„Flora Pannoniană a Sitului Fosilifer Chiuzbaia”, o lucrare de excepție

Recent, în prezența unui numeros public, foști colegi de la Centrul Universitar Nord din Baia Mare, foști colegi de la IPEG Maramureș și colaboratori geologi în cercetări științifice, precum și membrii Societății Naționale de Geologie, Sucursala Baia Mare, în Sala Florilor de Mină a Muzeului de Mineralogie din cadrul Muzeului Județean de Mineralogie „Victor Gorduza” din Baia Mare, a avut loc lansarea volumului „Flora Pannoniană a Sitului Fosilifer Chiuzbaia”, lucrare apărută sub egida Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, în cadrul programului cultural Maramureșul perpetuu, coordonator dr. Teodor Ardelean.

Evenimentul poate fi inserat în domeniul paleobotanicii (știința cu tradiții și predecesori iluștri, geologi) al cărei obiect de cercetare științifică are menirea de a repera și valorifica situri bogate în resturi de plante fosile, reper important în înțelegerea rolului și rostului prospecțiunilor geologice în evoluția pământului.

L-au onorat pe autor prin prezența lor la această manifestare: dr. Teodor Ardelean – directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, conf. univ. dr. geolog Marinel Kovacs – fost președinte și actual vicepreședinte al Societății Naționale de Geologie, Sucursala Baia Mare, conf. univ. dr. Ioan Denuț – directorul muzeului sus-amintit și actualul președinte al Societății Naționale de Geologie, Sucursala Baia Mare și alții. În calitate de moderator, dr. Ioan Denuț, în cuvântul de deschidere, a mulțumit autorului pentru strădania și transpunerea în practică a cercetărilor sale din domeniul paleobotanicii, menționând printre altele că situl fosilifer Chiuzbaia este cel mai mare depozitar de plante fosile din România, iar mesajul paleontologic este foarte generos, fapt care ajută la elaborarea unei monografii paleobotanice asemeni celor de la Aghireș, lângă Cluj–Napoca (Oligocen), Minișu de Sus (județul Arad, Sarmațian Inferior), Cornițel (județul Bihor, Miocen Superior), Borsec (județul Harghita, Miocen Superior–Pliocen). Despre situl fosilifer Chiuzbaia vorbitorul a mai amintit că, anterior, acesta a fost cercetat și de prof. dr. Răzvan Givulescu, membru de onoare al Academiei Române (unul dintre cei mai importanți paleobotaniști români), care și-a valorificat rezultatele cercetărilor științifice în mai multe articole publicate în reviste de specialitate, iar o mare parte dintre acestea au stat la baza lucrării monografice „Flora fosilă a Miocenului superior de la Chiuzbaia (județul Maramureș)”, apărută la Editura Academiei în 1990.

Tema aleasă de dr. Gheorghe Macovei reprezintă rodul unor cercetări de peste treizeci de ani din domeniul paleobotanicii în arealul Chiuzbaia (Miocen Superior) din Maramureș, pledoarie pentru investigațiile paleontologice de finețe și pentru abordarea diversă și aprofundată a subiectului legat de reconstituirea paleomediilor vegetale miocen superioare din România. Acesta descrie 114 taxoni în situl Chiuzbaia, dintre care 30 sunt semnalați în premieră pentru această localitate. Despre autor se cunoaște că s-a născut în 1952 în municipiul Satu Mare și este în prezent membru al Societății Naționale de Geologie, Sucursala Baia Mare, fiind doctor în geologie al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Pe palier profesional, a lucrat între 1976-1991 la Întreprinderea de Prospecțiuni și Explorări Geologice Baia Mare în calitate de geolog prospector și șef birou Valorificarea lucrărilor geologice, iar din 1992 și până la pensionarea sa, în anul 2017, a fost cadru didactic universitar în cadrul Universității de Nord Baia Mare, devenită Centrul Universitar Nord din Baia Mare în cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca. Teza sa de doctorat, susținută în 1997, a cuprins un domeniu nou de sedimentare de vârstă terțiană din nord-vestul Transilvaniei, denumită aria Preluca Nord.

