Fiicele nelegitime ale lui Videanu: Electra si Hidroenergetica

* E oficial. Dupa trecerea lor prin CSAT, cele doua companii care regrupeaza mare parte dintre producatorii de energie din Romania si-au primit certificatele de nastere, prin hotararea de Guvern din 29 ianuarie. Ce inseamna acest lucru? Cu ce afecteaza Muresul undele acestei restructurari? Daca vor trece si de furcile caudine ale Consiliului Concurentei, Electra si Hidroenergetica ar putea fi operationale pana la mijlocul anului, a anuntat Ministrul Economiei, Adriean Videanu. Electra, care va ingloba complexurile energetice din Oltenia (Turceni, Rovinari si Craiova), Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (SNLO), si trei sucursale ale Hidroelectrica, SH Valcea, SH Targu Jiu si SH Sibiu, precum si Hidroserv Ramnicu Valcea, va fi condusa de Constantin Balasoiu, o persoana sustinuta de PDL si care in prezent este director la Complexul Energetic Craiova. A doua companie, Hidroenergetica, va avea in componenta Electrocentrale Bucuresti, CTE Deva si CET Paroseni (apartinand Termoelectrica), Portile de Fier si restul sucursalelor Hidroelectrica (adica sucursalele Sebes, Buzau, Targu Jiu, Caransebes, Hateg, Arges, Cluj, Bistrita), Compania Nationala a Huilei (CNH) Petrosani. Ea va fi condusa de Mihai David, in prezent director la Hidroelectrica si, surprinzator, membru PSD. Numele celei de-a doua companii a fost schimbat pe ultima suta de metri. Initial, numele ales era Energetica, dar i s-a adaugat in fata “Hidro” pentru a prelua imaginea de continuitate si credibilitate a Hidroelectrica. Romgaz si Electrica, in valul doi Pana la o noua reorganizare in sectorul energetic, prevazuta pentru 2013, firme precum Romgaz sau Electrica au fost lasate in afara celor doua mari companii producatoare de energie. Romgaz va face pasul insa mult mai repede, prin preluarea Termocentralei Iernut, in contul unei datorii pe care o are Termoelectrica fata de compania medieseana. Din acel moment (preluarea este foarte avansata), Romgaz va fi producator de energie si, pe aceasta componenta, va face parte din Hidroenergetica. Deocamdata, Iernutul intra sub umbrela Hidroenergetica odata cu ELCEN Bucuresti, firma de care apartine. Directorul Termocentrale, Dorel Calian, urmareste cu optimism schimbarile de la Bucuresti. “Speram ca odata cu infiintarea celor doua companii si dupa preluarea noastra de catre Romgaz, totul sa mearga bine si la Iernut. Deja productia a crescut fata de anul trecut si suntem increzatori in strategia guvernamentala”, ne-a declarat Dorel Calian. Pana in toamna anului trecut, era clar pentru toata lumea ca si Electrica va fi rupta in doua si impartita intre cele doua companii energetice. Decizia a fost amanata pentru 2013, la cererea companiilor multinationale prezente in Romania - E.ON, CEZ, Enel. „Pana in 2013, CEZ, Enel si E.ON vor avea propriile unitati de productie a energiei, iar atunci va avea loc o noua restructurare energetica prin includerea Electrica in cele doua companii” a declarat Dan Gheorghiu, presedintele ISPE, cel care a realizat strategia de restructurare a energiei romanesti. Semnele de intrebare Principalul argument al acestei restructurari, este acela ca viitoarele doua companii energetice vor intra in concurenta, pe piata libera, iar pretul energiei va scadea. Potrivit ministrului Videanu, aceste doua entitati energetice nationale vor avea costuri de productie de 44-45 euro pe MW/ora, nivel inferior mediei actuale de 48 euro pe MW/ora. In prezent, cel mai ieftin producator de energie din Romania este Hidroelectrica, ale carei costuri de productie se cifreaza in jurul valorii de 26 euro pe MW/ora. La polul opus se situeaza termocentrala de la Galati, cu costuri de productie de 109 euro pe MW/ora. Proiectul Ministerului Economiei ridica insa si o serie de semne de intrebare. Potrivit strategiei, cele doua mari companii vor porni cu o cota de piata de 48%, respectiv 44%. Treptat isi vor reduce din cotele de piata ajungand pana in 2017 la 29%, respectiv 27%. Practic, spun unii specialisti, sunt programate sa fie din ce in ce mai putin influente pe piata, lasand loc altor companii. "Ceva mai ridicol nu exista. Faci doua companii, dar iti planifici din start sa fie din ce in ce mai mici. De la inceput isi dau seama ca vor trebui sa inchida capacitati", a declarat pentru