Filiera celor 4 miliarde

Din 1999, Guvernul pompeaza miliarde intr-un proiect ce pare fara sfarsit: amenajarea malului Sasar in Baia Sprie. Pana acum s-au alocat peste 25 de miliarde de lei, dar finalizarea lucrarii e departe. Desi exista zone de risc chiar in centrul orasului, pe lista prioritatilor s-au aflat obiective mai importante, cum ar fi brutaria viceprimarului PSD Octavian Cernestean. In urma inundatiilor din 1998, guvernul condus de Radu Vasile a deschis cu larghete punga banilor publici si a hotarat sa aprobe alocarea a 88,350 de miliarde de lei pentru “cosmetizarea” malurilor din Maramures. Din prima transa de bani, in cuantum de 6,45 miliarde de lei, trebuia realizat si proiectul “Refacere zid de sprijin, consolidari de mal pe raul Sasar si afluenti in localitatea Baia Sprie”, care consta in 3,9 kilometri de zid de sprijin si regularizarea raului pe o distanta de 4,6 kilometri. Valoarea totala a acestor lucrari a fost estimata de guvern la 3 miliarde de lei, suma alocata de altfel in acelasi an. Lucrarea a fost atribuita prin negociere directa firmei bihorene REPCON SA, care nu s-a sinchisit sa lucreze, in schimb a pasat executia lucrarilor firmei AGIFCO SA. Ajunsi in anul de gratie 2005, cand banii investiti in proiect depasesc 25 de miliarde (adica de mai peste 8 ori valoarea estimata initial), calendaristic finalizarea lucrarilor pare a fi realizata la calendele grecesti. Conform unei adrese remise in luna iulie de Directia Apelor Somes Tisa (DAST), malurile Sasarului din Baia Sprie au costat pana acum 25,607 miliarde de lei vechi, iar pana la definitivarea proiectului suma va ajunge la 71,210 miliarde de lei. Totusi, motivul invocat pentru faptul ca lucrarile se executa cu viteza melcului e… lipsa banilor. Din documentele DAST nu reiese ca s-ar fi facut receptii partiale la aceste lucrari, dar Dumitru Grigoras (administratorul AGIFCO SA) declara contrariul: “lucrarile au inceput in 1999. In 2001 s-a facut o receptie partiala. Am lucrat si in ceilalti ani, dar anul acesta am lucrat cel mai mult ca volum, insa merge greu pentru ca nu sunt bani. A fost o perioada in care am lucrat pe datorie. In momentul de fata s-a ajuns cu platile la zi, fiind alocate 4,5 miliarde lei, dar este putin. Mai avem ceva sperante la rectificare, pentru ca avem promisiuni macar de 2 miliarde si sincer, de aceea am si lucrat.” Banii au culoare politica Contradictia legata de existenta receptiilor, nu e insa singura hiba a proiectului de miliarde. Din cauza faptului ca tronsonul de lucrari nu e unitar, exista suspiciuni ca banii Statului s-au cheltuit preferential. Adica au fost investiti in zona unor “obiective strategice” ca: Primaria, biserica si casa parohiala etc. In Tautii de Sus, printre altele, a avut prioritate malul din dreptul Brutariei Cernestean, al carui proprietar este Octavian Cernestean, viceprimar in Baia Sprie. Referitor la executia lucrarilor „pe alese”, executantul, AGIFCO, arunca pisica moarta in curtea proiectantului si a… Primariei Baia Sprie: “stiu ca au fost discutii ca s-a lucrat pe tronsoane, dar noi nu facem de capul nostru. Noi am lucrat la dispozitia proiectantului care se consulta cu primaria. Primaria e pionul principal.” Numai ca, “pionul principal” nu e foarte convins ca toate zone “prioritare” erau prioritati. Valer Barbuloviciu, primarul din Baia Sprie, a recunoscut ca: “in Baia Sprie totul e problematic, ca zidurile care s-au facut demult s-au prabusit! Asta-i lucrare politica, sunt bani politici. Acolo a contractat REPCON, firma pesedistilor, si l-a luat pe asta (AGIFCO, n.red.), dar 15-20% a revenit antreprenorului (REPCON, n.red.). Bine, nici AGIFCO n-a iesit in pierdere, ca lucrarile is piperate. Dar AGIFCO zicea ca nu primeste bani (cum ar veni, lucra intr-o perioada pe datorie). Apoi au spus ca nu poate continua lucrarea daca nu-l platesc, iar eu tot faceam adresa la DAST sa-l plateasca. Eu n-am trecut acea zona (Brutaria Cernestean, n.red.) ca zona de risc...” La fata locului, am constatat ca exista sau cel putin existau si alte prioritati in momentul in care s-a ales cealalta lista de urgente pe care erau incluse si controversatele zone de risc. Printre prioritatile reale se numara DN 18, zona in care se lucreaza in prezent (desigur, in functie de bani). Administratorul AGIFCO e convins ca punctele in care “s-a atacat” lucrarea au fost alese obiectiv: “valoarea lucrarilor realizate pana acum e de 29, 4 miliarde. Lucrarea s-a facut numai in punctele critice unde existau gospodarii si probleme (asa s-a si inceput lucrarea, in dreptul unei case unde era crapat terasamentul).” Probabil optimismul lui Grigoras ne-ar fi molipsit daca n-ar exista o controversa de 4 miliarde legata de valoarea totala a lucrarilor executate: AGIFCO (29,4 miliarde de lei) si DAST (25,607 miliarde de lei). Suma din care s-ar fi putut plati, de exemplu, salariul minim pentru circa 1.000 de oameni. Dar ce-s 4 miliarde de lei, la fondurile uriase pe care guvernantii le-au platit pentru lucrari pe care nu le vede nimeni? Vom reveni. De 3xFaget = faliment public! Alt proiect executat de AGIFCO SA in Maramures a fost “amenajare de mal impotriva inundatiilor pe vale Faget, in intravilan comuna Farcasa”. Proiectul a fost finalizat si platit cu 2,08 miliarde de lei vechi. Numai ca, dupa inundatiile din 2004, guvernul a fost nevoit sa aloce alti bani pentru un proiect geaman, denumit “Amenajare Vale Faget in comuna Farcasa”, si estimat la circa 25 de miliarde de lei. Dumitru Grigoras (administrator AGIFCO) a recunoscut ca din fondurile alocate noului proiect (cel din 2004) vor fi ajustate si vechile lucrari executate tot de AGIFCO: “au fost ceva calamitati. Primul proiect a fost de 2,3 miliarde din care pentru constructii s-au dat 2 miliarde. Mai e nevoie de niste subzidiri la lucrarile pe care le-am executat in trecut. Contractul nou e semnat in septrembrie, iar valoarea totala e 25 de miliarde. Anul trecut s-a dat 1,5 miliarde, si anul acesta, 4.” Numai ca, intr-o alta adresa a DAST, emisa in iulie 2005, mai apare un proiect de amenjare a vaii Faget, dar de acesta data in “comuna Faget, judetul Maramures”, a carui valoare e estimata la 37,089 miliarde de lei. Baiul e ca in Maramures nu exista comuna Faget. Dar probabil DAST se referea la comuna Farcasa, respectiv la noul proiect promovat in 2004. Numai ca tot e bai. Nu prea corespund sumele! Ioana LUCACEL