Firmele romanesti au profitat discutabil de programul umanitar «Petrol contra hrana»

Noua firme romanesti au tras „lozul cel mare” de pe urma embargoului impus de ONU Irakului, fiind cooptate in programul „Petrol contra hrana” prin care, cu girul Ministerului Afacerilor Externe, au vandut irakienilor produse in valoare de 30 de milioane de dolari. Unele dintre societatile in cauza (printre care si firme „de apartament”) se aflau, in momentul “deschiderii pietei irakiene” la limita supravietuirii. Cei care au profitat de pe urma programului se afla in carti pentru o noua “misiune”: reconstructia Irakului, program aflat in derulare si in care unele societati romanesti au si reusit sa se infiga. Petrol contra hrana, programul initiat si controlat de Organizatia Natiunilor Unite (ONU) in Irak vizeaza comercializarea „controlata” a petrolului irakian in vederea procurarii resurselor pentru achizitionarea de alimente si medicamente. Programul a fost folosit de mai multe firme romanesti ca rampa de lansare in afacerea secolului: Reconstructia Irakului. Insa pana la reconstructie, aceste societati au castigat multe milioane de dolari din livrarea de diferite produse (exclusiv alimente, in ciuda scopului initial declarat al programului!) Guvernului Irakian. „Filtrul” afacerii a fost Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunea romana de la New York (pentru relatia cu ONU) si Centrul Roman de Comert Exterior (pentru relatia cu Romania). Scandalul international iscat pe marginea achizitiilor de petrol in cadrul acestui program i-a ocolit pe fericitii exportatori care, in perioada derularii programului, au reusit fie sa-si salveze afacerile, fie sa-si umfle conturile astfel incat sa-si asigure un trai linistit. In august 1990, dupa instituirea embargoului asupra Irakului (ca urmare a atacului acestei tari asupra Kuweitului), prin rezolutia 661 a Consiliului de Securitate al ONU, rapoartele Organizatiei indicau iminenta izbucnirii unor epidemii si a mortii prin infometare in randul poporului irakian, daca tara nu va fi sprijinita pentru procurarea de alimente si medicamente necesare supravietuirii. Astfel, in 1991 ONU a propus Guvernului Irakian o serie de masuri vizand in principal comercializarea limitata a petrolului in scopul obtinerii resurselor financiare pentru achizitionarea (tot limitata) de „bunuri umanitare”, propuneri respinse de irakieni. Anul 1995 a insemnat insa deschiderea oportunitatilor de afaceri pentru un numar incredibil de societati din toata lumea care, pe de-o parte, au cumparat petrol la subpret si, pe de alta parte, au livrat ulei, faina si paracetamol irakienilor, pentru sume fabuloase (este vorba despre Rezolutia 986 din aprilie 1995 a ONU, prin care se implementeaza la nivel mondial programul Petrol contra hrana). Daca scandalul achizitiilor de petrol a fost indelung mediatizat, societatile care au incasat direct bani de la Guvernul irakian au ramas departe de ochii opiniei publice. In aceasta ultima categorie intra si 9 societati comerciale din Romania care au furnizat Guvernului irakian echipamente pentru extractia petrolului, turbine, pompe si compresoare, in valoare totala de 31,7 milioane de dolari. Pionierii reconstructiei Intr-un raport al Comitetului Independent de Ancheta privind Programul Petrol contra hrana, din 21 octombrie 2004, sunt cuprinse toate tranzactiile efectuate de societatile participante in program. Noua societati din Romania cu obiecte de activitate din cele mai diverse figureaza la capitolul „vanzatori” (de „bunuri umanitare”, n. red.), in timp ce la capitolul „cumparatori” (de petrol, n. red.) sunt inregistrate doar doua: Rompetrol (cu un volum de achizitii in valoare de aproape 100 de milioane de dolari) si Bulf Drilling and Oil Servicii (cu „doar” 41,6 milioane de dolari investiti in petrol irakian). Ne vom concentra, in