Fondurile dezinteresului nostru

În pline pregătiri pentru negocierea următorului exerciţiu financiar al Uniunii Europene 2014 – 2020, primăriile ar trebui să realizeze proiecte şi propuneri pe bandă rulantă. Teoretic. Practic, şi următoarea etapă de finanţare europeană ne va prinde tot nepregătiţi şi dezinteresaţi.

Într-o perioadă vitală din punct de vedere al viitorului fondurilor europene, administraţiile locale şi-au păstrat meteahna dezinteresului cras. Institutul pentru Politici Publice a realizat recent un studiu cu concluzii sumbre: avem toate şansele să ratăm din nou banii europeni. În document se arată că: „în România ar trebuie să aibă loc din ce în ce mai multe dezbateri publice despre priorităţile de finanţare, plecând de la discutarea principalelor rezultate şi dificultăţi din actualul exerciţiu. Schimbările politice din această perioadă amână din nou demararea acestor dezbateri care, în opinia Institutului pentru Politici Publice (IPP), ar trebui să implice în primul rând beneficiarii direcţi de fonduri structurale şi mai puţin intermediarii acestora, firmele de consultanţă sau instituţiile financiare (băncile), cele care au un interes economic evident, însă sunt mai puţin preocupate de problemele reale care au marcat absorbţia fondurilor în actualul exerciţiu financiar. Avem nevoie urgentă ca aceste dezbateri aplicate să înceapă în România, în primul rând cu cei care au responsabilitate directă în dezvoltarea comunităţilor locale, anume administraţia publică locală”.

Studiul realizat pe baza datelor furnizate de Autorităţile de Management despre proiectele în derulare între 2008 şi sfârşitul anului 2011, obţinute cu ajutorul solicitărilor de informaţii de interes public, studiul pledează pentru folosirea experienţei actuale de finanţare din exerciţiul financiar cu rent în pregătirea coordonatelor următorului şi scoate în evidenţă greşelile grave care au dus la dezastrul actual. Fondurile structurale pentru administraţia publică locală nu au plecat de la estimarea corectă a capacităţii financiare locale şi, pe măsură ce s-au alocat, nu au urmărit, din păcate, creşterea capacităţii interne în administraţie, fiind adesea gândite şi uneori aproape integral administrate de firme de consultanţă.

Rezultatul? Menţionarea autorităţilor locale ca entităţi eligibile în anumite Axe şi Programe a fost făcută artificial, dovadă rata de absorbţie de 1% sau 3% de către administraţia publică locală (APL) din POSDRU şi POSCCE.

Programul Operaţional Regional a ratat şansa de a orienta dezvoltarea de proiecte locale de anvergură, cu impact regional, finanţând, ca şi celelalte programe, proiecte punctuale cu impact redus punctual.

Capacitatea Agenţiilor de Dezvoltare Regională (ADR) nu a fost folosită în acest sens. Iar Programul Operaţional dedicat Modernizării Administraţiei Publice (PODCA) a modernizat orice, mai puţin administraţia locală, numai 19% din fonduri fiind alocate proiectelor autorităţilor locale, restul rămânând la centru, la Ministere.

În medie, un consiliu judeţean din România a accesat, până în prezent, 174.56.091 lei –reprezentând 41.269.216 euro din fonduri structurale. CJ Maramureş se află pe locul 26, cu circa 32 de milioane de Euro atrase, faţă de CJ Suceava, de exemplu, care se situează pe primul loc cu o sumă de 10 ori mai mare. În topul municipiilor, Baia Mare se situează pe locul 24, cu aproape 14 milioane de Euro, faţă de Iaşi, care a atras 75 de milioane de Euro.

Nici la o analiză mai detailată, pe programe, Maramureşul nu e fruntaş la absorbţie. De exemplu, autorităţile locale au câştigat un număr total de 961 proiecte finanţate prin Programul Operaţional Regional, în valoare de 11.438.974.428,07 lei – fonduri UE (2,7 mld euro), reprezentând aproximativ 80% din valoarea tuturor contractelor semnate până la finalul anului 2011. La acest capitol, Maramureşul se situează pe locul 18, cu 271.016.907,06 RON atrase.

Dacă vorbim de robinetul pentru salarii babane, POSDRU, stăm ceva mai bine, situându-ne pe locul 7, cu 7.508.989 lei. Nu ne-am înghesuit nici la fondurilor destinate elaborării strategiilor de dezvoltare locală, respectiv pe cea a fondurilor pentru instruirea funcţionarilor publici, accesate prin PODCA, unde rata de absorbţie este zero!

ADR-uri pe hârtie!