Fiind invitat să vorbească despre carte, dr. Gheorghe Macovei a făcut cunoscut faptul că volumul apare după mai bine de treizeci de ani de la monografia mentorului său (pe care a avut-o ca reper), timp în care știința paleobotanicii a evoluat și în ce privește relieful din aria Chiuzbaia, unde aflorimente bogate în fosile de altădată sunt în prezent acoperite de detritus și invadate de vegetație agresivă.  Pe cale de consecință, trage un semnal de alarmă că, pe viitor, se întrevăd slabe perspective de a îmbogăți colecțiile instituționale cu eșantioane din această localitate, dar că îmbucurător este faptul că aceste eșantioane existente la Chiuzbaia se găsesc nestudiate în cadrul unor instituții. Aceasta va permite interpretări de finețe în reconstituirea paleoclimei pannoniene în ce privește stabilirea unor similitudini cu flore corespondente din aria pannonică. În legătură cu localitatea Chiuzbaia, unde se află situl, a menționat că aceasta a fost semnalată și subsecvent pusă în valoare de prof. dr. Răzvan Givulescu cu care și-a finalizat mai multe teme de cercetare care, în calitate de profesor universitar în cadrul Institutului de Învățământ Superior din Baia Mare, a desfășurat o bogată activitate științifică fiind autorul a peste două sute de publicații (majoritatea paleobotanice) în care a definit mai mulți taxoni fosile pe plan mondial. A enumerat principale capitole pe care le-a tratat în cuprinsul cărții, printre care: Flora sitului Chiuzbaia (frecvența taxonilor din situl Chiuzbaia și flore de tip Chizbaia din aria Baia Mare); Flora și vegetația intrabazinală Pannoniană (vegetația de mlaștină, vegetația riverană, vegetația de pădure mixtă mezofitică și vegetația pannoniană extrabazinală din Transilvania). Asociațiile de vegetație neogenă din Europa Centrală; Afinitățile biogeografice moderne ale taxonilor din situl Chiuzbaia; Semnalele paleobioambientale bazate pe analiza asociațiilor vegetale etc.

Manifestarea a continuat cu discursul prof. dr. Teodor Ardelean care a remarcat că în conținutul lucrării se „identifică elemente noi care ne ajută la setea noastră de cunoaștere”. Vorbim despre o lucrare excepțională în care predomină acuratețea datelor furnizate, elaborată la un nivel standard profesional ridicat. În acest fel, dr. Gheorghe Macovei ne propune un limbaj științific accesibil atât celor avizați, cât și celor care încearcă să înțeleagă prefacerile din istoria planetei cu aplecare pe evenimentele geologice care au creat repercusiuni dramatice (situațiile care au condus la dispariția unor taxoni, cazul marilor reptile marine sau dinozaurilor s.a.m.d). Citându-l pe Gustave le Bon, în „Psihologia mulțimilor”, conform cărora: „Esențial în viața este prestigiul”, dr. Teodor Ardelean a lansat ideea că: „lansarea unei cărți este un botez” iar autorul, beneficiază prin publicarea unei cărți de „o răsplată morală”.

  Au luat cuvântul, exprimându-și admirația și respectul cuvenit, conf. univ. dr. geolog Marinel Kovacs, geolog Oscar Edelstein și ing. Geolog Sasha Nicolici, președinte al Asociației Mineritului Maramureșean, care, fiecare în parte, au felicitat demersul dr. Gheorghe Macovei în elaborarea acestei valoroase lucrări științifice, cât și implicarea Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, în special a dr. Teodor Ardelean, managerul acesteia, în editarea cărții–demers, care contribuie în mare parte la   consolidarea  obiectului paleobotanicii ca știință în România.