HotNews.ro Jean Constantinescu, presedintele Institutului National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Izvoarelor de Energie (IRE). In schimb, mureseanul Ioan Roman, vicepresedintele ANRE (Agentia Nationala de Reglementare a Energiei) a explicat pentru Ziarul de Mures ca acest lucru este unul logic. „Este firesc sa prognozam ca Electra si Hidroenergetica vor avea cote de piata mai scazute in viitorii ani, odata cu cresterea sectorului privat in acest domeniu, atat pe productia de energie clasica dar si regenerabila. Cele doua companii de stat nu vor fi singure pe aceasta piata!”, sustine Ioan Roman. El spune ca marele avantaj va fi acela ca, dupa etapa de restructurare si de asezare pe piata, Electra si Hidroenergetica vor putea iesi la nivel international, sa concureze marii producatori de energie. Consiliul Concurentei da verdictul Abia nascute, Electra si Hidroenergetica au intrat deja in colimatorul Consiliului Concurentei. Autoritatea de concurenta a anuntat ca va analiza concentrarea economica care se va realiza prin constituirea celor doua companii din punctul de vedere al posibilelor efecte anticoncurentiale. Consiliul Concurentei a anuntat deja ca are la dispozitie un termen de 30 de zile pentru a ajunge la concluzia ca operatiunea nu cade sub incidenta legii, pentru a autoriza concentrarea sau pentru a decide deschiderea unei investigatii. In ultima situatie, Consiliul Concurentei poate emite o decizie de refuz, o decizie de autorizare sau o decizie de autorizare conditionata. Infiintarea celor doua mari companii poate fi autorizata de Consiliul Concurentei daca sunt indeplinite trei conditii: concentrarea sa contribuie la cresterea eficientei economice, ameliorarea productiei, distributiei, progresului tehnic sau cresterii competitivitatii la export; efectele favorabile sa compenseze efectele nefavorabile ale restrangerii concurentei; de avantajele rezultate sa beneficieze intr-o masura rezonabila si consumatorii, in special, prin preturi reale mai reduse. Cine plateste restructurarea? Reorganizarea energetica ar putea fi o modalitate de a salva termocentralele de la inchidere. Termocentralele riscau sa fie inchise incepand din acest an din cauza nerespectarii normelor de mediu impuse de Uniunea Europeana. In acest moment, pana se vor gasi solutii de trecere pe energie alternativa, piata este dependenta de acesti producatori, chiar daca sunt scumpi si ineficienti. Este clar in aceste conditii ca restructurarea energetica este facuta cumva in dezavantajul Hidroelectrica, societate rentabila in acest moment. Compania va fi impartita in doua, urmand sa functioneze alaturi de unitati in pierdere precum cele din sectorul termo si minier. Potrivit lui Videanu, la elaborarea acestei restructurari a sistemului de productie a electricitatii din Romania au fost luate in calcul mai multe principii, printre care o estimare privind cresterea consumului de energie din Romania, de 2,5% pe an, pana in 2025, investitiile necesare reabilitarii grupurilor de productie actuale, precum si inlocuirea grupurilor neperformante. Conform unor date neconfirmate de Ministerul Economiei, companiile de stat din sectorul energetic vor concedia, in intervalul 2009-2012, peste 5.000 de angajati, iar suma totala alocata acestora de la bugetul de stat sub forma de plati compensatorii va depasi 100 milioane lei, pe parcursul celor patru ani. Numarul posturilor desfiintate in 2009 din companiile energetice ar fi fost de peste 2300 si va scadea in urmatorii trei ani, la 1.482 posturi (in 2010), 660 locuri (in 2011) si 520 posturi. De pilda, Electrocentrale Bucuresti, societate din care face deocamdata parte si Termocentrala Iernut, trebuie sa disponibilizeze in 2010 aproape 600 de angajati. Restructurarea si modernizarea componentelor care vor face parte din cele doua companii va fi extrem de costisitoare. „Necesarul de investitii se ridica la cateva miliarde de lei, pentru fiecare companie. O parte din bani vor fi folositi si pentru investitii de mediu", a spus Tudor Serban, secretar de stat in cadrul Ministerului Economiei. Cele doua mari companii vor beneficia si de o parte din fondurile atrase de Ministerul Finantelor prin emisiunea de eurobonduri, a adaugat Serban, mentionand, de asemenea, ca sectorul energetic prezinta credibilitate in fata bancilor. Alin BOLBOS