Firul Rosu SRL

Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS) traverseaza cea mai critica perioada din istoria existentei sale de peste un secol. Daca in pragul anului 1990 STS era considerat unul dintre cele mai performante servicii tehnice de transmisiuni pe plan mondial, alaturi de cel al sovieticilor, dupa anul 2000, celebritatea sa a inceput sa paleasca. Noul sef al institutiei, generalul Marcel Opris, este acuzat de subordonati ca pune interesele politice mai presus de cele ale sigurantei nationale si face promovari subiective. La presiunile unor forte externe concentrate economic asupra STS, exista pericolul ca telecomunicatiile de stat sa fie privatizate pe bucati, la fel ca Flota Romana. Telecomunicatiile de stat din Romania dateaza de peste un secol, fiind atestate istoric pentru prima oara in anul 1889. Atunci a fost instalata la Bucuresti centrala telefonica manuala cu cinci abonati, pentru Parlament si ministere. In aceeasi perioada a fost data in folosinta o centrala telefonica automata, cu patru abonati, ce a apartinut Casei Regale. Interesul pentru protejarea acestor liniii de comunicare a aparut chiar de la formarea lor, iar din aceste considerente, serviciile telefonice amintite vor fi incluse in structura Ministerului de Interne. La 1 iulie 1969, la conducerea Unitatii Speciale de Transmisiuni “R” este numit generalul Iuliu Plapcianu. Din anul 1973, unitatea va functiona in cadrul Comandamentului pentru Tehnica Operativa si Transmisiuni din Ministerul de Interne. Unitatea de Transmisiuni “R” avea ca principale atributii asigurarea legaturilor telefonice, radiotelefonice, telegrafice, radiotelegrafice pentru aparatul central si teritorial al statului roman. Unitatea avea in organigrama 230 de ofiteri, 100 de maistri militari, 20 de subofiteri si 100 de civili. Dupa 1990, Unitatea Speciala “R” a cunoscut o perioada de tranzit. Institutia a fost reorganizata succesiv. La 18 decembrie 1992, institutia primeste, printr-o hotarare a Consiliului Suprem de Aparare a tarii, denumirea actuala - Serviciul de Telecomunicatii Speciale. Desprinderea totala din MApN se va face mai intai prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 229 din 27 mai 1993, care a stabilit unele masuri de organizare si functionare a institutiei ca organ central de specialitate in domeniul telecomunicatiilor speciale. Cadrul legal de functionare a fost incheiat prin adoptarea Legii 92/1996. STS, firul rosu Iliescu-Gorbaciov In anul 1989, Comandamentul pentru Tehnica Operativa si Transmisiuni (CTOT), condus de generalul Ovidiu Diaconescu, avea in subordine Unitatea Speciala “R” (transmisiuni radio intre Securitate, Trupe de Securitate, Militie, Pompieri, Penitenciare si Armata), in fruntea careia se aflau coloneii Radu Remus si Tiberiu Lopatita. In cadrul CTOT exista un compartiment condus de colonelul Stefan Toader, format din specialisti cu posturi de raspundere la CTOT si la Televiziunea Romana, care asigura securitatea transmisiunilor radio si TV la toate iesirile publice ale „conducerii superioare de partid si de stat”. Printre alte obligatii, Toader a avut si sarcina de a pregati aplauzele indelungate si ovatiile inregistrate pe banda magnetica la ultimul miting al lui Ceausescu din Piata Palatului. Se pare ca Toader a „defectat” aparatura la sfatul specialistilor sovietici, motiv pentru care in timpul discursului ceausist au aparut celebrele pocnete, similare cu cele de arma de foc. Un motiv la fel de bine intemeiat pentru emanatul Iliescu sa-l promoveze pe Toader in functia de director tehnic si gradul de general in noul SRI, infiintat in martie 1990. De altfel, toti coloneii din CTOT si Unitatea Speciala “T” (Tonola – Supravegherea Telefoanelor si Monitorizare Video) in care a activat Stefan Toader au fost promovati dupa Revolutie in gradul de general in SRI. Ii enumeram pe generalii Zamfir, Lopatita, Remus, Grigorescu, Hristea, Negoita, Busu, Blaga si Stefanescu, care au fost promovati si pastrati in sistemul tehnic de interceptare a telefoanelor si corespondentei sau al transmisiunilor radio si telefonice. Uzurpatorii fanarioti Desfiintarea STS este dorita si de „investitorii strategici” greci, turci si rusi, care fac presiuni uriase pentru „privatizarea” acestuia. Armata Romana nu are posibilitati independente sa-si asigure secretizarea legaturilor radio si de transmisiuni. In institutia STS s-au facut investitii uriase din bani publici la sfarsitul anilor ‘80 si inceputul anilor ‘90. Asupra STS planeaza interese enorme. Pasul urmator dorit de Calin Popescu Tariceanu si Marko Bela este mutarea STS la Comunicatii. Dupa