituirile de padure. Iata raspunsul sau: ”Apoi, i bun. Cum sa va zac, iel i sa cu statu’, sa cu oaminii. Da, am luat si io padure… Da’ de unde santeti?”

Ce face Politia?

Informatiile se obtin greu. Materialul de fata nu este complet si din cauza faptului ca Politia din Sighet nu are purtator de cuvant, asa cum ar fi normal. Din acest motiv n-am reusit sa aflam ce s-a intamplat cu camionul incarcat cu lemn dubios, interceptat de reporter impreuna cu Valeriu Macioca pe data de 17 februarie a.c., si tras pe dreapta de Politia Municipala, condusa de comisarul sef Liviu Indre, lucru despre care am scris in numarul 12 al GAZETEI din 24 februarie-2 martie. Tot ce stim e ca acel autovehicul a mai fost vazut de trei ori, ulterior acelei date, incarcat cu lemn si traversand nestingherit comuna Remeti in directia Sighet. Poate firma proprietara a incarcaturii si-a procurat intre timp documente valabile de provenienta si transport... Semnatarul acestor randuri declara pe aceasta cale ca nu este suparat pe seful politiei sighetene pentru ca n-a fost invitat la singura conferinta de presa tinuta de aparatorii ordinii din Sighet in ultimul an de zile, precum ca nu este mahnit ca n-a fost primit, la cererea sa, de catre comisarul sef Liviu Indre atunci, la faza cu camionul. Pe aceasta cale, GAZETA adreseaza domnului comandant municipal (dar nu numai) rugamintea de a verifica daca dosarul numitului Stan Dumitru, de profesie inginer silvic, se afla in cercetari in sertarele ori pe birourile Politiei (inca din vara anului trecut), timp in care s-au mai comis la Remeti inca o serie de infractiuni silvice. Apropo, ce parere aveti despre Stefan Beres, actualul sef al Ocolului Silvic Sighet, domnule Indre?

32 de hectare disparute

Privitor la toate marsaviile comise la Remeti, ITRSC Satu Mare, prin adresa nr. 941 din 17.06.2002, concluziona destul de exploziv:
”1) Comisia comunala de aplicare a legii funciare a pus in posesie fara a respecta protocolul Incheiat cu O.S.(ocolul silvic) Sighet si in lipsa reprezentantilor acestuia, fara a efectua delimitarea proprietatilor (unde s-a mai vazut proprietate fara granite?, n.red.).
2) Din trupul in suprafata de 72,9 hectare la data Incheierii protocolului (1993), in anul 2000, mai existau doar 40,5 hectare. Diferenta de 32,4 hectare, numita comisie locala le-a pus in posesie in alte u.a-uri (unitati amenajistice, parcele administrative, n.red.), fara a exista protocol si fara ca O.S. Sighet sa-si precizeze pozitia referitor la disparitia celor 32,4 ha (nu degeaba ocolul sighetean a iesit anul trecut ultimul pe judet la realizari, respectiv cu un minus de vreo doua miliarde de lei, n.red.).
3) in procesele verbale de punere in posesie intocmite de comisia comunala apar modificari fara ca aceste corecturi sa fie certificate prin semnatura celui care a operat modificarea (mai pe romaneste, aceste modificari ar putea fi catalogate drept smenuiri de acte oficiale, n.red.).
4) (…) Pe procesele de punere in posesie sunt inscrise anumite u.a-uri, iar in teren s-a marcat in alte unitati.
5) Autorizatiile de taiere se elibereaza pe numele proprietarului si nu pe proprietate, fapt ce duce la exploatarea unui volum mai mare de masa lemnoasa decat cel prevazut in amenajamentul silvic, evitandu-se totodata posibilitatea verificarii in teren (clasica, de-acum, astupare a urmelor hotiilor, n.red.).
6) Delegatiile de marcare in proprietati sunt emise fara a indica proprietatea, u.a.-urile, iar la predarea ciocanului (ciocanul de marcat este un instrument care aplica un fel de stanta pe busteni, respectiv pe cioatele ramase in teren, n.red.), raportul de activitate privind folosirea acestuia nu contine date privind proprietarul, u.a., specia marcata, numarul de fire, facand imposibila verificarea marcarilor in teren, permitand aparitia unor aspecte negative in modul de folosire a ciocanului de marcat. De remarcat ca, desi Ocolul contesta modul de lucru al Comisiei de aplicare a Legii 18/1991 in ceea ce priveste amplasarea proprietatilor, executa marcari in aceste proprietati (nimic mai clar, angajatii Ocolului sunt acuzati a fi in cardasie cu pseudoproprietarii, n.red.).
7) Trebuie semnalat modul defectuos de lucru al personalului delegat pentru marcare in proprietati particulare: lipsa filelor de inventar a arborilor marcati - inventarul se face pe verso-ul cererilor de marcare fara a se inscrie clasa de calitate, Inaltimea arborilor marcati, ducand la imposibilitatea stabilirii unui volum real si a volumului lemnului de lucru. Eliberarea foilor de insotire se face pe un astfel de volum calculat fara a avea la baza elementele necesare calculului, de cele mai multe ori fiind inscris volumul lemnului de lucru, cel de foc ramanand in padure (o alta metoda rafinata de a fura cu acte in regula, n.red.).
8) Din notele de constatare ale delegatilor Directiei Silvice Maramures care au efectuat controale in teren reiese ca exista posibilitatea ca proprietarii sa se fi extins cu suprafetele (ocupare ilegala), fapt nesesizat de catre personalul ocolului (din nou aluzii stravezii la cardasia dintre silvicii sigheteni si japcari, n.red.).”

Teofil IVANCIUC