cele ce urmeaza, pe „vanzatori”, firme care au incasat direct de la Guvernul irakian intre 160.000 si 14 milioane de dolari, pentru diverse masinarii si utilaje. Precizare: aceste firme au adus in tara noastra, pana in anul 2003, nu mai putin de 31,7 milioane de dolari, insemnand un procent semnificativ din exporturile totale ale Romaniei din acea perioada si clasand Romania pe locul 43 in lume la vanzari catre Irak in cadrul acestui program. Raportul precizeaza cu exactitate produsele exportate de fiecare societate, relevand ca firmele romanesti au lasat pe seama altor state livrarile de alimente si medicamente, axandu-se pe vanzarea de echipamente si aparatura de tot soiul, ceea ce ne face sa ne intrebam: cand a inceput, de fapt, reconstructia Irakului? Multe din aceste societati, odata intrate pe piata, au mentinut relatiile comerciale cu irakienii, participand la ceea ce se poate numi afacerea secolului: Reconstructia Irakului. „Nu stie” ca a vandut! Black Sea S.C. Technochim Co SRL, avand ca obiect de activitate comertul cu ridicata al masinilor, echipament, furnit, este una dintre cele mai mari societati din Romania incluse in programul Petrol contra hrana (daca luam in calcul faptul ca are reprezentante deschise in mai multe tari din lume). Aceasta societate a vandut catre Irak pompe, compresoare si alte utilaje in valoare de 162 de milioane de dolari, cu toate ca reprezentantii societatii au infirmat acest aspect. Aurelia Neacsu, directorul de marketing al societatii, ne-a declarat ca Black Sea nu a vandut produse in valoarea mentionata, dar nici nu a putut sa ne spuna daca are cunostinta despre includerea societatii in programul Petrol contra hrana. Ceea ce ar insemna ca modificarea balantei financiare a societatii intre 1999 si 2000, de la pierderi de 273 de milioane la un profit de peste 500 de milioane de lei a fost un „noroc chior”. Factorul politic Si societatea bucuresteana General Turbo SA a vandut prin acest program produse (sisteme de echipamente pentru turbine) in valoare de 632 de milioane de dolari. Societatea fost infiintata in 1992 si are ca domeniu de activitate fabricarea de echipamente pentru productia si utilizarea energiei mecanice. Este una dintre societatile cu cei mai multi angajati dintre cele care au vandut produse in Irak, avand in anul 1999 peste 900 de salariati, un profit de peste 9 miliarde de lei si o cifra de afaceri de peste 127 de miliarde de lei. Dupa aceasta data, societatea inregistreaza o crestere spectaculoasa, declarand in 2000 un profit de 15 miliarde, in 2001 - peste 27 de miliarde, ajungand in 2003 la un profit de 52 de miliarde de lei. Mircea Albu, consilierul economic al societatii, a confirmat faptul ca General Turbo a vandut echipamente energetice, mai exact turbine pentru centrale electrice, catre Irak in valoare de 632 de miliarde de dolari. Albu sustine ca includerea societatii in program s-a facut in urma unei licitatii internationale, dar ca a fost necesar un “aviz favorabil” acordat de Ministerul Afacerilor din Romania: “noi am castigat licitatia in anul 1999 pentru Bagdad Sud. Am fost ajutati de Guvern si de Ministerul Afacerilor Externe care a trebuit sa dea un aviz favorabil. Evident, factorul politic a fost decisiv pentru a castiga licitatia.” In acelasi timp, oficialul societatii a recunoscut ca acest contract a fost unul extrem de important si ca i-a ajutat in procesul de penetrare a pietei internationale. De la pierderi la profit Poate cea mai ciudata evolutie financiara dintre toate societatile cooptate in programul Petrol contra hrana o inregistreaza PCC Sterom Bucuresti („ciudata” sub aspectul fluctuatiei pierderilor si a profitului, extrem de mari de la un an la altul). Societatea a fost infiintata in anul 1991, cu domeniul de activitate “fabricarea unor masini de utilizare specifica”, are peste 1.000 de angajati