''Flacara'' unui regim opresiv

Poarta un nume care rezoneaza puternic in varful ierarhiei muzicii folk romanesti: Victor Socaciu. Desi, cu timpul, publicul romantic al “Cenaclului Flacara” s-a mai subtiat, Victor Socaciu, trubadurul anilor ’70-’80, continua sa lupte pentru a aduce in prim-plan muzica folk. De aici si initiativa organizarii Festivalului-Concurs “Om bun”, unul dintre cele mai prestigioase evenimente artistice din tara. Carte de vizita S-a nascut in anul 1953, la Brasov. Pana la absolvirea Politehnicii a urmat cursurile scolare in orasul natal. S-a lansat in muzica in anul 1975, pe cand era inca student. In perioada stagiaturii s-a angajat la Radiodifuziunea Romana si Revista “Flacara”. A fost membru al Cenaclului “Flacara” pana in anul 1982. Din 1991 devine producator al Festivalului-concurs “Om bun”. A realizat numeroase turnee in tara si strainatate si emisiuni radio si TV. Are o lista impresionanta de albume, compozitii si premii, printre care Premiul Radiodifuziunii Romane pentru „Cel mai bun album folk al anului 2001” - “Conditia umana”, “Cel mai bun interpret folk al anului 2001”, “Premiul de onoare pentru intreaga activitate” - oferit de Ministerul Culturii - 2002 etc. Reporter: Compozitor, realizator TV, artist, inginer, manager, politician… Care este profesia preferata? Victor Socaciu: Statutul meu actual este cel de membru al Uniunii Compozitorilor din Romania. Aici ma simt cel mai bine definit, adica aici imi este locul. Oricare alt demers in alte directii (interpret, realizator radio sau TV, manager in show-biz) l-am facut de pe pozitia de compozitor. Creatia mi-a dat cele mai mari satisfactii in viata si, daca vreti, este suportul existential cel mai important pentru mine. Sunt doar pasionat de politica, nu sunt inca un politician. Mesajele cantecelor mele sunt in slujba celor multi, a celor fara aparare, a celor deznadajduiti. Sunt solidar cu ei pentru ca provin din mijlocul lor. De aceea sunt social si democrat cu mintea si cu sufletul. Rep.: De ce folk si cum a fost trecerea de la statutul de inginer la cel de artist? V.S.: Folk-ul s-a nascut in spatiul universitar. Eram student la inceputul anilor ’70 si am gasit in folk locul din care puteam comunica mai direct cu semenii mei. Dupa ce publicul larg mi-a imbratisat cantecele, fara sa-mi dau seama, devenisem o marca. La un moment dat, a trebuit sa renunt la inginerie in favoarea unei promitatoare cariere artistice. Rep.: Ce va leaga de Maramures? V.S.: Pretuiesc in mod deosebit valoarea folclorului maramuresean si pe maramureseni pentru verticalitatea caracterului lor. Ma leaga, de asemenea, cateva prietenii cu artisti si oameni de exceptie cum ar fi Ion Zubascu, Stefan Hrusca, Ducu Bertzi, Gheorghe Turda si multi altii. Adaugam sucul de mere si horinca, pentru ca legatura sa fie indestructibila. Rep.: Cel mai mare regret. V.S.: Mici sau mari, regretele mele nu sunt publice. Si totusi, pe unul am sa-l fac public: intalnirile mele cu exceptionalul public maramuresean au fost rare. Occidentul si bariera protectionista Rep.: Aveti un model in muzica? V.S.: Am avut la inceputuri cateva modele (Beatles, Bob Dylan, Rolling Stones), pana cand m-am descoperit pe mine insumi si abia de atunci am devenit interesant. Rep.: V-ati imbogatit din muzica? V.S: Din arta te poti doar innobila. Din comertul cu arta te poti, eventual, imbogati. Nu m-am imbogatit, dar traiesc si am trait decent. Rep.: E considerat astazi folk-ul demodat? V.S.: Folk-ul si-a gasit o albie proprie, are un loc distinct pe taraba muzicii romanesti si un public in continuare important. E adevarat ca genul nu mai este la moda. Din punctul meu de vedere insa, a fi la moda nu are nici o relevanta. Si, pana la urma, moda are un defect major: se demodeaza. Rep.: E benefica transformarea muzicii in industrie? V.S.: Nu numai ca este benefica, dar, dupa modelul occidental, este absolut necesara. Muzica romaneasca are potentialul unei industrii care are toate sansele sa concureze industriile europene si nu numai. Sunt insa necesare investitii si o strategie nationala sustinuta. Rep.: Cum sunt priviti artistii romani “afara”? V.S.: Deocamdata, nu existam pentru export decat accidental (vezi cazul Ozone). Occidentul are prea multe bariere protectioniste si sindicaliste in piata sa muzicala si de aceea, noua, romanilor, ne este foarte greu accesibila. Sper ca dupa integrarea in UE sa gasim mai usor usa de acces la marea piata internationala. Despre conflictul cu Paunescu Rep.: Pozitiv si negativ despre Cenaclul Flacara? V.S.: Cenaclul “Flacara” a fost un demers cultural, artistic si national de o valoare inestimabila. Daca au existat “umbre”, s-au datorat tarelor unui regim inghetat si opresiv. Adaug ca s-a creat in acea perioada o arhiva de cantece cu valoare de patrimoniu national. Rep.: ... ceva inca nepovestit din perioada nostalgica a spectacolelor nocturne de la Cenaclul Flacara? V.S.: Exista un refren, cantat de Adrian Ivanitchi pe versurile poetului clujean Adrian Popescu, care este un posibil raspuns la aceasta intrebare: “Odata am stiut sa zbor, odata / Dovada n-am, dar imi aduc aminte…” Rep: De ce ati parasit in 1982 Cenaclul? V.S.: A fost un conflict cu poetul Adrian Paunescu, dar esential, din motive de identitate artistica. In aceeasi masura in care te ridica, Cenaclul Flacara te si strivea imediat ce scoteai capul. Rep.: Ce v-a determinat sa initiati organizarea festivalului “Om bun”? V.S.: Era necesar un astfel de festival din mai multe puncte de vedere. In primul rand, era nevoie de o scena importanta pentru lansarea noilor generatii de folk-isti. In al doilea rand, “batranii” genului aveau un punct de reper, o institutie de care sa apartina– unde sa se intalneasca si unde sa nascoceasca noi proiecte. Si cel mai important lucru: fanii folk au nevoie, macar o data pe an, de un regal folk, cum este festivalul “Om bun”. Victor Socaciu, despre * Cenaclul „Flacara” - “In aceeasi masura in care te ridica, Cenaclul Flacara te si strivea imediat ce scoteai capul.” * Maramureseni - “Intalnirile mele cu exceptionalul public maramuresean au fost rare.” * Bani din muzica - “Din arta te poti doar innobila.” * Folk - “Folk-ul s-a nascut in spatiul universitar.” * Muzica romaneasca - “Existam pentru export doar accidental.” Ioana LUCACEL