Fisuri in imperiul extinderii

Respingerea Constitutiei europene de catre Franta si Olanda a socat elita europeana, care aparent era sigura de sprijinul popular acordat pentru construirea proiectului UE. Desi au existat numeroase avertismente prealabile ca ratificarea documentului ar putea avea probleme, totusi “parintii” acestuia i-au ignorat pe sceptici si au mers mai departe. Birocratilor europeni nici acum nu le vine sa creada ca s-a produs un esec sistemic, de natura sa puna in pericol insasi bazele existentei ei, comenteaza Mihail Gorbaciov (fostul presedinte al URSS) si Aleksandr Lebedev (deputat in Duma de Stat si directorul Centrului de cercetare pentru stiintele integrarii din cadrul Academiei ruse), semnatarii articolului de fata aparut in cotidianul britanic Financial Times, citat de Rompres. Explicatia crizei Evolutiile ulterioare, inclusiv refuzul Marii Britanii si al altor cateva tari membre de a continua procesul de ratificare si demonstratia de lipsa de unitate din cadrul summitului UE, sugereaza ca proiectul european se confrunta cu o criza profunda. Ceea ce s-a intamplat nu este o catastrofa, dar ar putea marca inceputul uneia daca nu se trece la o analiza profunda si nu se invata nimic din cele petrecute. Actuala criza nu poate fi explicata doar prin prisma politicilor a doua, trei sau cinci dintre cele 25 membre. Interpretand infrangerea taberei celor favorabili Constitutiei drept o manifestare a neincrederii populare in guvernul francez si olandez sau ca produs al scaderii de popularitate a presedintelui francez Jacques Chirac, si a premierului olandez Jan Balkenende, dupa cum aratau sondajele de opinie, ar fi un semn de idealism. Si votul negativ nu poate fi interpretat drept expresia dezacordului fata de noile restrictii privind suveranitatea nationala. Motivul real este altul. Migrarea in Est In opinia lui Gorbaciov si Lebedev, principalul motiv este acela ca rapida extindere a UE a creat un sistem ce nu mai poate fi gestionat. Cu toate acestea, comisarii europeni insista sa vorbeasca despre continuarea extinderii cu orice pret. Extinderea Europei Occidentale, proces ce a dus la absorbirea celei de Est si, prin inceperea negocierilor cu Turcia, in octombrie 2005, la intinderea ei pana aproape de Asia, a cauzat o nemultumire generalizata printre cetatenii “Lumii vechi”. Ceea ce este de inteles: pentru europeanul de rand, extinderea a insemnat un influx de mana ieftina de lucru si migrarea unor intregi sectoare industriale in Est. Ideologii noii Europe vor trebui de acum sa se gandeasca daca vor sa continue extinderea haotica inspre Est cu riscul de a duce la colapsul intregului edificiu european, cel putin in actuala sa componenta, sunt de parere semnatarii. Iar indiscutabil, Franta este una din temeliile acestui edificiu. Un francez intervievat pe strada de Euronews a pus o intrebare cat se poate de pertinenta: ce s-ar intampla daca in tarile ale caror Parlamente au ratificat Constitutia ar fi organizate referendumuri. In definitiv, atat in Franta, cat si in Olanda, majoritatea “reprezentantilor poporului”, si cei aflati la putere si cei din opozitie s-au declarat pentru ratificarea Constitutiei. Opozitia din Germania a inceput deja sa puna sub semnul intrebarii decizia Parlamentului de la Berlin de ratificare a constitutiei, iar chestiunea ar putea deveni o tema intens disputata in campania electorala premergatoare alegerilor anticipate programate pentru septembrie 2005. Vinovatii Este clar ca elitele politice europene sunt vinovate pentru ceea ce s-a intamplat. Referendumurile recente au scos la iveala o prapastie adanca intre aceste elite si europenii de rand. Iar acum, se pare ca “parintii” Constitutiei nu au avut in vedere nici un mecanism alternativ in cazul in care procesul de ratificare deraiaza. Cu alte cuvinte, au decis totul dinainte, negandindu-se nici o clipa ca cei despre care credeau ca ii reprezinta nu vor fi de acord cu ei de data aceasta. Rezultatul trist este ca documentul realizat cu atat de mult efort si semnat cu atata pompa a fost pus sub semnul intrebarii in decurs de cateva zile. Criza UE ar putea destabiliza sistemele politice din Europa. In definitiv, democratia este principala valoare a ordinii europene. Incercarea elitelor de a-i exclude pe cetatenii de rand din procesul decizional ar putea duce la o respingere a acelor elite de catre intreaga societate. In cel mai pesimist scenariu, fortele pana acum marginalizate ar putea reveni in centrul vietii politice. Intr-un asemenea scenariu, republicile baltice si fostii parteneri ai Rusiei din Europa de Est, care abia asteapta prosperitatea sub cerul albastru cu stele galbene, s-ar putea confrunta cu probleme grave, continua pe aceeasi linie critica autorii articolului. Asteptand ajutor generos din partea UE, acestea s-au reformat pentru a intruni standardele europene. Dar daca “vechea” Europa va mai dori sa continue sa investeasca in nou veniti este discutabil si acest lucru s-a intrevazut cel mai bine in cadrul summitului UE din iunie, cand nu s-a ajuns la un compromis in privinta bugetului UE. Invatand din greseli Un alt aspect al infrangerii birocratilor de la Bruxelles este legat de aspiratiile de aderare ale unor tari din Est precum Turcia, Ucraina, Republica Moldova si Georgia. Acum este nevoie de o schimbare de directie atat in privinta strategiei, cat si a tacticilor folosite pentru construirea unei Europe unite si in special in privinta ritmului procesului de integrare. Recentele evolutii ar trebui sa dea de gandit si in privinta relatiei cu Rusia. In Rusia, multi au urmarit si s-au bucurat tacit de problemele cu care se confrunta UE, iar multe dintre comentariile lor ar putea fi rezumate astfel: “Mai intai faceti ordine in ograda voastra si abia apoi sa ne tineti noua predici!” Lucru adevarat, daca este sa judecam prin prisma principiilor democratice. Dar, in loc sa se bucure si sa-si frece mainile, rusii ar trebui mai bine sa vada ce lectii pot invata din recentele probleme care au afectat Uniunea. Financial Times