si inregistra in 1999 un profit de peste 15 miliarde de lei. Dupa un declin, in anul 2000, societatea se redreseaza, ajungand sa aiba in 2001 un profit de peste 23 de miliarde de lei. In 2002 si 2003, societatea inregistreaza din nou pierderi semnificative, de pana la 237 de miliarde de lei. Vanzare record Upetrom 1 Mai SA a vandut cel mai mult dintre toate societatile romanesti cooptate in program, mai exact a livrat catre Irak utilaje petroliere in valoare de peste 14 milioane de dolari, ceea ce reprezinta 0,04% din totalul vanzarilor catre acest Stat. Infiintata in anul 1992, societate cu peste 3.000 de angajati, inregistra in anul 1999 o pierdere de peste 35 de miliarde de lei, situatie intalnita si in anul 2000, in timp ce peste un an incepe sa intre pe profit. Astfel, in anul 2001, Upetrom 1 Mai inregistreaza un profit de peste 228 de miliarde de lei, iar in 2002 de 155 de miliarde si o cifra de afaceri de peste 1.300 de miliarde. Vanzari: 3 milioane de dolari Printre societatile cooptate in program se afla si Petrotub SA Roman, considerata cea mai mare uzina de tevi din Romania, societate achizitionata anul trecut de concernul Mittal Steel, apartinand omului de afaceri indian Lakshmi Mittal, totodata si actionar majoritar al combinatului Sidex Galati. Petrotub a vandut irakienilor echipamente pentru exploatarea petrolului in valoare de peste 3 milioane de dolari, ceea ce reprezinta 0,01 din totalul vanzarilor. Societatea a fost infiintata in 1994, cu 57 de angajati, peste 500 de milioane de lei profit si o cifra de afaceri de peste 18 miliarde de lei in 1999. In 2001 cifra de afaceri a societatii avea sa ajunga la peste 40 de miliarde de lei, aflandu-se tot pe profit, iar in 2003 inregistra un profit de 1,6 miliarde de lei si o cifra de afaceri de peste 40 miliarde de lei. MAE, „filtrul” afacerilor Afacerile derulate de aceste societati cu Guvernul irakian devin cu atat mai interesante cu cat au fost private de mediatizare, chiar membrii fostei guvernari, care au prins grosul programului (1999-2003) neputand sa ne ofere informatii concrete cu privire la participarea firmelor romanesti la programul ONU. Olivia Toderean, fost sef de cabinet al ex-ministrului de externe Mircea Geoana, ne-a declarat ca e prima data cand aude ca au participat firme romanesti. In schimb, Mircea Geoana a declarat redactorilor nostri ca participarea acestor societati la programul in cauza a fost posibila ca urmare a unei selectii la nivelul ONU, incercand sa demonstreze astfel ca factorul politic din Romania nu a avut nici un rol in alegerea firmelor. Geoana a aratat insa ca mecanismul selectarii firmelor participante implica mai multe autoritati romanesti. Astfel, Ministerul Afacerilor Externe (MAE), prin misiunea romaneasca de la New York era cel care, primind „cererile” irakienilor prin comitetul special al ONU, avea sarcina de a le aduce in atentia firmelor din Romania, prin Centrul Roman de Comert Exterior. Aceasta ultima institutie prelua, ulterior, ofertele societatilor romanesti, pe care le transmitea la New York prin MAE. Acolo, sustine Geoana, ofertele erau predate comitetului ONU, care ii alegea pe norocosii exportatori in Irak. Mircea Geoana a infirmat obligativitatea „avizului favorabil” al MAE, la care facea referire unul dintre exportatori, pentru selectia societatilor, lucru greu de crezut atata vreme cat Ministerul era cel care „filtra” ofertele cu destinatia New York. Comert ilicit Exporturile de produse, chiar altele decat cele stipulate in program, au fost ferite de scandaluri, poate tocmai pentru ca achizitiile de petrol sunt mai spectaculoase. Societatile romanesti care au achizitionat in cadrul acestui program petrol irakian sunt Rompetrol si Bulf Drilling, ambele implicate in scandaluri internationale (de intensitati diferite) ca urmare a afacerilor derulate cu Irakul. Potrivit