aceasta, vor fi vandute cea mai mare parte din structurile sale si sediile tehnice pe bucati, la fel ca Flota Comerciala. Potrivit specialistilor institutiei, se intentioneaza ca SRL-urile care vor cumpara patrimoniul STS „sa aiba grija” de convorbirile dintre primul ministru sau seful UDMR cu diversi investitori privati, iar informatiile vor fi folosite selectiv. Grecii au cumparat Romtelecom si controleaza convorbirile telefonice civile. Ungaria, Germania si Austria sunt interesate sa cumpere cele mai importante structuri ale STS din Transilvania, Banat, Crisana si Maramures. Interesul acestor state este motivat, neoficial, prin faptul ca au deschis sau au cumparat afaceri de anvergura in aceste zone istorice ale Romaniei, cum ar fi Petrom. Turcia si Grecia au interese similare in Dobrogea, respectiv Muntenia. Opris, „sarmarul” Matelotului Noul sef al STS, generalul de brigada Marcel Opris, si-a desfasurat cariera de ofiter de transmisiuni intre anii 1982-1989 in calitate de sef de autostatie de radiodifuziune militara comunista din Armata RSR. Inginerii de la unitatile de bruiaj si transmisiuni erau specializati in interceptarea transmisiunilor de radio straine (Europa Libera, Vocea Americii, Deutche Welle, Radio France International s.a.m.d.), aflate in subordinea Directia de Informatii a Armatei (DIA). De asemenea, ei asigurau fluxul tehnic al comunicatiilor radio dintre armatele socialiste, membre ale Tratatului de la Varsovia si viabilitatea propagandei comuniste din armata. Generalul este conjudetean cu Virgil Magureanu, fiind nascut in localitatea salajeana Chiesd. Dupa venirea la putere a lui Emil Constantinescu, consilierii acestuia, Dorin Marian din Gherla si Constantin Degeratu, fost comandant adjunct al Armatei a IV-a Cluj, procedeaza la numirea de ofiteri de armata in structurile de siguranta nationala, cu deosebire in SRI, STS si SIE. La propunerea sefului de cadre al Statului Major General, generalul Ioan Grecu, consatean cu Opris, generalul Degeratu de la SMG il propune pe lista la Dorin Marian (Cotroceni) pe Opris ca pe un specialist DIA, cu experienta in legaturile de transmisiuni militare din Armata RSR, ideal pentru structura tehnica a STS cotrolata de ingineri din fosta Securitate. Fostii ingineri specialisti din aceste institutii, considerati ca fiind securisti, sunt alungati, iar in locul acestora sunt adusi ofiteri si ingineri de transmisiuni din armata, fara o pregatire stralucita in domeniu. Este si cazul salajeanului Opris, care are o ascensiune fulminanta dupa venirea la putere a lui Basescu, fiind numit de acelasi Degeratu de la CSAT in functia de director al institutiei. Ofiterii superiori din STS considera ca noul director a bulversat institutia, in sensul promovarilor subiective si starii cazone similare armatei instaurate in structura. De altfel, generalul Marcel Opris a fost poreclit de catre subalterni „micul caporal”. Opris lucreaza mana in mana cu Constantin Degeratu si Sergiu Medar de la CSAT, oamenii lui Basescu. In schimb, Tariceanu vrea STS in subordinea Ministerului Comunicatiilor pentru a controla convorbirile Cotroceniului. Din batalia dintre Basescu si Tariceanu vor avea de castigat „oamenii de afaceri” rusi, turci, maghiari si austrieci, care ii asteapta la cotitura. Astfel, intreaga structura (centrale, retele, noduri de comunicatie) din capitala si din teritoriu va fi impartita in bucati „autonome”. Privatizarea retelelor guvernamentale de radio si transmisiuni va afecta Armata si SRI, cu deosebire interconectarea intre structurile de aparare si siguranta ale statului, codarea mesajelor. STS – sistem preluat de americani Dupa primele demersuri demarate de structurile romanesti militare si de siguranta nationala pentru intrarea in NATO, expertii americani au sosit in tara pentru a evalua sistemul de telecomunicatii. Au realizat ca intre structurile de aparare, siguranta si ordine publica existau posibilitati de interconectare care nu erau uzitate de catre Pentagon, FBI si CIA. Nu au tras invataminte de la romani pana la 11 septembrie 2001, cand au realizat ca tocmai aceasta lipsa de interconectare le-a fost fatala. Dupa prabusirea turnurilor gemene, o echipa speciala de ingineri americani s-a deplasat in Romania in vederea aprofundarii sistemului de lucru al STS, caruia i-au adus laude ca fiind cel mai performant in domeniul sincronizarii din cadrul NATO, unele dintre invataminte fiind aplicate pe teren american. Laudele americanilor i-au deranjat pe generalii din structurile tehnice si de informatii ale MApN, MAI si SRI, care si-ar fi dorit fiecare cate o particica din STS. Nicoleta Nap