raportului, Rompetrol, societate patronata de liderul liberal Dinu Patriciu, a cumparat din Irak petrol in valoare de aproape 97 de milioane de dolari. Patriciu a recunoscut de altfel ca, in anii 2000 si 2001, compania sa a cumparat din Irak 2 milioane de barili de petrol, cu aprobarea ONU, la pretul de 0,85 dolari pe baril, cu mult sub costul standard. Dupa parafarea acestei afaceri, Rompetrol si-a asigurat o felie din programul care avea sa inceapa in 2004, sub numele de Reconstructia Irakului, primind de la compania americana Bechtel un contract generos, pentru furnizarea unui sistem de monitorizare si control al distributiei de energie electrica pentru Aeroportul international din Bagdad. Rompetrol nu a fost scutita de scandalul legat de acest program, fiind cuprinsa intr-un raport al CIA cu privire la armele de distrugere in masa ale regimului Saddam Hussein (anchetele au indicat ca din banii pe petrol, guvernul irakian si-ar fi procurat armament). Alaturi de Rompetrol, la categoria societatilor care au cumparat din Irak figureaza si societatea Bulf Drilling and Oil Servicii, patronata de omul de afaceri Cornel Bulf, care a cumparat petrol in valoare de 41 de milioane de dolari. Din ianuarie 2004, Bulf Drilling este mentionata pe lista celor care au fost recompensati de Saddam Hussein cu milioane de barili de petrol. Aceeasi firma a fost mentionata in 2003, intr-un raport prezentat Congresului american, ca fiind dintre cele care fac comert ilicit cu petrol irakian sub paravanul programului international Petrol contra hrana. Deturnare de miliarde de dolari! Fostul regim irakian a deturnat 21,3 miliarde de dolari din programul ONU Petrol contra hrana, suma aproape dubla fata de estimarile initiale ale SUA. Comisia de ancheta a precizat ca Saddam Hussein a folosit bani gheata pentru a mitui politicieni straini, oameni de afaceri, ziaristi si chiar organizatii teroriste, in cadrul unui plan care le permitea prietenilor dictatorului irakian sa vanda petrol la preturi sporite si sa obtina comisioane importante. Membrii echipei de ancheta opineaza ca suma de 21,3 miliarde de dolari a fost obtinuta astfel: 13,6 miliarde de dolari prin traficul de petrol, 241 de milioane de dolari prin vanzarile de petrol la preturi mai mari, 4,4 miliarde de dolari din mita primita pentru achizitionarea unor bunuri de larg consum si 2,21 de miliarde de dolari din profiturile rezultate dupa vanzarea de produse umanitare la preturi mai mari. Relatiile economice cu Irakul Incepand cu august 1990, schimburile comerciale directe dintre Romania si Irak au fost suspendate, ca urmare a aplicarii de catre Romania a embargoului impus de Consiliul de Securitate al ONU. Din aceasta cauza, Romania nu si-a putut recupera datoriile, in valoare de peste 1,5 miliarde de dolari, pe care Irak le are fata de tara noastra. Romania a inregistrat, de asemenea, pierderi importante indirecte, cauzate de intreruperea fluxului comercial, nerealizarea de noi lucrari, achizitionarea de titei la preturi majorate etc., al caror volum, impreuna cu datoria si pierderile directe, este evaluat la 3 miliarde dolari. In iulie 1996, Guvernul Romaniei a aprobat masuri vizand participarea agentilor economici din Romania la tranzactii comerciale cu Irakul, in baza Memorandumului semnat de Irak cu ONU, la 20 mai 1996 (Petrol contra hrana). Alte societati care au participat la program Produsele livrate in Irak si sumele incasate: * Romtek Special Industries LTD Bucuresti: echipamente pentru extractia petrolului 3,8 milioane dolari * Upet SA Targoviste echipamente pentru extractia petrolului 3,5 milioane dolari * Electronum SA Bucuresti provizii si echipamente pentru reabilitari 1,5 milioane dolari * Sanchez Industries (nu figureaza la Oficiul National al Registrului Comertului) Echipamente pentru extractia petrolului 3,3 milioane dolari